504 matches
-
o fi întâmplat, fă Ileanî, o trecut lăcustili prin livadă noastrî? Doamni apari și pazăști, zâșe gheață fimeie, facându-ș' cruși cu amândouî mânurili. Ei, azi s-a schimbat calimeră, românii papi poezâie pi pani! Iubitori a dreacu di literaturi lirici! Câri mai di câri cu stilu' lui... ori cu pistilu', ci di undi atâta belșug, di subt brazda di la plug? Ci dijeaba ari badea Ion și nea Gheorghi, daca nu dă Dumnezău ploaie! C-așa ne-am învățat noi, din
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
fă Ileanî, o trecut lăcustili prin livadă noastrî? Doamni apari și pazăști, zâșe gheață fimeie, facându-ș' cruși cu amândouî mânurili. Ei, azi s-a schimbat calimeră, românii papi poezâie pi pani! Iubitori a dreacu di literaturi lirici! Câri mai di câri cu stilu' lui... ori cu pistilu', ci di undi atâta belșug, di subt brazda di la plug? Ci dijeaba ari badea Ion și nea Gheorghi, daca nu dă Dumnezău ploaie! C-așa ne-am învățat noi, din moș'-strămoș', și
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
bluji, li da și aur... Nouî ni da sula! Iaca sula, Marioara! Dar canci Marioara, ci îi plecați di zăși ani în Italia, îi cucoanî mari!... cand vini acasî, acolo sici ari griji di o babî di 100 di ani. Câri și țâni ghini! Babili noastri... oali și ulșeli! Am pus și ieu o pozâie pi pani, da' n-o mers, scârțâie a dreacu, ci m-am trezât mâncând pani goalî. Chiar mi-am tras o săpunealî în zaua când s-
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
ajiung în rai, și mă pun ieu rău cu Iel di pi acu?! Așa ci am schimbat macazu', i-am zâs fimeii meli și s-o puie di mămăligi! Da di și s-o pui, uăi? Di brânzi, fă! Di câri, uăi? Di caprî, di oaie, di vaci, di câri o și. Și smântâni nu vrei, uăi? Ei cum dracu și nu vreu, fă, bei Grigori aghiazmî?! Și-i mai buni și mai buni, dicât brânză cu smântâni?! Cât pi și
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
Iel di pi acu?! Așa ci am schimbat macazu', i-am zâs fimeii meli și s-o puie di mămăligi! Da di și s-o pui, uăi? Di brânzi, fă! Di câri, uăi? Di caprî, di oaie, di vaci, di câri o și. Și smântâni nu vrei, uăi? Ei cum dracu și nu vreu, fă, bei Grigori aghiazmî?! Și-i mai buni și mai buni, dicât brânză cu smântâni?! Cât pi și o fost că și-i răspund în doi peri
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > REFLECȚII ASUPRA VIEȚII Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului Murind un om ne lasă moștenire, Tu, vrând-nevrând, preiei a lui povară Și oricine ești , chiar de la zămislire Câri o durere, ce nu vrea să dispară. Duci cruce-atâtor generații ce se duse ---Suntem balanța cea universală . Pe trup de huma vertical sunt puse Că pentru zbor, de-ntinzi, brațe pe-orizontală. Bogat, sărac, căușul palmei taler Îl facem s-
REFLECTII ASUPRA VIETII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373629_a_374958]
-
doua femei, prima muma (bunica) Nasta care l-a învățat să vorbească graiul și dada (mama), nemțoaica de vorbea, de cântă armânește că un înger.» (p. 3) / «Victor Enache scrie tu aduțeari aminti a dauă mul’ieri: prota muma Nasta, câri lu anviță să azburască, si ali dadi, „neamța“, ți zbura și cînta armîneaști că un anghil.» (p. 6); și aici refuzăm să aducem discuția despre neverosimilul aserțiunii potrivit căreia o nemțoaica ar fi putut să-și însușească valaha dialectal-macedoneană încât
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
și cântecele sale ne dăruiește frumusețea vieții; el este un poet liric, așa cum cu poeziile lui mi-a adus aminte de felul în care cântă în poeziile sale marele trubadur al României Mihai Eminescu.» (p. 5) / «Victor Enache easti poet câri pit a lui 6 publicați carta na li da pi palmi tuti stealili - puizi și căntiți, si pit iali să ni spuni mușutețli a banal’ei; el easti un poet liric, ași cu puiziili a lui îñi aduți tu minți
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
beltà" "Vien, a sè t'invita per regnare îl Re" "La Regina ambita non è' più da me:" Ah! Tessete i veli, vaghe donzelle, Mentre è nei cieli l'astro maggior, Chè sono I veli, al brillar delle stelle Più câri all'amor. "Mă discerno appena, (chiaro îl ciel non è)" "I cappelli belli, la mân breve, îl piè" "Deh! solleva îl velo che t'asconde a me;" "Esser come îl cielo senza vel tu dè" " Se îl tuo cor vorrai
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În perioadele dominate de formațiunile de dreapta, se caracterizeaz... prin cîteva aserțiuni de baz...: - Statul polonez din interbelic merit... numai elogii. „CÎștigurile și consecințele pozitive ale funcțion...rîi sale interne, scrie Kuk, i se datoreaz... numai lui, În timp ce r...ț...cîrile și eșecurile sînt minimalizate sau primesc o interpretare care le justific... și legitimeaz...; În schimb, impulsurile și factorii de dezvoltare veniți din exterior sînt subestimate sau depreciate. Renașterea statului polonez În 1918 e prezentat... că rodul suferinței și efortului național
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
tatonărilor de principii. Cand limba literară română modernă prindea chip datorită ostenelilor lui Alecsandri și Eminescu, poeții de seamă și-au închinat zelul aproape exclusiv creației originale; traducerile erau lăsate la periferia interesului sau, si mai rău, în grija diletanților, câri totdeauna și-au făcut loc cu coatele în această muncă, ce atât de ușor îmbată cu iluzia creației.986 Dans un premier temps, la consolidation de la langue naționale a constitué une priorité pour leș littéraires roumains, ce qui a mis
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et culturel défavorable a engendré une vraie crise de la traduction dans l'espace roumain à la moitié du XXe siècle : Așa s-a ajuns la situația deplorabilă că "traducerea" a devenit la noi o problemă chiar și subt aspecte subt câri la alte popoare ea nu mai este. "989 Par rapport aux autres peuples, comme par exemple leș Hongrois, leș Roumains ne peuvent pas prétendre avoir un vrai " univers littéraire " et leur patrimoine compte peu de traductions réussies.990 Blaga déplore
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
une très moderne définition de la traduction de poésie : O traducere poetica valabilă în sine și prin sine este, prin toate condițiile ei, obiective și subiective, o "recreare", iar nu o transpunere literară dintr-o limba în altă limbă. Marile traduceri câri contează în diversele literaturi sunt "echivalente poetice", nu simple "traduceri". Nemții au pentru acest fel de traduceri termenul de "Nachdichtung" sau chiar de "Umdichtung". Traducerea mea este o "Nachdichtung".1011 Dans ce fragment se concentre toute la vision traductive de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
avec la langue populaire ou avec la musicalité des vers d'Eminescu: Există în traducerea mea versuri a caror cadența și melodie interioară amintesc uneori versul popular românesc. Uneori apar versuri izolate sau chiar texte de lungime a unor poezii câri amintesc cadența, melodia și armonia eminesciana. Cand un asemenea mod se impunea de la sine nu m-am ferit deloc să dau urmare sfatului ce se desprindea din condițiile de lucru.1025 Le folklore et la langue roumaine littéraire s'avèrent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. În piept mi s-a trezit un glas străin și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu. Se spune ca strămoși, câri au murit fără de vreme, cu sânge tânăr încă-n vine, cu pătimi mari în sânge, cu soare viu în pătimi, vin, vin să-și trăiască mai departe în noi vieața netrăită. Atâta liniște-i în jur de-mi pare că
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
près ". Sanda Stolojan Un découpage original peut être adopté en traduction afin de recréer le jeu de la rime du poème d'origine. À cette occasion, Sanda Stolojan crée un enjambement dans son texte-traduction : Se revarsă în mine drumurile/ toate pe câri ai umblat./ Oglinda-ți mai păstrează chipul/ și după ce-ai plecat. (Elegie) (Blaga, 2010 : 147) En moi se déversent tous leș chemins/ que tu aș sillonnés et le miroir/ préserve encore ton image/ longtemps après ton départ. (Élégie) (Stolojan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
slovele-au crescut din cale-afară uriașe. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) Aujourd'hui j'ai vu par hasard comment leș lettres avaient grandi énormes. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) Lăcomi și flămânzi îmi strigă ochii [...] după ochii tăi scăpărătorii câri de luminoși ce sunt, copilo, nu văd niciodată umbre. (Primăvară) (Blaga, 2010 : 51) Avides et affamés mes yeux crient [...] après țes yeux étincelants qui șont tellement lumineux, mă chère enfant, qu'ils ne voient jamais des ombres. (Printemps) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
voix du texte : Structures interrogatives Dar unde-a pierit orbitoarea lumină de-atunci cine știe ? (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) Mais où dispărut l'aveuglante lumière d'alors qui sait ? (La lumière) (Miclău, 1978 : 127) Dar munții unde-s ? Munții, pe câri să-i mut din cale cu credința mea ? (Dar munții unde-s ?) (Blaga, 2010 : 32) Et leș montagnes où sont-elles ? Leș montagnes que mă foi pourrait déplacer de șa voie ? (Et leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155) Se desface
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'unité de traduction " dans leș sphères " est ajoutée par le traducteur, ne se retrouvant pas dans le texte de départ. Coboară-n lut părinții, rând pe rând, în timp ce-n noi mai cresc grădinile. Ei vor să fie rădăcinile, prin câri ne prelungim pe sub pământ. (Părinții) (Blaga, 2010 : 350) (abba) Tour à tour leș parents sous terre descendent, cependant qu'en nous poussent leș jardins. Ils veulent être leș pivots souterrains, par lesquels nous prolongeons la légende. (Leș parents) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Jésus. Leș poèmes de Blaga contiennent beaucoup d'images et de tableaux d'inspiration chrétienne ou qui jouent sur des termes religieux. La traduction littérale est, dans la majorité des cas, la solution adéquate : " Dar munții unde-s ? Munții,/pe câri să-i mut din cale cu credința mea ? " " Et leș montagnes où sont-elles ? Leș montagnes/que mă foie pourrait déplacer de șa voie ? (Dar munții unde-s ?/Et leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155). Le fragment fait allusion aux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tréfonds " (Liniște/Silence) (Poncet, 1996 : 42). La version cible est plus poétique que le fragment source. Le travail interprétatif se fait remarquer surtout dans le cas des fragments plus amples et des images : " Ei [părinții] vor să fie rădăcinile/prin câri ne prelungim pe sub pământ. " (" Ils [leș parents] veulent être leș racines/par lesquelles nous nous prolongeons sous la terre. ") " Ils [leș parents] veulent être leș pivots souterrains,/par lesquels nous prolongeons la légende. " (Părinții/Leș parents) (Miclău, 1978 : 487). Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mes cils, des eaux mortes se déversent. " (Amintire/Souvenir) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 155). L'équivalent proposé pour le verbe " a se prelinge " (" suinter ") est " se déverser ". L'écart sémantique crée par le choix lexical de la traductrice est évident. " Câteodată spun vorbe câri nu mă cuprind [...]. " " Parfois je dis des paroles où je ne peux pas entrer [...] " (Biografie/Biographie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 175) ; " Quelquefois je dis des paroles qui ne me couvrent pas [...]. " (Ierunca, 1975 : 3). Veturia Drăgănescu-Vericeanu choisit la méthode littérale, produisant une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nu mergeau atât spre vocabularul îmbelșugat, cât spre întrebuințarea nuanțata, neobișnuită uneori, a unui vocabular de circulație generală printre români. Ceea ce urmăream nu era cuvântul pitoresc, rar, a cărui semnificație trebuie căutată în Dicționarul limbii, ci îmbinarea nouă de cuvinte, câri umblă în toată obștea românească. Foarte rar m-am abătut de la acest criteriu în traducerea lui Faust. Nous savons que leș écrivains nourrissent en général, aujourd'hui même, l'ambition d'enrichir la langue littéraire avec des termes locaux, régionaux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
arată că trăsăturile, inclinările, ticurile stilistice cele mai caracteristice ale unui poet pot fi studiate cu deosebire asupra traducerilor ce le face după opere scrise în alte limbi. E firesc să fie așa, căci traducerile le poți compară cu originalele, câri sub atâtea aspecte au un alt tipar stilistic. " (" La critique littéraire européenne a enregistré dans leș dernières décennies des études de pluș en plus édifiantes, qui démontrent que leș traits, penchants, habitudes stylistiques leș plus caractéristiques d'un poète peuvent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poetica, op. cît., p. 121. Même situation dans la traduction du poème Domnițele (Leș princesses), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 215 : *" Des tombes où le temps, șes peines a enfermées [...]. " Texte source : " Morminte-n câri timpul și-a-nchis suferințele [...]. " V. Lucian Blaga, Domnițele, în Opera poetica, op. cît., p. 231. 1417 C'est aussi le cas de la traduction du poème Fiu al faptei nu sunt (Je ne suiș pas fils de l'œuvre), în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]