34,048 matches
-
ochii noștri plastic Pietre și lespezi zidea înconjurând Zidurile știau Cum se prea mărea imposibilitatea Când cădea asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac în creier și peste copac În pământ străin IEȘIREA PATRIEI DIN VISE Mai înainte aceasta era vatra Unde se întindeau masa și cântecul Unde creșteau copiii Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor albe Patria nu o mai amintește
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CÂNTEC DEMODAT... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului 14 August 2014 Frunză verde cât se poate Într-o zi le lași pe toate Câte-ai adunat în viață, Omul prea puțin
CÂNTEC DEMODAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1408262641.html [Corola-blog/BlogPost/369162_a_370491]
-
viață, Omul prea puțin învață, Nimenea nu-i veșnic viu! Mai devreme, mai târziu Cel sătul și cel flămând Toți de duc de-aici pe rând Precum umbra unui nor Și vin alții-n locul lor! Frunză verde de demult Cântecul meu nu-i ocult, Omule, în tot ce faci Cu tine să te împaci Și cu cel apropiat, Lasă-n urma ta curat Și cu dragoste deplină Lasă-n urma ta lumină; Numai ție ți-a fost dat Graiul binecuvântat
CÂNTEC DEMODAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1408262641.html [Corola-blog/BlogPost/369162_a_370491]
-
Și cu dragoste deplină Lasă-n urma ta lumină; Numai ție ți-a fost dat Graiul binecuvântat; Frunză verde cât se poate Într-o zi le lași pe toate Câte-ai adunat în viață, Omul prea târziu învață... Referință Bibliografică: Cântec demodat... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1325, Anul IV, 17 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CÂNTEC DEMODAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1408262641.html [Corola-blog/BlogPost/369162_a_370491]
-
Cora Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului DOR DE MAMA Mi-e dor de tine, Mamă, ce mult aș vrea să știi...! Te regăsesc, adesea, în glasuri de copii, în zâmbete și-n cântec... și-ntr-un parfum suav de vis și nostalgii. Nimic nu poate, mamă, să îmi înlocuiască privirea Ta ce unduia seninul nici dragăstoasa șoaptă ce-mi modela, odată, în drag și-n sfiiciune, cu palme dulci- destinul. Tu-mi ești
DOR DE MAMA de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1456393290.html [Corola-blog/BlogPost/373386_a_374715]
-
dacă tu m-ai iubit sau doar iubeai cuvintele mele ciobite de dor. Mă priveai cu sufletu-aprins de dorință iar eu agățam cuvintele în ferestrele cerurilor tale astrale și puneam dealurile să se plimbe printre râuri și văi și aduceam cântecele munților rostogolite-n curcubeie. A fost incandescența simțirii, lumea devenea un arc de lumină și din ea țâșneau vorbele mele flămânde, mult prea flămânde... Dar bolta, bolta curcubeului s-a zdrobit de pământ, iar eu am rămas doar o cochilie
TRISTEŢE de LEONID IACOB în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Tristete.html [Corola-blog/BlogPost/348237_a_349566]
-
îngăduitor pe deasupra ohelarilor la noii veniți, îndemnă la tăcere, să nu se strice buna orânduială a obștii, ce o conducea cu înțelepciunea patriarhală, de ani buni. Privighetoarea, împreună cu mierla, fluierarul, botgros, presura, mătăsarul, cintezoiul, inărița, câneparul și alte păsări ale cântecului ciripesc, au alcătuit ad-hoc o sonată dumnezeiască, iar dirijor era până una alta rândunica, căci ea era singura ce purta frac. Totul era pregătit și pus la punct cum se cuvine, pentru primirea Primăverii cea sfioasă și dătătoare de speranță
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
puțin, respectând ecuația facerii: o gură la două urechi!? Apoi poetul coboară-n pivniță, în splendoarea tăcerii, unde se va închide, înghițind cheia! Își aduce trei buchete de trandafiri pentru galeria muzei... și fontul general va fi: trebuchet! Acum, ascultă cântecul din colivia mare, a celui mai mic colibri, speriat de subsol; poetul se va semna, cu fontul special: calibri! Nu-i prea clară tema sau subiectul poeziei. Observă brusc... niște recipiente de murături și bulion de anul trecut!P Căci
SUB ZODIA POETULUI de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristian_pop_1421847319.html [Corola-blog/BlogPost/372908_a_374237]
-
în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Peste cetăți de nori o altă zi se-arată, Adie-n suflet vântul și gândurile-mi zboară, Pe drum pășește toamna la fel de elegantă, Această zi din viață e-un cântec de vioară... Pe străzi aleargă frunze ce-mi amintesc de mine, Mașinile fac zgomot la fel ca în trecut, Mă simt copil în toate, căci lumea-mi aparține Și vreau să regăsesc tot ce-am iubit mai mult. Dar câte
FILE DE CARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1473729521.html [Corola-blog/BlogPost/373949_a_375278]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Versuri > Ipostaze > RINUL ȘI LEGENDELE SALE. Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe-o stâncă din Rin stă blânda Lorelay Sub raza lunii păru-i strălucește, Iar cântecul ei vrăjit te poartă-n rai, Cu frumusețea lui te-ademenește. Cu vocea-i dulce drama-și povestește, C-a fost trădată de omul ce-a iubit, Iar apa Rinului adăpostește Taina iubirii,ce moartea i-a sortit. Dar Rinul
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
-s încăpățânat în a zărì: nu mai aștept Hristosul de priìnță - doar liniște - în fine - -aș năzuì cad ierarhìi cerești în bătătură și urlu în neștire prin sahare: am vrut să știu ce-i dincolo de ură - mă mulțumesc c-un cântec de plecare... ...nu-s sfânt - nici ucigaș de meserie: zadarnic așteptai struguri în vie... --------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 25 mai 2016 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - DESCÂNTECE (POEME) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
Dacă are loc vreun incident cum avertizăm oamenii? Și ce am făcut a fost mergem în școli și să îi rugăm pe copiii cu vârste între opt și 11 ani să facă jingle-uri radio, să facă postere, să vină cu cântecele despre ce trebuie să facă oamenii când aud sirenele: adică să intre în casă, să stea în casă și să asculte radioul. Pentru faptul că sirenele urmau să fie testate pentru la ora trei, pentru trei minute, pe data de
Ce a învățat America în 2003, după incendiul din clubul din Rhode Island. Și ce a învățat România după Colectiv by https://republica.ro/ce-a-invatat-america-in-2003-dupa-incendiul-din-clubul-din-rhode-island-si-ce-a-invatat-romania-dupa-colectiv [Corola-blog/BlogPost/337931_a_339260]
-
evantaiul de preocupări. Însă opera de căpătâi a rămas Țiganiada care cuprinde o critică usturătoare și un protest îndrăzneț împotriva asupririi feudale. Titlul complect al operei sale literare de excepție este :Țiganiada sau tabăra Țiganilor, poemation eroi-comico-satriric, alcătuit în douăsprezece cântece de Leonachi Dianeu, îmbogățit cu multe însemnări și băgări de seamă, critice, filosofice, istorice,filologice și gramatice de către Mitru Perea și alții mai mulți. “Țiganiada” este cunoscută în două variante scrise la date diferite. Prima începută pe la 1792-1795 și terminată
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! Laurian Stănchescu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "NU-ȚI PASĂ" "CÂNTEC ALBASTRU" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu-ți pasă Ți-ai zidit în timp și-n sens fortăreață unde ești convins că nu-i cu putință să mai aibă tot
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. Cântec albastru Ai avut mereu crucile-n cuvinte fiind răstignit pe orice silabă care îți țâșnea slobodă din minte gravă și-n grabă. Ai cioplit cu greu miezul din vocale și te-au sângerat spinii din consoane când creai avid în
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
barcă șubrezită doar ca să înfrunți valurile care vor să te-nghită. Te-ntorci obosit. Un pirat aparte care-a strâns comori ce-i par inutile când vede mâhnit cum morarul Moarte macină zile. Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu-ți pasă Cântec albastru / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1737, Anul V, 03 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
dar fără veste Un vânt de-nstrăinare i-a trezit Ciobiți și triști, pe socluri diferite. Numără nopți desculțe și tânjesc Desprinderi de pe țancuri potrivite Cu aripi de lumină și-ncolțesc Într-o speranță că se vor cuprinde Cu brațele de cântec înc-un veac Și-n ochii lor din nou se va aprinde Tandrețea, ca o boală fără leac... Referință Bibliografică: În rame de speranță / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1422, Anul IV, 22 noiembrie 2014. Drepturi de Autor
ÎN RAME DE SPERANŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aura_popa_1416644150.html [Corola-blog/BlogPost/371837_a_373166]
-
interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru este omniprezentă și încântătoare în respirația cultural artistică a Bacăului, ar fi o irealitate oglindirea ei ca artist exclusiv regional. Sigur că, dedată hărniciei și harului de a proiecta în universul audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
de numele acestui oraș, dar e un florilegiu splendid al grădinii cu flori spirituale ale României. Între ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor de melos, iar între aceștia zâmbește ca mușcata în canatul ferestrei frumoasa doamnă de cântec ce pune în primejdie umbra oricărui nor sufletesc la ivirea ochilor ei de cer și auzirea glasului ei de vioară, Maria Șalaru. Voioasă, generoasă, omenoasă, această artistă ar putea iniția oricând, cu sorți de izbândă un referendum de denunțare a
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Bacăului. Atunci când viaductele unei supărări se urzesc exasperant în făptura slabă omenească, alinarea grabnică este cerută din interior. Numai și numai atunci e simțită cel mai bune și mai bine mângâierea, ca a mâinii doctoriței, a glasului artistei Maria Șalaru. Cântecul Mariei Șalaru e conservator de idei estetice și deopotrivă reflector de lumini sensibile, spirituale. De o viață de om și de o infinitate de act artistic, Maria Șalaru făurește cu ființa, cu anii și glasul ei aceste „ofrande” artistice pentru
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Maria Șalaru făurește cu ființa, cu anii și glasul ei aceste „ofrande” artistice pentru publicul bacăuan în primul rând, dar, incontestabil și încontinuu, pentru marele public românesc de pretutindeni. Cele mai frumoase flori ale câmpului sunt spicele grâului! Acestea-s cântecele Mariei Șalaru. Dar, cine sunt mirii și miresele pădurii?! Mugurii și florile ramurilor!... Ca ei și ele, copiii repurtează o victorie admirabilă de partea vieții, reconduc an cu an viața, cântă redeșteptarea și gloria clipei în integritatea și dinamica anotimpurilor
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
ele, copiii repurtează o victorie admirabilă de partea vieții, reconduc an cu an viața, cântă redeșteptarea și gloria clipei în integritatea și dinamica anotimpurilor umanității. Astfel, peste meritul inegalabil de a făuri momente muzicale gravate pe inelul de marcă a cântecului popular și folcloric românesc, Maria Șalaru făptuiește un serviciu în timpi lin curgând pe lângă noi, dar durabil statuați în garda cântecului de mâine, întemeind și călăuzind la lumina scenei grupul cantabil folcloric de copii „Boboceii de la Bacău”. Ea primește această
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
și dinamica anotimpurilor umanității. Astfel, peste meritul inegalabil de a făuri momente muzicale gravate pe inelul de marcă a cântecului popular și folcloric românesc, Maria Șalaru făptuiește un serviciu în timpi lin curgând pe lângă noi, dar durabil statuați în garda cântecului de mâine, întemeind și călăuzind la lumina scenei grupul cantabil folcloric de copii „Boboceii de la Bacău”. Ea primește această însărcinare dintr-un ego cu totul și cu totul special: transgresarea unei părți din sine într-o parte de viitor. Pregătește
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]