3,155 matches
-
Articolele Autorului Orașu-i nebun cu toate bisericile-n derivă, piețele-s pline de statui negre, oameni bolnavi prin lipsă de muncă, nebună ești și tu, plimbându-te pe străzi, te pipăie cu privirea cerșetorii, siliconată de frig. Mirosul sălbatic și cârciumile din care se varsă valuri de fum... Anomalie e și distracția de noapte cu trupuri șerpuitoare. Am vrut să știu de ce nu se întâmplă nimic în orașul ăsta prins bine în brațe unde se petrec lucruri ciudate...!? Zăpezile au pus
MIROSUL SĂLBATIC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Mirosul_salbatic_llelu_nicolae_valareanu_1331541624.html [Corola-blog/BlogPost/354528_a_355857]
-
mine, pentru că nu am nevoie de o spovedanie, cred că orice gând, orice propoziție, frază sau vers pe care le las pe hârtie trebuie să fie înțelese de cât mai multă lume. Iar la noi în Petroșani, în afară de grămada de cârciumi unde își îneacă minerii amarul, nu prea ai unde să-ți petreci timpul liber. De aceea îmi place să stau în fața calculatorului, să gândesc și să scriu. Ăsta mi-s eu ! Punct. Referință Bibliografică: Liviu Pirtac / Liviu Pirtac : Confluențe Literare
LIVIU PIRTAC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Liviu_Pirtac.html [Corola-blog/BlogPost/342682_a_344011]
-
mult usturoi. Eracle se duse însă, ferm și cumva cam arogant, la tejghea, urcă pe un scaun și ceru un șpriț de vin cu sifon. Barmanul, un tânăr, în felul lui, foarte stilat, îi spuse că nunțile se țineau la cârciuma din colț, iar aici se serveau numai specialități colorate divers, cu nume exotice, la sondă, cu pălăriuță. Luându-și inima în dinți, Eracle comandă una și asistă destul de fericit cum i se umple cu gheață, un pahar cam suspect, peste
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
ei îl alinta. -Motănelul meu, ursulețul preferat. Cu timpul au apărut certurile și neînțelegerile și aceste cuvinte s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul. -Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou care nu pricepe că o ducem greu! -Ba tu ești o proastă ca o vacă, o viperă care îmi distruge nervii cu cicăleala ei. Asta ești! Câteva zile nu-și mai vorbeau și stăteau fiecare în camera lor
EL ŞI EA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/El_si_ea.html [Corola-blog/BlogPost/364437_a_365766]
-
deoare¬ce, atunci când vorbea mai mult, se spuza în colțurile gurii. Băloasa avea pruni mulți și vin- dea țuică la litră și la fele, adică la sticle de 250 și respectiv - 500 de mililitri. Uneori ea își transforma casa în cârciumă - clandestină, se- nțelege -, și atunci vindea țuica la păhăruț. La fel făcea și Gheorghe Trocaru, zis Trocărel, un om mic de statură, îndoit de spate și cam bolnăvicios, care, având mulți copii, dar puțin pământ, doar cu asta se ocupa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
cu moșu’ Hobza și stătea în Capu’ Satului, chiar peste drum de noi, Ficu era porecla lui bărbatu-său. Porecla de Mitu Mat venea de la faptul că în casa lui Dumitru Frântu a început să funcțio¬neze pri- mul MAT, cârciumă coope¬ratistă, bufet - cum ar veni, inițialele acestea provenind de la titu- latura de Monopolul Alcoolului și Tutunului. De fapt, Mitu Mat avea cârciumă încă dinainte de venirea comuniștilor la putere, dar fusese primul câr¬ciu¬¬mar care-și donase cârciuma statului
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
venea de la faptul că în casa lui Dumitru Frântu a început să funcțio¬neze pri- mul MAT, cârciumă coope¬ratistă, bufet - cum ar veni, inițialele acestea provenind de la titu- latura de Monopolul Alcoolului și Tutunului. De fapt, Mitu Mat avea cârciumă încă dinainte de venirea comuniștilor la putere, dar fusese primul câr¬ciu¬¬mar care-și donase cârciuma statului, mai precis - Cooperației de Consum. Pluștoaica era poreclită astfel după porecla lui bărbatu-său, care murise, Pluștea i se spunea. Ea se luase
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
MAT, cârciumă coope¬ratistă, bufet - cum ar veni, inițialele acestea provenind de la titu- latura de Monopolul Alcoolului și Tutunului. De fapt, Mitu Mat avea cârciumă încă dinainte de venirea comuniștilor la putere, dar fusese primul câr¬ciu¬¬mar care-și donase cârciuma statului, mai precis - Cooperației de Consum. Pluștoaica era poreclită astfel după porecla lui bărbatu-său, care murise, Pluștea i se spunea. Ea se luase a doua oară cu unchiul meu, Nicolae Pătrașcu, zis Laie Chircuț sau Șchio- pu, fiindcă șchiopăta
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
-l va putea lovi nimeni. Cel care făcea tărăboiul (noi știam) era câte unul care, cu câteva ceasuri înainte, găsise vreun chilipir pentru câteva sute de chirpici și cărămizi. După ce lau onorariu (le plăcea să se creadă negustori) treceau pe la cârciuma ”La șase craci”, pe lângă pod și după primul șnaps, erau gata. Venea împleticindu-se până-n țigănie, așa, să creadă lumea că el a vândut cărămidă de-a avut bani să bea până n-a mai putut sta în picioare. Le
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/caramidarii/ [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]
-
ți-l lua la bătaie de râdea toată țigănia. Astfel, taberele răsuflau ușurate că astăzi n-a murit nimeni și de bucurie se găsea câte unul, care câștigase la barbut cu o seară înainte, de-i invita pe toți la cârciuma aia, ”La șase craci”, pentru a sărbători evenimentul. Și dintre ei nu lipsea niciodată cel care le dăduse emoții, adică bețivul. Se pupau de bucurie, până la pod, și plângeau de credeai că le-a murit norocul. Se întorceau noaptea târziu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/caramidarii/ [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]
-
suflet, poemele proferau înjurături și blesteme, foarte mult gustate, la adresa guvernanților și a aleșilor poporului fiindcă nu dădeau bani la șomeri, alocații mai mari pentru copiii șomerilor, mai multă mâncare de pomană pentru cei săraci, adică exact ei, cei din cârciumă și, eventual, o lege care să le oblige pe neveste să muncească dar salariul să-l dea bărbatului, fiindcă numai el știe cum să-l rostuiască spre binele țării. E! Ce să mai spui!? Aplauzele și strigătele de încurajare sub
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
mă prezint! Vergică încerca să își ascundă spaimele, că mde, de unde bani pentru maestrul, însă poștașul îi făcu cu ochiul și asta-i mai dădu un pic de curaj. Prin urmare, lăsă opera pe mâna maestrului și plecară amândoi la cârciumă să discute amănuntele istoricei vizite. Spre norocul său, când a ajuns acasă nevastă-sa adormise frântă de muncă, iar el s-a strecurat sub plapumă, ușurel, a adormit și a visat frumos. Dacă a visat! Cert este că după câteva
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
vizite. Spre norocul său, când a ajuns acasă nevastă-sa adormise frântă de muncă, iar el s-a strecurat sub plapumă, ușurel, a adormit și a visat frumos. Dacă a visat! Cert este că după câteva zile intra pe ușa cârciumii zbierând fericit și fluturând în mână un ziar unde, pe pagina debutanților îi apăruse numele, două poeme și o scurtă prezentare făcută de însuși marele Istrate. „Talent viguros, frust, plin de resurse, exponent al durerilor poporului,... bla, bla, bla, ca
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
fluturând în mână un ziar unde, pe pagina debutanților îi apăruse numele, două poeme și o scurtă prezentare făcută de însuși marele Istrate. „Talent viguros, frust, plin de resurse, exponent al durerilor poporului,... bla, bla, bla, ca de obicei. Stupoare! Cârciuma se umplu de un aer triumfal iar Brabete încercă să-și holbeze ochii. Deși nu a reușit, efortul l-a făcut să transpire abundent, prin urmare, se șterge cu o cârpă, aceeași cu care se făcea, din când în când
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
scria despre elitiștii nenorociți care vor să fie numai ei publicați, iar talentele autentice sunt ignorate, mai publică vreo cinci poeme, ca să convingă cititorii că el, nimeni altul, descoperise, pe cel mai curajos și mai implicat poet al contemporaneității. În cârciumă, evident, petrecerea avea acum o motivație serioasă, Brabete fiind cel mai câștigat din afacere nu-l mai gonea pe Vergică, ba chiar și nevastă-sa, observând că nu îi mai lipsesc bani din poșetă se hotărî să-l lase pe
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
cursuri și seminarii, rămâne cu obligații. Nu se poate prezenta în ziua următoare nepregătit la seminarii așa că vai de timpul lui liber pe când un muncitor, după programul de lucru, își poate permite să stea chiar și ore bune într-o cârciumă !. Colegii de amfiteatru, sesizând o scăpare, au găsit argumentul forte menit să schimbe, definitiv, mentalitatea muncitorească a tovarășului profesor : - Ba mai are și bani pentru asta ! După cei patru ani de studenție Albert și Sabina cunosc nu numai libertatea de după
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
acestui autor tinde să pună în umbră poezia și romanele, în comparație cu cea a lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu Moara cu noroc, sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de epistolar nu izbutește întotdeauna să-și ignore condiția lor de artiști, de personae deprinse a se adresa
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
frumoase pentru viitorime. Octavian Goga s-a născut aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare » va fi cântat cândva « Niculae, Laie Chioru,/ cântăreț din patru strune pe care-bată-l Domnu !- El nu vede toate cele ; Din lăută două știe : Una-i dor și alta-i jale. » Aici s-a întors poetul din vâltorile politice
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
ieșirea sa, Bittner își acuza proprii colaboratori de până atunci: "Domnii Dorin Marian și Cătălin Harnagea încearcă să-mi forțeze mâna să vând acel procent unui alt acționar, Dan Fischer [fost Frâncu]. Concret, joia trecută am asistat la deschiderea unei cârciumi în București, local care aparține unui prieten al celor doi (Restaurantul President). În local am stat trei ore, la o masă, alături de Cătălin Harnagea, care a tot încercat să mă determine să-mi vând procentul deținut la postul acesta de
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 12 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/346464_a_347793]
-
umbră care-mi înfige un cuțit pe la spate, după mai multe ucideri iar mă trezesc și văd umbra cum îmi aruncă spada, minutele defilează seci pe clar de lună iar stelele dorm un somn ciudat, toamna beată trezită de prin cârciumi dansează oribil prin inimile noastre, vin vise năluci din adâncuri de timp sub pleoapa bolnavă, avidă de amintiri, trenuri de demult cu oameni fantomă și cu femei pe care le-am mângâiat cu o lacrimă spunându-le te iubesc, trenuri
MAI ŢII MINTE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1412492250.html [Corola-blog/BlogPost/362751_a_364080]
-
prima dată când bea de-i trosneau măselele. Avea practică îndelungată, fiindcă și băutura are tainele ei: dacă nu te ții de ea, te arată lumea cu mâna și-ți zice că ești bețiv, dar atunci când ești client permanent în cârciumă, toți te consideră băiat de gașcă: „om care ține la băutură”, „trosnitor” cu diplomă ștampilată de crâșmăriță. Nici nu se închise ușa bine în urma boierului, că bătrâna îi strigă ca să fie auzită de Naie și Didina. - Ia uite la el
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
câteva minute s-au făcut nevăzuți. Imediat ce au făcut stânga, la prima cotitură a drumului (care se-ndrepta spre Dealul Viilor), Bușica l-a rugat s-o lase la „palatul” ei din Strâmba și după aceea se poate duce la cârciumă să petreacă. Așa își alinta bătrâna căsuța ei „palatul meu” , o clădire înaltă, construită din bârne de stejar și acoperită cu șiță, care arăta destul de frumoasă, fiind recunosacută de departe după pridvorul plin de mușcate multuicolore, tot timpul anului. Doftoroaia
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
spre tine, să-ți meargă ceva mai bine în viitor. - Se întoarce pe dracu'. - Iartă-l, Doamne, că-i necăjit și nu știe ce zice, mai spuse Tase, făcându-și cruce, în timp ce-și îndreptă privirea undeva spre tavanul cârciumii, unde credea el că este răsăritul. Vasile dădu țoiul peste cap și-l goli dintr-o înghițitură. Fața lui era crispată și vânătă de furie. Era atât de încordat, încât dacă ai fi trecut cu lama briciului pe fața lui
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr . Popa cel bătrân era bunicul și cel tânăr era tatăl meu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
l-a văzut, nu l-a cunoscut, că el era un străin de casa noastră, s-a speriat, dar celălalt i-a făcut semn să tacă. I-a spus că are în casă un soldat care îl păzește, că la cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]