1,020 matches
-
olandezul Franș de Ruiter. I-am reîntâlnit cu plăcere la forum pe Stef Coninx, noul președinte al Consiliului European al Muzicii (membru regional al Internațional Music Council) și pe Gábor Móczár, ales anul trecut președinte al Asociației Europene Corale - Europa Cântat (European Choral Association - Europa Cântat), cu sediul la Bonn. Cu această ocazie am primit o veste bună pentru muzică românească: reprezentanții uneia dintre cele mai importante edituri muzicale din lume, Carus-Verlag , din Stuttgart, au ales din peste o sută de
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
lume, Carus-Verlag , din Stuttgart, au ales din peste o sută de lucrări corale primite din Bulgaria, Șerbia și România, doar două piese, ambele din România: Psalmodiando de Valentin Gruescu și Paparuda 3 (cor mixt) de George Balint. Juriul internațional Europa Cântat a selectat inițial 7 opus-uri din cele o sută trimise, din care editură germană a ales doar cele două piese românești. Proiectul inițiat de Asociația Corala Europeană a debutat în decembrie, anul trecut. Gábor Móczár, pe atunci coordonatorul Biroului
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
comun. Cum ți-ai dozat această sursă de energie având în vedere ca rolul baritonului este nu numai cel mai dificil dar și foarte lung? B. B.: Într-adevăr este o lucrare destul de solicitantă și foarte complexa pentru bariton. De la cântatul ușor și tenoral în unele părți, până la dramatismul exploziv din “Estuans interius” și până la cântatul în falsetto în „Dies, nox et omnia”, vocea trebuie dozată, transformată și adaptată conform cerințelor partiturii. În spatele unei interpretări de succes stă o muncă desfășurată
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
este nu numai cel mai dificil dar și foarte lung? B. B.: Într-adevăr este o lucrare destul de solicitantă și foarte complexa pentru bariton. De la cântatul ușor și tenoral în unele părți, până la dramatismul exploziv din “Estuans interius” și până la cântatul în falsetto în „Dies, nox et omnia”, vocea trebuie dozată, transformată și adaptată conform cerințelor partiturii. În spatele unei interpretări de succes stă o muncă desfășurată pe mai multe planuri, începând cu citirea partiturii, punerea în voce, ajustarea reflexelor, dezvoltarea memoriei
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
Liviu Dănceanu La Bacău, în mahalaua Războienilor (sediul Liceului de artă "George Apostu") s-a întâmplat o mare dandana : Olimpiada națională de muzică. Totul a început în a treia zi de Paști (29 aprilie) când, nu-i așa, cântatul se cădea să înlesnească digestia mielului, ouălor sau cozonacului, și s-a isprăvit în a treia zi a lui florar, după ce de atâta cântat oamenilor li s-a făcut poftă de treburi mai serioase. 1.Cercul competitorilor În Grecia antică
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
muzică. Totul a început în a treia zi de Paști (29 aprilie) când, nu-i așa, cântatul se cădea să înlesnească digestia mielului, ouălor sau cozonacului, și s-a isprăvit în a treia zi a lui florar, după ce de atâta cântat oamenilor li s-a făcut poftă de treburi mai serioase. 1.Cercul competitorilor În Grecia antică, se știe, spiritul de competiție se exercita și în domeniul artei sunetelor, centre importante fiind Delphi, care adăpostea jocurile pythice, și Sparta, unde se
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
bază pentru a fi acceptată oficial ca o gheișă, ceea ce a presupus nu numai schimbarea modului de a merge și de a vorbi, ci și o schimbare a modului de gândire. Isabella a trebuit, de asemenea, să învețe dansuri și cântatul la instrumente muzicale tradiționale, cum ar fi "shamisen-ul", dar și cântece populare/minyo/, pe care le repetă aproape zilnic. În luna aprilie, Onou a trecut un test oficial care a confirmat-o ca gheișă cu drepturi depline și a primit
O româncă, singura gheişă străină acreditată oficial de către o asociaţie a gheişelor din Japonia () [Corola-journal/Journalistic/69408_a_70733]
-
nordul Suediei se organizează, la începutul fiecărei ierni, Olimpiada Moș Crăciunilor; la eveniment participă Moși de pe toate meridianele globului, care se întrec între ei în activități caracteristice, cum ar fi coborâtul pe coș, cursa de sănii trase de reni sau cântatul de colinde. Casele sunt împodobite în exterior și în interior cu motivele tradiționale scandinave - flori roșii și albe, crengi de brad, lumânări și decorațiuni făcute din paie. Sub pomul de Crăciun sunt puse cadourile, numite Jolklappar, cuvânt care se traduce
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
Grünfeld izbucni: „Herzgott, spielen Sie schön mein Kind!” După aceasta urmă un copios bufet servit în talere de argint greu. A doua zi primii de la principe un plic cu onorariul, însă dublat, adică 200 de mărci în loc de 100, semn că cântatul meu a mulțumit înaltele fețe. Nu mult după această memorabilă serată a avut loc primul meu concert la Berlin, în sala Bechstein, sala favorită a maestrului Reisenauer. În fața unei săli destul de populate și în fața întregii prese berlineze am cântat în
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Sie spielen unvergleichlich schön”. Principesa Sophie de Wied mă invită să cânt la Lyceum Club, societate patronată de împărăteasa Augusta Victoria. Cu o oră înainte primesc din partea principesei un enorm buchet de roze și garoafe albe. În fața unei alese aristocrațiiam cântat și am avut o primire entuziastă. Tot acolo am cunoscut pe excelenta pianistă ungară Zolanda Merö și pe Egenieff (baronul Kleidorf) o rudă apropiată a principesei Sophie. Viața intensă a uriașei metropole germane mă prinde în întregul ei; nu există
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
talie... De viespe, nu alta! Și mă strecuram afară, în spatele casei, să ne pupăm. Că pe vremea mea asta făceau tinerii. Acum... Și ne mai vedeam duminica la biserică. Mergeam, ăștia tinerii din sat, să cântăm în cor. Da’ de cântat ne ardea nouă? Mai cântam, ne mai pupam... Lasă, mamă, că ce-i frumos și lu’ Dumnezeu îi place. Io așa zic. Zic bine? Nu se mai lăsă păcălit să-i răspundă. — Și asta, cum îi zice, Mariana aia, îi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
scris o carte, autorul se cade a reveni asupra ei, deoarece ea, cartea, e ca și un copil al lui care, nu-i așa, se cere supravegheat! Odată meșteșugit cuibul, rândunica se așează la locul ei și se apucă de cântat fericită, comunicând oamenilor, în legea ei, despre starea vremii... Omul după ce, la maturitate, se strânge la casa lui se gândește la câte și mai câte (bune și rele!), el având de reglat socoteli nu ca vremea ci ca „vremurile”!. Când
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
a atins nici o fată În viața lui. E dus cu pluta. — Așa Îmi place. Îmi place de tine că știi să le zici. Nu ești proastă deloc. Mai vrei o vodcă? — Una mică, poate Îmi vine să cânt... — Lasă naibii cântatul, mă scoate din sărite folku’ tău. — Ei? Ce zici? O să vorbesc cu bătrânu’ diseară, poate nu vine afu mat, că e la mănăstire, la Măgura, cică să se sfătuiască cu Ghenadie... Îți mulțumesc, nemernicule. — Păi de-aia ai venit aici
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
frumușel acasă și o să ... o să găsesc eu ceva de făcut. EL: Eram la Vinea la oficiul de calcul. Cu o zi înainte fuseserăm strânși cu toții și secretara de partid cu alta activistă au înfierat Timișoara și s-au pus pe cântat și spus lozinci. Noi le priveam și eu îmi spuneam că prostia nu are limite, iar a activistelor nicio stavila. Securistul nostru era pe hol. Am avut o discuție cu el, eram prieteni. M-a întrebat ce să facă și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Iulian îi veni parcă să pufnească - și se puse atunci să-și fredoneze: Sunt haiduc cu vulva udă... Sâmbăta morților Și să nu uitați să jertfiți un cocoș lui Asclepiu. Socrat Adevărat grăiesc ție că noaptea aceasta, mai ’nainte de cântatul cocoșului, de trei ori te vei lepăda de mine. Mat., 26:34 ...iar acolo, ho! un înger ca un cocoș uriaș, cu părul pe umeri, sta cu capul pe tronul lui Dumnezeu și la cântarea lui răspundeau toți cocoșii de pe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
trece în scenă prin încrengăturile de fraze vehemente ale Isoldei, izbucniri de furie împotriva cavalerului Tristan care, aparent indiferent, o însoțește pe o corabie în drumul spre regele său, Marke, a cărui soție va fi. Cât de greu este de cântat omenește expresiv acest act întâi din Tristan, cât este el de greu de ascultat cu venerație! Dar ea reușește, alături de o orchestră, partener în tumult și comentarii revelatoare, reușește să treacă prin toate capcanele acele agitații colosale și ajunge la
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
lumea cultivată. Personajele rurale cîntă și ele de-ale lor. Un vocalist notoriu în sat, dar neremunerat ca atare, este Birică din Siliștea-Gumești, satul Moromeților. Viitorul socru, Bălosu, îi atrage atenția fiicei sale că nu poate trăi cu Birică "din cîntat". Dar Glanetașu, tatăl lui Ion al lui Rebreanu este un muzicant profesionist și porecla îi vine de la instrumentul de suflat cu care se produce. Muzică "ușoară", de mahala, se face din belșug în Groapa Cuțaridei, imortalizată de Eugen Barbu. Romancierul
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
timide. Era un muzicant kutchi cu un armoniu minuscul sub braț, unul dintre acei saltimbanci ambulanți care cutreieră subcontinentul indian cu o maimuță cenușie pe umăr, care iau sânge la cai, fac descântece, trăiesc din pomeni, din furtișaguri sau din cântat, ocolesc templele și moscheile și declară că omul se naște ca să rătăcească, să moară, să putrezească, să fie uitat. Braganza nu l-ar fi primit; Terence însă l-a poftit înăuntru și i-a dat un pahar. Stând pe vine
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
lumii/cu caschetă și ochelari de aviator." 5 Procedeele le cam știm de la Dimov, iar inventivi-ta-tea săltăreață de la avangardiști, vor spune scepticii plimbați prin istoria literaturii. Îi contrazic, dar nu cu vorbele mele: "we all live in a yellow submarine/ cântat de zeci de mii de demonstranți în fața sediului ONU/ în new yorkul înzăpezit și sclipitor al anului 1967/ eram îmbrăcați în alb pentru că eram tineri și inocenți/ s-au năpustit pe noi polițai cu pistoale și gaz lacrimogen/ furii albastre
Decret de grațiere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9538_a_10863]
-
a existat o singură limbă, cum spune Biblia, ci mult mai multe, că mărul din care Eva a mușcat pentru a cădea în păcat nu este pomenit în Biblie și că episodul lepădării succesive a lui Petru, pecetluit sonor de cîntatul repetat al cocoșului, este cît se poate de încîntător dar cu totul neverosimil, pentru simplul fapt că, în acea epocă, în Ierusalim nu existau cocoși. Că martorii lui Iehova habar nu au că numele sectei lor se trage dintr-o
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
Încrederea Își făcea tot mai bine loc. Tot Victor veni cu o idee nouă: Trebuie să plec la Vaslui să vorbesc cu băiatul meu, cu Sorina sau cu amândoi deodată! Chiar mâine voi pleca! Victor plecă spre oraș, Înainte de ultimul cântat al cocoșilor, voia să meargă pe jos cei opt kilometri pentru a-și liniști gândurile și pentru a-și face un plan cât mai bun. Ajuns În oraș, olarul se cinsti discret cu un rom mic, romuleț, așa cum Îl dezmierda
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mișca degetele; când au rămas țepene ca niște bețe, a început Goguță să chinuie singura coardă care i-o mai rămas. Si uite-așa, scârța-scârța, până când o nouă pocnitură m-o făcut să înțeleg că Goguță o mântuit-o cu cântatul. Nu mai avea nici o strună! Am încercat să tăcem și să-i ținem pe lupi la distanță cu focul. Dar de unde? Dihăniile au început să facă iar pași spre noi. „Bade Costâne, încearcă matale pe coarda ceea, că ne halesc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cum lipsește Mitruță. Si poate nu au vecini ca Iordache Cocoșitu ista. Am cam priceput eu cum vine treaba cu Cocoșitu, Pâcule. Așa că adu-l încoace și punem noi hamul pe el. N-o să-i mai ardă lui Cocoșitu de cântat pe gardul altuia... Trebuie lucrat cu băgare de seamă, să nu priceapă că noi am aflat de necazul lui Mitruță. Lasă că n-am îmbătrânit degeaba, Pâcule. Să-i spui însă lui Mitruță să nu scape vreo vorbă aiurea, că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dressing de trompete, neapărat o harfă, două acordeoane. — Era să uit: și ukulele. — Cu tot respectul, dar ukulele nu se poate, refuză ferm Robert. — De ce? se miră Lionel. — De când a murit Marilyn Monroe, primăria, în semn de omagiu, a interzis cântatul la ukulele. — Frumos gest. Renunț la ukulele. Bun, ce-a rămas? Jean începe să citească din carnețel: — Una bucată pian, două bucăți viori, una bucată contrabas... În mijlocul enumerării, Liliane le face semn cu cârja: e evident că Lionel n-are
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o parte, urăsc vocile teatrale, dar pe de alta, nu suport inflexiuni triviale pe scenă”(p.59). Just! Este greu să ții balanța Între vocea cultivată și naturalețe! CÎnd auzim azi, Înregistrări de prin anii 50-60, surîdem involuntar, Îndepărtați de cîntatul textului; dar cînd, tot azi, intrăm În sala de spectacol și ne chinuim să deslușim ce cuvinte Încearcă să articuleze interpretul, nu ne simțim mai bine. Despre spectacol :” Spectacolul de teatru este un act de dragoste, În cel mai biblic
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]