609 matches
-
foarte serios. A cules cântecele și le-a selecționat. Le-a interpretat curat și frumos, cum le-a găsit la izvorul lor, și cum altcineva nu ar fi făcut-o. Sunt peste patruzeci de ani de când interpreta Viorica Flintașu rafinează cântecele populare, fără să le tulbure acuratețea și fără să le îmbrace în hainele negustoriei, stricându-le astfel aspectul natural. Le înmiresmează și iluminează într-un folclor pur, zămislit din relația intimă dintre om și natură. Primele înregistrări le-a făcut
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397224429.html [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
E 21 iunie. Soarele grecesc bate puternic în borurile pălăriei mele și pe umerii de sub cămașa deja încinsă de căldură. În timp ce se bălăcește în piscina pentru pici, cea mică murmură un cântecel în engleză. Nu știe încă să vorbească, „rupe” doar, însă faptul că își ascultă sora mai mare cântând, o ajută să reproducă aproape orice: „Rai’, rai’, go ’way, co’ ’gain anoo’ day...” Un cuplu de britanici în etate aflați pe
„De ce-ați vrut să vă rupeți de noi?” Pe șezlong, în Grecia, cu britanicii din tabăra „Leave” by https://republica.ro/zde-ce-ati-vrut-sa-va-rupeti-de-noi-pe-sezlong-in-grecia-cu-britanicii-din-tabara-zleave [Corola-blog/BlogPost/337914_a_339243]
-
timp să țină lecția liniei vieții mele analfabete de vineri a crescut iarba sub ultima umbră a brațului stâng întâmplat lângă asfințitul ultimului nasture n-o întreb vine precum o vioară ce nu mai cântă a strâns în ea toate cântecele stă în genunchi și plivește fluturii sălbateci de pe talpă apoi aprinde luna și focul Referință Bibliografică: criza de joi / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin
CRIZA DE JOI de VASILE PIN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_pin_1401716325.html [Corola-blog/BlogPost/360966_a_362295]
-
putere ai plecat și m-ai lăsat. Boarea blândă-a dimineții, ți-a sărutat obrăjorii, Prin fereastra larg deschisă ți-am trimis mireasma florii, Și parfum îmbătător al cireșului din drum, Ciripit de păsărele cântătoare , ca să-ți spun, Murmurând un cântecel plin de dragoste și milă, C-aș fi vrut să schimbi cu mine două vorbe, dar nu-n silă. Ai trecut pe lângă mine fără să mă fi văzut, Grăbind pasul, nepăsarea, de-ai ști tu cât m-a durut. Mai
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1444888949.html [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]
-
Toate Articolele Autorului Toamna se așterne încet, încet, precum roua dimineții pe boabele de struguri! Miroase a pâine din grâu proaspăt, trandafirii dau ultimele flori, foioasele ne îmbie să admirăm feeria culorilor vii de toamnă. Un peisaj mirific însoțit de cântecelele păsărelelor ne farmecă privirile, în timp ce fructele coapte ne îmbată cu miresmele specifice fiecăruia, amintindu-ne de anii copilăriei petrecuți la bunici. E toamnă și dacă e toamnă sunt frunze, unele au căzut, altele stau să cadă sau plutesc în aer
CRI ... , CRI ... , TOAMNĂ CRI ... , NOI TE AŞTEPTĂM SĂ VII! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1409342576.html [Corola-blog/BlogPost/358248_a_359577]
-
dacă păsările tac și-l ascultă, cine să-i descrie portul, dacă zăpada-i cenușie față de bumbacul straielor sale, dacă nu are câmpul flori cum sunt broderiile straielor acestea, dacă nu-i netedă sticla ca ele?! Nimeni nu poate! Înseși cântecele izbutesc mult și fără eroare. Afară de ele, cuvintele-s rămase nevrednice dacă nu-s spuse de Marioara Murărescu, dacă nu-s scrise de cine nu le-a scris încă sau dacă nu se dedică unei emisiuni produse de Elise Stan
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397648291.html [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
peste trup să înflorești / cu parfum de levănțele. / apoi,să-mi deschizi alt an / făr de tainice ispite,/ făr de mult dulce, amar.../ sufletului, dă-i, zile-nflorite ! Au înflorit caișii / păsările-n lumea lor / cu priviri încercănate,/ moțăiesc un cântecel / plopului cu ram uscate. / primăvara-ncorsetată / cu troiene la subțiori,/ lasă iarna-n somn uitată./ primăvara mea din cer / vii cu razele bulziș,/ despletind reînvierea / firavului lăstăriș./ au înflorit caișii.../ la marginea grădinii,/ zambilele și irișii / sub poala luminii. / Referință Bibliografică
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1395302222.html [Corola-blog/BlogPost/360258_a_361587]
-
atâta timp procesului de slavizare, turcizare... Peste oamenii aceștia au trecut toate urgiile istoriei, toate imperiile, toate ideologiile, războaiele, discordiile... Istoria nu i-a înfrânt. Sunt creștini ortodocși, vorbesc o limbă română veche, își păstrează tradițiile - la nuntă, înmormântare, botez - cântecele, unele splendide. Academia Română poate face mult pentru păstrarea identității lor”. Întâlnirea ministrului delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu acad. Ionel Valentin Vlad, presedintele Academiei Române.
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
foarte serios. A cules cântecele și le-a selecționat. Le-a interpretat curat și frumos, cum le-a găsit la izvorul lor, și cum nu mulți ar fi făcut-o. Sunt peste patruzeci de ani de când interpreta Viorica Flintașu rafinează cântecele populare, fără să le tulbure acuratețea și fără să le îmbrace în hainele negustoriei, stricându-le astfel aspectul natural. Le înmiresmează și iluminează într-un folclor pur, zămislit din relația intimă dintre om și natură. Primele înregistrări le-a făcut
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453902742.html [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
rotește, Și voioasă ciripește. Profitând de întâmplare Ea-l cuprinde cu ardoare Și-l întreabă visătoare: „O fi semn sau o-ntâmplare?” „Tu ce-ai vrea, iubita mea? Psărea mi-a dat ceva... ” Și-i pune sfios inelul, Fredonându-i cântecelul: „Vrei să fii soția mea?” „Da! Da! Da!voi fi a ta!” Și oglinda, cu pudoare, Reflectă o-mbrățișare... Referință Bibliografică: OGLINDA / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
OGLINDA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oglinda_cardei_mariana_1326648302.html [Corola-blog/BlogPost/361314_a_362643]
-
nr. 1521 din 01 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cu ghiocel... Îți dăruiesc un ghiocel Plăpând, firav, dar frumușel, Ce pare tare voinicel, Abia ițit din scutecel! În floarea sa gen clopoțel, O primăvară poartă-n el Și parcă-ngână cântecel Înscris în slove de pastel... Încântă orice suflețel, Când oferit e-n buchețel, Deși nu poartă un inel De pus cu drag pe degețel Și nici, cumva, în bilețel, Mărturisiri de iubițel... Și mărțișor... Hai, vino! Sunt nerăbdător Să îți
MONORIMA PRIMĂVERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1425219493.html [Corola-blog/BlogPost/373022_a_374351]
-
cei de pe aici la un loc" " Îmi place felul tău cu clienții,ai un pic de sânge evreiesc în vene" " Soțul tău este un bărbat norocos" "Ești o femeie frumoasă,mi amor" "Intotdea-una ai un zâmbet pe buze...și un cântecel...ești o femeie fericită ,draga mea" "Ești foarte apreciată de colegi...și nimeni nu vorbește urât de tine...acesta e un mare lucru ,draga mea" La început mi-am zis că săracul om o avea și el problemele lui . După
SENOR ELIAS de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Senor_elias.html [Corola-blog/BlogPost/359292_a_360621]
-
ale Milcovului cel frate între inime surori! Indiciul acesta este cel la prima vedere: curățenia sufletească, spiritul vulturului, voioșia, sinceritatea, neocolirea, neascunsul... E un om plăcut pe cât îi este de plăcută vocea, un om frumos pe cât îi sunt de frumoase cântecele. În cosmosul spectacolului folcloric e o lună ce albește drumul între umărul pământului și văzduh și împletește între ele cântece de rară plăcere care n-ar lăsa nici pietrei nefericirea, neiubirea, nebucuria, de n-ar fi totuși piatră...! Are un
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
primărie Ajunse în pușcărie. Morala: Boul se duce la apă cu lanțul, Iar prostul ... cu semnătura ! PÂRÂUL ȘI BOLOVANII Pârâul curgea de ani și ani Ocolind stânci și bolovani. Un firicel de apă, subțirel, Ducând cu el prin munți un cântecel Abia șoptit. Dar când ploi după ploi Veneau peste păduri, el în șuvoi Se năpustea și-n calea sa Ca un mistreț turbat râma. - Ce faci așa un zgomot infernal ? Îl întrebă un bolovan banal. - Păi, din deal și până-n
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452589985.html [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
o poetă având un sentiment rafinat cu versuri transfigurate în reflecții profunde, unde ingenuitatea e mai degrabă un efect liric premeditat decât un reflex psihologic. Dacă sonetul este derivat din cuvântul provensal sonet și din cuvântul italian sonetto, amândouă însemnând cântecel, ne făcându-se aluzie la construcția lui stilistică, Raveca Vlașin în construcțiile sale poetice, ce deschid drumul spre o nouă specie literară,face aluzie în denumirea lor la numărul de versuri.Clasicismul promovat de poetă este o formă de domesticire
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_cu_obrazul_celalalt_al_lunii.html [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
ploilor nocturne Luna-i clanță din alamă cu ea bărbații deschid ușa spre cerul vopsit în albastrul mării unde peștii își fac cuiburi sub streașinile caselor. În orașul ploilor nocturne păsările pică din aer pe umerii desgoliți ale femeilor uitând cântecele diurne. În orașul ploilor nocturne ne admirăm simetria de dragoste a mâinilor noastre, într-una pâinea.Întralta cuțitul, la picoare pacoste... ...Și femeile intră cu umbrelele închise purtând numele iubitelor ne iubite, în mine ucise în orașul ploilor nocturne. Al.
ÎN ORAŞUL PLOILOR NOCTURNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_orasul_ploilor_nocturne.html [Corola-blog/BlogPost/361123_a_362452]
-
nu-i exclus să te trezești bombardat cu „cărbune dulce” (carbon de reyes). De pe tronuri fastuoase, Caspar, Baltazar și Melchior îi strigă pe copii, înmânându-le cadourile râvnite. Părinții îndeamnă odraslele sfioase să recite o poezie sau să cânte un cântecel. În scuarul învecinat se încing deja primele hârjoneli și jocuri între puștanii scăpați cu bine de emoțiile încă unui „interogatoriu” al Înălțimilor Lor. Magii, cum veniră, la fel și dispărură, în lumea lor de basm, peste mări și țări. A
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Spania_magii_cum_sosira.html [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
foarte iscusit în descoperirea urmelor și obiectelor pierdute. Dar iepurașii erau foarte ordonați și nu pierdeau prea des lucrușoare, așa că Relu-Iepurelu nu era privit tocmai ca un iepuraș de soi. De aceea își strângea urechiușele de fiecare dată când auzea cântecelul iepurașilor: Orice iepuraș de soi, Este-așa cum suntem noi: Toată ziua colorează, Noaptea, modele visează. Întorcea codița și își vedea de treaba lui, întristat că nu avea nici un prieten. Pentru el, zilele nu treceau atât de ușor și de
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427940583.html [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
totdeauna din ținutul iepurașilor. Din ziua aceea, nimeni nu se mai încumetă să fure ouăle atât de frumos colorate de iepurași, știind că asupra lor veghea cel mai strașnic iepuraș detectiv. Iepurașii, în semn de cinstire pentru Relu-Iepurelu, își schimbară cântecelul. Acum, în ținutul iepurașilor se cânta așa: Orice iepuraș de soi, Este-așa cum suntem noi: Toată ziua colorează, Noaptea, modele visează, Pentru ouă minunate Care nu pot fi furate Căci le prinde urma Relu, Detectivul Iepurelu. Referință Bibliografică: POVESTEA
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427940583.html [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
de parcă s-ar mai fi putut schimba ceva din AND-ul ei "mă neică - sunt Crăcănelul zilei deja ambetat cu amfetamina și poezia plângăcioasă a patriei - pe orizontul meu nordic umblă despuiată Venus din Cuca Măcăii cerșind un păhăruț un cântecel nupțial (auziți auziți la ce-o duce capul) încercănată gravidă intră pe bicicletă mov în academie pentru voyeurism și îmbălsămare nimic nu-i la locul potrivit nu se știe unde ne aflăm" - zice "dar hai să cârpim realitatea să-i
Poezii by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
Romulus Bucur cîntecel iubirea mea e o plăntuță răsărită dintr-o picătură de spermă aterizată în pîntecul tău poate să crească și într-un pahar de plastic cu nisip de la mare stropită cu apă adusă tot de acolo poate că e un fel
POEZIE by Romulus Bucur [Corola-website/Imaginative/14085_a_15410]
-
dă bip, dacă nu, 2 bip) astfel de noapte bogată îți arată orașul străduță după străduță cotlon după cotlon cunoscute din vremea cînd ducea ziare în zori din casă-n casă cine pe ea n-ar da viața lui toată? cîntecel zis is ă litl song ai rot ai uănt tu sing it not for not miere picurată pe buze cu lingurița urmată de un sărut " firește dulce (asta nu s-a întîmplat da' parcă poți ști) lapte pîine prăjită și
POEZIE by Romulus Bucur [Corola-website/Imaginative/14085_a_15410]
-
puțin dezamăgit de cele întâmplate Spirică se mai holbă pe geam un timp, simțind o plăcută stare de plutire. Curios, nici capul nu-i mai era umflat ca de obicei. Se simțea atât de bine încât începu să behăie un cântecel de pahar și nici nu băgă în seamă faptul că norișorii albi și pufoși începuseră să vină către el cu o viteză din ce în ce mai mare. - Bă, doar no-i chica io cu câcatu’ ista, mai apucă el să gândească, din păcate
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_spiridon_mihai_batog_bujenita_1385458210.html [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
băiatul, tot în salturi de bucurie și cântece o ținea : „Steaua sus răsare!...” Și tot de vorbă cu Lunișoara lui, care pășea acum tare speriată. Iarăși a început să plângă cu lacrimi de gheață iar stelele și îngerii au reluat cântecele grave. Numai Tudorel plutea în extaz și saluta fericit copacii îngroziți. Nimeni nu îndrăznea să-i spună de pericolul din spatele său. Iar el chiuia tot mai bucuros, pentru că luminițele din depărtare se înmulțeau. Semn că satul lui alerga bucuros spre
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449921702.html [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
Eugenia Bosînceanu); un prieten inimos, pe mîna căruia pînă și umorul negru capătă reflexe diafane (Ioan Gyuri Pascu)... Și, peste toți și toate, un refren sprințar, care "ne-a luminat copilăria": Noi în anul 2000! Auzit acum, pliat acestei lumi, cîntecelul e ca o strîngere de inimă, într-o comedie robustă care, printre rînduri, degajă o stranie melancolie... Într-un montaj al memoriei subiective, o vezi pe Tora Vasilescu indicîndu-i unui italian, cu distincție, adresa ("Răcăciuni"), vezi o statuie a lui
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]