97 matches
-
Când părintele Iosif l-a ispitit să intre în Oastea Domnului, principiile sale și-au găsit o albie în care toată răzvrătirea vagabondului s-a putut revărsa cu ardoare. În adunările de la biserică noul ostaș a deprins o mulțime de cântice pe care le răspândea apoi pe peron. Astfel deslușite, neliniștile sale luau forma grijii pentru oamenii care mor. Față de acești coloniști ai iadului pe care îi recrutează cu duiumul Scaraoțchi printre cunoscuții noștri, Neculai simțea o mare milă. Când era
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
versul cu proza și ilustra vocația moralizatoare a autorului său. Spiritul Poveștii vorbii se află aici anticipat cu aproape trei decenii. Zeci de ani la rînd, versul lui Anton Pann a rămas monoton: fie că era vorba de Versuri sau cîntice de stea (1822), de Cîntice de lume (1831) sau de prima culegere foarte amplă, Fabule și istorioare (1841), aproape toate poeziile adoptau octosilabul trohaic, versul popular prin excelență, săltăreț și uniform. Chiar dispuși în catrene, în distihuri sau în strofe
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
vocația moralizatoare a autorului său. Spiritul Poveștii vorbii se află aici anticipat cu aproape trei decenii. Zeci de ani la rînd, versul lui Anton Pann a rămas monoton: fie că era vorba de Versuri sau cîntice de stea (1822), de Cîntice de lume (1831) sau de prima culegere foarte amplă, Fabule și istorioare (1841), aproape toate poeziile adoptau octosilabul trohaic, versul popular prin excelență, săltăreț și uniform. Chiar dispuși în catrene, în distihuri sau în strofe ample, octosilabii trohaici uniformizau temele
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Amorul și toate covârșirile lui, un amor nebun ce mă va omorî... Pe urmă el tăcu și începu a păși înainte mai linistit, cel puțin așa se arăta. Sosind la țărm auzi un pescar ce cânta, întocmindu-și mrejile, un cântic dintr-o operă la modă atunci în toată Italia, și acea operă nu era a lui! Publicul! Ingratul public uita ariile lui Serra Padrona ca să cânte pe ale micului și întunecosului său rival! Însă rivalul acesta era prietenul lui Pergoleze
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de spectacole. Este o problemă însă aici. Una este când vorbim de cantitate, care are și ea roul ei, și alta când vorbim de calitate. Dacă vrei să te impui cu un festival - și aici a fost reproșul criticului Oltița Cântic -, trebuie să îi creezi o identitate. Care ar fi identitatea acestui Euro Art Iași? Festival de comedie, dramaturgie europeană. Toată lumea care vine la festival la Iași are dramaturg european și spectacol de comedie. Nu e totuși cam generos? Bine, hai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
avut. Vreau să mulțumesc foarte mult în final lui Galben Împărat și Roșu Împărat, care m-au ajutat foarte mult la această ediție. Interviuri difuzate în emisiunea „Prime Time de sâmbătă“, din 10 mai 2008, de la Radio Iași FM Oltița Cântic: „Nu am reușit să îmi dau seama care este profilul acestui festival“ Anul trecut ați avut un articol destul de acid la adresa festivalului, vorbeați despre lipsa de popularizare, despre absența unei tematici bine conturate, despre nivelul artistic scăzut al unor trupe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Sub pecetea tainei și cam pe unde se petrecuse și scena cu Pena Corcodușa, care, beată, plină de murdărie, făcând scandal, fosta iubită a marelui duce rus striga văzând craii: "Crailor! Crai de Curte Veche". Între ficțiune și realitate, poetul Cânticelor țigănești fugea de singurătate, în timp ce eu o căutam, fiindcă între două servicii, nopți nedormite la ziar și întîlnirile cu el, nu puteam să scriu nimic... Simțind că prietenia noastră intra într-o penumbră din lipsă de evenimente, într-o zi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
devin exemplificatoare: "patrie" și "participare". În 1945, publică poeme ca "Pâinea unanimă", care cere echilibru și justiție, poetul vorbește în sens withmanian despre oameni, pământ și cer, așa cum va vorbi la modul patetic despre simțul onoarei și al datoriei. Republicarea "Cânticelor țigănești", balade și romanțe în stilul folclorului suburban, reînvie balcanismul în poezie. "Laudele" și "Tristele" sunt meditații asupra alcătuirii lumii, asupra tainei și a echilibrului existenței. Un univers solar cuprinde "Laudele" închinate fructelor ce ascund în ele tainele lumii. De-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Colecția SOCIETATE & PUBLICISTICĂ 18 Coordonatorul colecției SOCIETATE&PUBLICISTICĂ este Dorin Popa Consilieri editoriali: Liviu Antonesei Dumitru Borțun Ilie Rad Florin Cîntic (semnătură de autor: Florin Cântec) sa născut la 1 decembrie 1962, în Suceava. Eseist și istoric al culturii, cu studii de filosofie și istorie la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași (1986), de istorie și civilizație europeană la Institut National
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Vârstele unirii de la conștiință etnică la unitatea națională (2001). Florin Cântec, Jurnal ad-hoc (c) 2015 Institutul European, Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CÎNTIC, FLORIN Jurnal ad-hoc / Florin Cîntic. - Iași: Institutul European, 2015 ISBN 978-973-611-876-0 821.135.1-94 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA FLORIN CÂNTEC Jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la unitatea națională (2001). Florin Cântec, Jurnal ad-hoc (c) 2015 Institutul European, Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CÎNTIC, FLORIN Jurnal ad-hoc / Florin Cîntic. - Iași: Institutul European, 2015 ISBN 978-973-611-876-0 821.135.1-94 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA FLORIN CÂNTEC Jurnal ad-hoc 2009-2014 INSTITUTUL EUROPEAN 2015
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa 1 În ciuda faptului că posteritatea a ilustrat că, la Iași, Cuza Vodă și Elena Doamna au în comun doar un "târg al cucului". 2 Anul 2763 înainte de Hristos, de la Întemeierea Romei. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ FLORIN CÎNTIC 09/11 Jurnal ad-hoc 2 1 FLORIN CÂNTEC Jurnal ad-hoc 266 267
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de romanistică la Paris și Geneva, apoi în Anglia și Scoția. Interesul deosebit pentru limbile romanice îl aduce de trei ori în România, F. întreținând în acest timp și o corespondență literară cu Mite Kremnitz. Apariția colecției Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești), publicată de V. Alecsandri, este considerată de F. un moment hotărâtor pentru preocupările de culegere și valorificare a literaturii populare. Contactul cu limba și literatura română îl determină să traducă lirică populară românească pentru a o face cunoscută cititorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
editorial cu volumul Oameni și așezări din Țara Moților și a Basarabilor (1938), urmat de Pâine, pământ și țărani (1943), reportaje în maniera lui Geo Bogza, însumând experiența sociologică a echipelor studențești inițiate de D. Gusti. Prima carte de poezie, Cântice țigănești, îi apare în 1941 și revelează un lirism singular prin rafinarea unei materii lirice umile și reabilitarea ingenios-stângace a cântecului de lume și a unui bogat limbaj argotic. Volumele următoare - Cântarea României (1951), Laude (1953), Declarația patetică (1960), Versul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
stilurilor exersate. În universul său liric el este în esență un frondeur mereu egal cu sine, apropiat când de Walt Whitman, când de Ion Barbu, când de Giuseppe Ungaretti, de García Lorca sau de cântecul lăutăresc. Debutează editorial târziu, iar Cântice țigănești lasă în urmă, risipită în presa vremii, o bogată activitate poetică de altă factură. Abia primele două volume din seria Scrieri (I-IV, 1969-1975), când, practic, destinul său poetic era încheiat, oferă imaginea clară a evoluției. Ciclul intitulat Primele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
care cuprinde poemele din perioada 1926-1933, așezat, printr-o dedicație de simpatie către revista „unu”, sub semnul avangardismului, îngăduie prea puțin să se întrevadă devenirea ulterioară. Poate în câteva erotice se presimte stângăcia aceea subtil stilizată care va face farmecul Cânticelor țigănești, după cum conștiința, timidă încă, a nonconformismului premerge marilor gesticulații de frondă din Declarația patetică, prin cultivarea unor imagini grotești, drapat-protestatare, ale mizeriei sociale. În rest, poezia se păstrează în cadre elegante, bine strunite de ritmuri și rime, ajungând chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea vegetală. Același scop polemic rămâne evident și în Cântice țigănești, cartea care i-a absorbit aproape integral personalitatea. Aici contrariază din nou atât reabilitarea unei comunități etnice, cât și a unor specii uitate la periferia literaturii - cântecul lăutăresc, cântecul de mahala, romanța. Surprinde naivitatea mimată cu o mare savanterie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
febrile și al cărei dramatism inconștient țâșnește în expresii adeseori vulgare sau comice. Lumea aceasta, văzută în manifestările ei de vitalitate primară, este tratată într-o „mascaradă” subtil-rafinată a limbajului care coboară, în esența sa, mai ales în ciclul numit Cântice de lume, din „of”-urile lui Anton Pann, dar și din maliția bonomă a lui I. L. Caragiale. „Cânticul” reprezintă mai mult decât o specie literară: anume, modalitatea artistă de a te copilări în instinctual. Totul este aici ingenuu și elementar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
ei de vitalitate primară, este tratată într-o „mascaradă” subtil-rafinată a limbajului care coboară, în esența sa, mai ales în ciclul numit Cântice de lume, din „of”-urile lui Anton Pann, dar și din maliția bonomă a lui I. L. Caragiale. „Cânticul” reprezintă mai mult decât o specie literară: anume, modalitatea artistă de a te copilări în instinctual. Totul este aici ingenuu și elementar, pur și abject, banal și fantastic. „Personajele”, îndeosebi cele din ciclul Balade, sunt ipoteze lirice, așa cum și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
Miron Radu Paraschivescu, care, râzând de miturile înalte, creează propria mitologie lirică. Din ea va ieși o întreagă școală poetică (de la Geo Dumitrescu la Marin Sorescu). EUGEN SIMION SCRIERI: Oameni și așezări din Țara Moților și a Basarabilor, Craiova, 1938; Cântice țigănești, București, 1941; ed. cu ilustrații de Marcel Chirnoagă, București, 1972; Pâine, pământ și țărani, Craiova, 1943; Cântare României, București, 1951; Laude, București, 1953; Laude și alte poeme, București, 1959; Declarația patetică, București, 1960; Poezii, pref. Dumitru Micu, București, 1961
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
1941; ed. cu ilustrații de Marcel Chirnoagă, București, 1972; Pâine, pământ și țărani, Craiova, 1943; Cântare României, București, 1951; Laude, București, 1953; Laude și alte poeme, București, 1959; Declarația patetică, București, 1960; Poezii, pref. Dumitru Micu, București, 1961; Declarația patetică. Cântice țigănești. Laude și alte poeme, pref. Radu Popescu, București, 1963; Bâlci la Râureni, București, 1964; Versul liber, București, 1965; Drumuri și răspântii, București, 1967; Tristele, București, 1968; Scrieri, vol. I-II, București, 1969, vol. III-IV, îngr. George Zarafu, București, 1974-1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
public străin. Jules Michelet în Légendes démocratiques du Nord207 se arăta interesat de poezia lui Vasile Alecsandri, ciclul Doine și lăcrămioare publicat în 1853, și mai ales de balada Miorița, pe care poetul o publicase în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri, împreună cu alte balade, în 1852, într-o versiune stilizată, facilitând asimilarea lor cultă. Figurile eposului eroic popular sau cele ale basmului precum Făt-Frumos208 sau Ileana Cosânzeana constituie pentru L. Bachelin un punct
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]