5,695 matches
-
merită să fie cunoscută, de exemplu, drept prima generație de cronicari muzicali ai culturii române, fără nici o exagerațiune: "...ciocârliile se înălțau în aer ca niște mici bombe, apoi se opreau în loc, și, bătând din aripi, împleteau aerul cu melodioasele lor cântări. Prepelițele, aceste inocente și fricoase păsări, ce nasc și mor în iarba livezilor și în frunzele dese ale dumbrăvilor, prin vocea lor monotonă, dar ritmică, păreau că servă de regulator al cadențelor acestui concert divin..." (Ocna părăsită, capitolul 21). Corupția
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
altfel, copiind-o cuvânt cu cuvânt, după cum urmează: "în momentul când esecutorul rădicase pe patient și se pregătea să-l țintuiască (cu urechea de stâlp), clopotele de la câteva biserici începură a suna, și o psalmodie ajunse până la auzul mulțimii... Aceste cântări ieșeau din gurile câtorva preoți ce petreceau la mormânt un cadaver așezat într-un cosciug modest... în fine, bașbululbașa, însărcinat cu esecutarea hotărârii, făcu un semn... }intuirea se făcu. Alaiul era de trei morți. Să mai zică cineva că între
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
Yannick Carré comentează acest text spunînd că el arată importanța capitală a sărutului, ,stadiu ultim" pe care îl poate atinge metafora sexuală - dacă vrem să rămînem în limitele decenței și ale castității impuse de către dogmă - și act de deschidere al Cîntării cîntărilor, ,breviarul mistic" al secolului al XII-lea. 1 Yannick Carré, Le Baiser sur la bouche au Moyen Age. Rites, symboles, mentalités, Xie-XVe, Paris, Le Léopard d'Or, 1993. 2 Herodote, Histoire, t I, cap. 134. 3 Guillaume Durand, Rational
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
Carré comentează acest text spunînd că el arată importanța capitală a sărutului, ,stadiu ultim" pe care îl poate atinge metafora sexuală - dacă vrem să rămînem în limitele decenței și ale castității impuse de către dogmă - și act de deschidere al Cîntării cîntărilor, ,breviarul mistic" al secolului al XII-lea. 1 Yannick Carré, Le Baiser sur la bouche au Moyen Age. Rites, symboles, mentalités, Xie-XVe, Paris, Le Léopard d'Or, 1993. 2 Herodote, Histoire, t I, cap. 134. 3 Guillaume Durand, Rational des
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
Pavel Șușară Cînd nu era pus direct, ca înainte de 1990, sub copertina încăpătoare și confortabilă a Cîntării României, Salonul de Artă, fie el național sau municipal, se așeza singur, în virtutea nenumăratelor reflexe condiționate, în descendența aceluiași ,,grandios festival", așa cum s-a întîmplat în primii șapte ani postdecembriști. Cu mici excepții, el era o demonstrație masivă de conformism
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. VI, col. 889A. 4 Ibidem, col. 852B. 5 Ibidem, XIII, col. 1048CD. Aceeași imagine a ranei sufletului mai este prezentată în următoarele locuri: Omilia a XII a la Cântarea Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1033BC; col. 1037C; Omilia a XVIII-a la Cântarea Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1048CD; aceste trei trepte sunt prezentate magistral de Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. VI, col. 889A. 4 Ibidem, col. 852B. 5 Ibidem, XIII, col. 1048CD. Aceeași imagine a ranei sufletului mai este prezentată în următoarele locuri: Omilia a XII a la Cântarea Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1033BC; col. 1037C; Omilia a XVIII-a la Cântarea Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1048CD; aceste trei trepte sunt prezentate magistral de Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
889A. 4 Ibidem, col. 852B. 5 Ibidem, XIII, col. 1048CD. Aceeași imagine a ranei sufletului mai este prezentată în următoarele locuri: Omilia a XII a la Cântarea Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1033BC; col. 1037C; Omilia a XVIII-a la Cântarea Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1048CD; aceste trei trepte sunt prezentate magistral de Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 1-2/1958, p. 36-37. 6 Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
4 Ibidem, col. 852B. 5 Ibidem, XIII, col. 1048CD. Aceeași imagine a ranei sufletului mai este prezentată în următoarele locuri: Omilia a XII a la Cântarea Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1033BC; col. 1037C; Omilia a XVIII-a la Cântarea Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1048CD; aceste trei trepte sunt prezentate magistral de Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 1-2/1958, p. 36-37. 6 Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea, prefața
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
pîine, într-un pasaj din capitolul despre André Scrima. Acela în care e descrisă minunarea părintelui cînd află că, de-un Paște, la Betleem, liturghia creștină s-a oprit ca să se audă, din minaret, ,chemarea muezinului la rugăciune". Între o cîntare și alta s-a consumat, absorbită egal de amîndouă, o secundă de tăcere. O a treia ,voce", aceea a misterului care stă să se spună. Despre el și despre ospitalitatea cu care trebuie primit, indiferent de unde vine, scrie André Scrima
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
din uz, dar pe vremuri foarte răspîndită: ,Întunecasă lumea în anul 7208 septemvrie în doaosprădzeci dzile, întru o dzi marți" (Neculce); ,Anul 1876, martie 9 zili" (însemnare astronomică); ,la leat 1821, în 18 zile ale lui ghenar" (Zilot Românul, Jalnica cântare...). S-a spus deci, multă vreme, ,iulie în douăsprezece zile", înainte de a se trece la ,în 12 iulie", construcție care a preluat genul vechii formule. Nu altfel s-au petrecut lucrurile cu structura de exprimare a orei, ,la douăsprezece ceasuri
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
nostru Grigurcu, mi se pare mie că a renunțat la înverșunarea cu care avea în obicei să-i trateze, nici mai mult, nici mai puțin, ca pe o echipă compactă de "Călușari" jucând de mama focului, în Epocă, pe la festivalurile Cântarea României. Ba chiar amâna, evita să scrie despre cărțile lor. l Odată însemnați cu această pecete infamantă, pe care probabil că unii, dar nu mulți, o și meritau, cei care au avut proasta inspirație să scrie și să se afirme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
iubire a lui este privilegierea figurii feminine, inspiratoarea; trăirile subiectului se potențează pentru cititor, nu prin devoalarea sau declararea lor, ci prin capacitatea de a vizualiza ceea ce le provoacă. De data aceasta însă nu se impun atît paralelismele (pornind de la Cîntarea cîntărilor), cît fecunda inventivitatea a lui Catalfamo. Dar aceasta reprezintă o altă chestiune. În cadrul temei de față, el își găsește locul pentru că ilustrează cum nu se poate mai convingător că, și în poezie, intertextualitatea funcționează, ca în proza Daciei Maraini
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
a lui este privilegierea figurii feminine, inspiratoarea; trăirile subiectului se potențează pentru cititor, nu prin devoalarea sau declararea lor, ci prin capacitatea de a vizualiza ceea ce le provoacă. De data aceasta însă nu se impun atît paralelismele (pornind de la Cîntarea cîntărilor), cît fecunda inventivitatea a lui Catalfamo. Dar aceasta reprezintă o altă chestiune. În cadrul temei de față, el își găsește locul pentru că ilustrează cum nu se poate mai convingător că, și în poezie, intertextualitatea funcționează, ca în proza Daciei Maraini sau
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
la adresa lingăilor de țurțuri fecalini, gen Ralea, M. Sadoveanu, Demostene Botez - lingăi sub toate regimurile, robi tătărăști, robi turcești, robi moldo-valahi?" Tonalitățile imprecative sînt argheziene, deși, evident, înscrise pe o altă filă a conștiinței decît textele celui ce-a scris Cîntare omului... Să mai exemplificăm această serie de punițiuni aspre, "haiducești" în care excelează Petre Pandrea. Grafia colțuroasă a judecăților sale ni se pare de cele mai multe ori întemeiată, ilustrînd clasa comentariului neconvențional de care încă ducem lipsă. Chiar și în situația
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
cort, o voce de bărbat cînta " Amintirile sunt sudoarea sufletului" și Opujiș plăti și intră. Înăuntru, pe o masă, stătea magul încins la brîu cu un șarpe care își înghițea coada. în păr avea trandafiri roșii. Cînd să-și termine cîntarea luă o acută țintind cu glasul înspre caninul său, nimeri pasărea de deasupra cortului și o doborî cu glasul aidoma săgeții. După care își oferi serviciile vizitatorilor. Pentru un sfert de napoleon d'or putea mînca numele oricăruia dintre ei
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
care, iată, a și venit, problema esențială rămîne aceea de a nu face, totuși, pînă și din sărbătorile noastre legitime, așa cum am fost învățați decenii bune la orele de dirigenție și la marea școală de estetică națională, pe numele ei Cîntarea României, pretexte pentru un nou conformism!
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
lui Alexandru Lungu sînt doldora de îngeri, fixați în cele mai felurite ipostaze, nu fără a se observa un criteriu estetic, o calofilie a transcrierii neprihănitelor făpturi: “îngeri străduiți uitării/ prin văzduhul umbriei/ văzuți pînă-n oasele lor muzicale// ei răsună cîntarea vestirilor:/ îngeri de leagăn îngeri de farmece/ îngeri de înalte prohoduri/ nu-și curmă nici o veșnicie lucrarea/ în bătaia netimpului vuietul sorții/ le zmulge trei pene de aripi sonore// îngerii-și urmează cîntarea/ trei pene se fac nouri subțiri// trei
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
văzuți pînă-n oasele lor muzicale// ei răsună cîntarea vestirilor:/ îngeri de leagăn îngeri de farmece/ îngeri de înalte prohoduri/ nu-și curmă nici o veșnicie lucrarea/ în bătaia netimpului vuietul sorții/ le zmulge trei pene de aripi sonore// îngerii-și urmează cîntarea/ trei pene se fac nouri subțiri// trei nouri izbesc/ cu umbre ușoare/ fruntea-mi ce se evaporă/ laolaltă cu tainele” (Perugia). Dar acești mesageri ai cerului au o notă echivocă. Contrar naturii lor consacrate, poartă o tensiune, o “povară”, o
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
teroarea etc. Într-o interminabila căinare și descoperind „transparență desăvîrșită a morții” și, negreșit, precaritatea omenescului, ruină trupului. Bătăios, incomod și imprevizibil ca om, Cezar Ivănescu - poetul știe prea bine că „tot ce-a fost se pierde”; versurile sale fiind „cîntare și amintire”, ne propun, pe portativ imnic, spectacolul genezic, rememorînd „vremea cu greime”, Întunecimea, suferință; sau, mai evident ÎnRosarium, Într-o epocă de spiritualizata, sensul ascensional: „eu la cer m aș Înălțare”. Rivalitatea carnalitate/ spiritualitate, drumul anabasic, dematerializarea l-au
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai bogat, ce scula muscălimea din somn. Pune-te apoi în locul lui Spilka, reașezat în corul cântărilor blajine... La ceai, cu ochiii în pământ, suporta dojenile spânilor, după ce femeile, petrecându-și basmalele peste ochi, se retrăgeau rușinoase. Singura soluție rămânea ca Spilka să se lapede de diavol, mergând de bunăvoie la felcer să scape de povară. Amărâtul
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
muzica de cult bizantin, notele de pasaj încarcă salturile intervalice, conducând linia melodică spre o particularitate vocalică: mersul treptat. Ex. nr. 2: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea Axion Duminical, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 52, s[istemul] 6. footnote> În alte ipostaze, intervalica motivului este regăsită, fără a se respecta însă formula ritmică. Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea, după N.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
În alte ipostaze, intervalica motivului este regăsită, fără a se respecta însă formula ritmică. Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu - Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 88, s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu, lasă loc pentru dezvoltarea ulterioară a acestora. În viziunea enesciană o primă dezvoltare a motivului inițial, se realizează prin păstrarea nucleului motivic
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Această scară oligocordică poate fi reconstituită atât ascendent cât și descendent cu exemple din literatura muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție a primului motiv enescian, poate fi regăsită în travaliul tematic al Preludiului. Ex. nr. 8: George Enescu -Preludiu la unison, m. 103-104 Formula evolutivă prezentată mai sus, se
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]