3,117 matches
-
Sibiu, unde se împrietenise cu un coleg dintr- un sat de pe lângă Târgu-Neamț. Într-o vacanță, au făcut amândoi o plimbare cu bicicletele până la mânăstirile Neamț și Agapia și, într-un popas, un târgoveț roșu la fața a iesit dintr- o cârciuma și, văzându-l, l-a întrebat: „Ba, de ce ești tu țigan?” Pe cât de simplă e întrebarea, pe atât de imposibil i-a fost lui Nicolae să răspundă. Nu doar atunci, ci în toți anii care au trecut. De aceea, așa cum
Nicolae Gheorghe, un bun român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82389_a_83714]
-
Adevărul este ca se întâmplă să primești de la șeful tău, la un moment dat, măsura puterii lui... Eu am primit de la directorul meu, măi de mult, următoarea replică : ” eu sunt șef și am mereu dreptate !” și nu este proprietar de cârciuma, este un om foarte inteligent, școlit și educat, dar când n-a mai avut argumente mi-a trantit-o ca să mă așeze în bancă mea de subaltern . Bine scris; sper, însă, că cei care i-au fost angajați care și-
Despre putere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82440_a_83765]
-
Regele Mihai nu a tâlhărit vreo ziarista. Regele Mihai nu este de părere că școala românească scoate tâmpiți. Regele Mihai nu plesnește copiii. Regele Mihai nu s-a încuscrit cu Bercea Mondialul. Regele Mihai nu bate podelele cu țigăncile prin cârciumi. Regele Mihai nu vede țigănci împuțite în presă. Privit dinspre partea Regelui Mihai, cred, iarăși, că e bine. Se poate lipsi liniștit de hăhăitul Președintelui Traian Băsescu, la fel cum se poate lipsi liniștit de zâmbetul slugarnic de căprar nefericit
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
cu bolnava febrilitate indusă de călătorii ascunși în pântecele lor n-a rămas aproape nimic. Doar câteva crâmpeie de fotografii, fixând pe hârtia lor lucioasă urmele ghearelor unei feline uriașe, o panteră, probabil, după cum se aventura să creadă, seara, la cârciuma din satul cel mai apropiat, în fața unui pahar de gin, un bătrân localnic, foarte conștient de lașitatea cu care bogătașii excentrici își abandonează, în Anglia și aiurea, animalele de companie." , Ce face o panteră, un mascul de panteră, să zicem
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
luni de zile din incintă, decât cu privirea și manifesta, fără să-și dea seama de un început clar de schizofrenie. Diplomații își uitaseră de el, prinși cu munca pe rupte și cu mici escapade ieftine prin diverse medii și cârciumi, de unde se informau cum merge politica țării de reședință, informând în Centrală prin ofițerul lăsat ferecat între aparatele sale, multe și grele, dar, am înțeles, foarte eficiente în ceea ce privea secretizarea textelor. Descifrate sigur, din clădirea de vis-a-vis, întotdeauna cu
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
discurs atît de meșteșugit al bătrînei vine replica lui Ghiță, rece și ascuțită ca o lamă de cuțit, care demonstrează misoginismului său latent: , Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arîndașul, și de la Sf. Gheorghe cîrciuma de la Moara cu noroc e a noastră". Este limpede că bărbatul nu a ascultat nimic din pledoaria soacrei sale pentru că, în societatea machistă al cărei tipic reprezentant este, rolul femeii se reduce la a face treburile casei și copii. Ea
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
ecouri din Arghezi și Fundoianu, a unor priveliști coborîte în real, banale și net antipoetice ("La Sița-n curte moare un porc: horc, horc", Strada Berzelor), realizată cu mijloacele directe ale limbajului cotidian din elemente prozaice, comune, sordide chiar, ca în cîrciuma lui Malastropu sau fals naive ca în Bilet ("Auzi tu, nu știu încotro/s-or fi găsindă niște cuie,/că am cătat de tot și nu ie/ de fel în urbe... Apropos:// Nu trebuie să spui la nimeni de treaba
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
îi momim pe fomiști cu niște sume derizorii fiindcă ei pun botu’ la orice și când intră în delir pot scoate lucruri interesante pentru noi. Astfel tot bizonu’ află despre noul basm și se bagă în horă cu discuțiile din cârciumi sau saloane literare. Estimez că în maximum un an vom avea rezultate palpabile pe care le vom exploata la votare. - Mdaa, daa, rosti ministrul cu un aer gânditor... - Șefu’ acu’ mă ierți da’ eu unul nu cred că bizonu’ oricât
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
În mijlocul lor unul cam pirpiriu însă de culoarea aurului vechi... Pe ulița mare a satului pășea un tânăr frumos, foarte bine îmbrăcat, cu aerul, destul de necunoscut aici, unui foarte prosper om de afaceri de pe Wall Street. Intră hotărât pe ușa cârciumii și nu se lăsă intimidat de mirosul de mahorcă, obiele, sulf și motorină. Părea în largul său, așa că se îndreptă spre tejgheaua slinoasă scoase un pumn de bancnote din buzunar și, în liniștea mormântală care săpa dungi inestetice pe fețele
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
în iunie 1940. Satul era pustiu în acel ceas de amiază. Timp toropit de vipia Soarelui, cu lenea și nepăsarea învăluind așezarea întinsă de-a lungul unei șosele lutoase. Mi-era sete și nu găseam o fântână, o cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu gândul că așezarea nu era totuși atât de straniu golită. Și, într-adevăr, spre capătul ei, am dat de doi bătrânei, pe o
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
în iunie 1940. Satul era pustiu în acel ceas de amiază. Timp toropit de vipia Soarelui, cu lenea și nepăsarea învăluind așezarea întinsă de-a lungul unei șosele lutoase. Mi-era sete și nu găseam o fântână, o cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu gândul că așezarea nu era totuși atât de straniu golită. Și, într-adevăr, spre capătul ei, am dat de doi bătrânei, pe o
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
membru al Colegiului CNSAS nu Îl confirmă pe domnul Mircea Dinescu, nu vreau să fac alte evaluări asupra stării mentale a celorlalți membri de la CNSAS deși orice om le poate face. Senzația dominantă este că se aflau cu toții Într-o cârciumă Într-o stare avansată de ebrietate, de pierdere a memoriei, a limbajului, a controlului și a tot ce vreți. O altă constatare este următoarea, deci prima ilegalitate pe care a comis-o domnul Mircea Dinescu este că din cadrul Colegiului CNSAS
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
într-un bloc ca acela. Să simtă mirosurile vieții adevărate, câte un altul la fiecare etaj, combinate cu unul comun, de la toboganul de gunoi. Să nu aibă apă caldă, fiindcă ceilalți locatari preferă mai degrabă să-și dea salariile la cârciuma din colț decât să plătească întreținerea. Să asculte toată ziua manele de la boxele puse în geam de binevoitori. Să asiste la scene apetisante, cum ar fi cea a dusului gunoiului la tobogan: oamenii ies în șosete, intră în cămăruța tomberonului
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
gust de mâncare", despre ce-a de-a doua că are un "gust de fum". Evident, nu poți să bei prea mult din aceste soiuri de bere. Și poate că tocmai de aceea circulă în Bamberg, prin Kneipen (adică prin cârciume), legea nescrisă, dar recunoscută de toți: "A unsprezecea bere e gratis!" Nu am văzut pe nimeni care să fi ajuns în acest stadiu, dar stau să mă gândesc că se poate ajunge la acea stare și pe altă cale. Un
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
prin baruri" (foodandbar.ro); "vara, cînd oamenii socializează pe malul mării, sub clar de lună" (menshealth.ro) etc. Aceeași evoluție semantică se produce și la substantivul socializare: "Liberalii și democrații vor să rezolve problemele din Alianță cu o socializare la cârciumă" (EZ 28.08.2006). O explicație a succesului termenilor a socializa și socializare stă în faptul că aceștia conferă aspectul de ocupații serioase, intenționate, planificate, micilor plăceri care ar fi fost condamnate de o etică severă a muncii. O extindere
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
secretariat de stat, pe cartea de vizită, între gentlemanul care ieșea, puțin amețit de fumuri, de la club și burghezul înstărit ce ieșea de la Capșa, de pildă, era o certă diferență. Distanța creștea considerabil între primul și cetățeanul ce părăsea, turmentat, cârciuma. Dacă fericitul purtător al insignei clubului se putea coborî în acele hale unde se degustau frigărui, fleici și fudulii, cu vin de buturugă turnat din ulcele, reciproca nu se putea imagina. Chefliul de rând, amatorul de fripturi în sânge, înfulecate
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...”:. Cum să-l înțelegem pe cel care, un neispravit al vieții, da vina pe vremuri, uitând că, mai mult de jumătate din timpul sau la petrecut la ,Cățeaua leșinata”, cârciuma de pe peronul vieții, iar acum... Noi, cei care am avut marele noroc de a nu face pușcărie la comuniști, am fost, totuși, închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea de Zavaidoc? (Pe timpul când cântă năbădăiosul piteștean în cârciuma la „BERBECU” - prin fața căreia trecea tramvaiul 12 spre Gară de Nord, toți oamenii de atunci nu mai spuneau „Coborâm la Cișmigiu”, ci „Te dai jos la Zavaidoc?”, „Coborî la Zavaidoc?”, „Hai nenicule, fă-mi loc!... eu cobor la Zavaidoc”, fiindcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în conștiința poporului „ZAVAIDOC”. S-a născut în a opta zi a babelor din martie 1896, la Pitești, în Trivale, într-o familie de lăutari cunoscuți. Tatăl său, Tănase, virtuoz al țambalului, dar și viorist de calitate, alinta mușteriii din cârciumile Piteștiului. Primul copil al lui Tănase a fost Vasile, care a învățat de mic vioară. De Marin s-a lipit chitară, care acompania vocea lui excepțională. Tănase dorea mult să înjghebeze un taraf al familiei: vioară, țambal, chitară; de aceea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...”:. Cum să-l înțelegem pe cel care, un neispravit al vieții, da vina pe vremuri, uitând că, mai mult de jumătate din timpul sau la petrecut la ,Cățeaua leșinata”, cârciuma de pe peronul vieții, iar acum... Noi, cei care am avut marele noroc de a nu face pușcărie la comuniști, am fost, totuși, închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea de Zavaidoc? (Pe timpul când cântă năbădăiosul piteștean în cârciuma la „BERBECU” - prin fața căreia trecea tramvaiul 12 spre Gară de Nord, toți oamenii de atunci nu mai spuneau „Coborâm la Cișmigiu”, ci „Te dai jos la Zavaidoc?”, „Coborî la Zavaidoc?”, „Hai nenicule, fă-mi loc!... eu cobor la Zavaidoc”, fiindcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în conștiința poporului „ZAVAIDOC”. S-a născut în a opta zi a babelor din martie 1896, la Pitești, în Trivale, într-o familie de lăutari cunoscuți. Tatăl său, Tănase, virtuoz al țambalului, dar și viorist de calitate, alinta mușteriii din cârciumile Piteștiului. Primul copil al lui Tănase a fost Vasile, care a învățat de mic vioară. De Marin s-a lipit chitară, care acompania vocea lui excepțională. Tănase dorea mult să înjghebeze un taraf al familiei: vioară, țambal, chitară; de aceea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
contrafactuale. Analizată de Ion Ianoși, ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu are drept motor resentimentul. Ceaușescu a fost produsul unor complexe. S-a simțit umilit încă din tinerețe de originea sa modestă (era fiul unui țăran a cărui agoniseală lua invariabil drumul cârciumii), de imposibilitatea de a-și face un rost (ca ucenic de cizmar era folosit la activități colaterale, măturat, curierat, nefiind, practic, în stare să pună pingele) și tot ceea ce a urmat a fost o nestăvilită sete de revanșă. Din perspectivă
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
fost desființate, prioritate, având cultura mare de cereale. Dacă în perioada interbelică, fiecare țăran ieșea la poartă cu găleata cu vin, invitând trecătorii să bea o cană cu zaibăr, începând cu anul 1962, ritualul secular a dispărut, apărând la sate cârciumile coordonate de stat. Nu pot fi uitați copiii mirificului sat românesc, tinere vlăstare, care, pentru a se înscrie la licee și facultăți, erau obligați să aducă o adeverință salvatoare. Acea dovadă clară, prin care să demonstreze că, părinții lor, de
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
ianuarie 1904). 75 ani „Ceainării gratuite pentru muncitorii din Valea Jiului. Dl. ministru al Muncei dl. Răducanu, constatând personal, în vizita ce a făcut-o în Valea Jiului, ravagiile făcute de alcoolism în această regiune, a hotărât desființarea a unasută douăzeci de cârciumi. În locul acestora se vor înființa un mare număr de ceainării unde se va servi muncitorilor ceai gratuit“. (Voința Banatului din 20 ianuarie 1929). „Joi, înainte de masă, la ora 11, în biserica greco-catolică din cartierul Fabric va avea loc un Te
Agenda2004-3-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281948_a_283277]