143 matches
-
să țeasă, să croșeteze la domici liu sau să spele cămășile și „primenelile“ clienților recrutați din mahala. Atunci când exercită o meserie, ele sunt angajate ca servitoare în diferitele case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de emancipare“ care pretind un pic de independență, femei abandonate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare își păstrează aspectul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cea a lui Lică Sămădăul din Moara cu noroc? întreba criticul sau un personagiu atât complicat și atât de profund omenesc ca acela al cârciumarului, sau un personagiu cu țesătură atât de delicată și completă, în desfășurarea ei, ca a cârciumăresei din aceeași nuvelă? Și al doilea, care dintre ei a putut înnoda o intrigă dramatică mai în stare să pună în relief stările fundamentale sufletești ale personagiilor așa cum o întâlnim în aceeași nuvelă?"5. Răspunsul ce urmează suitei de întrebări
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
supus, nemâhnicios, priveghetor, sârguitor, într-un cuvânt nepătimaș (scil. liberat de patimi), precum spune psalmistul..., de patimile și de întinăciunile noastre"78. Așa e soția lui Ghiță și fiica bătrânei, căci acesteia îi venea să râdă când și-o închipuia cârciumăreasă. Cu înțelepciunea și intuiția ei, bătrâna nu se putea înșela, cu atât mai mult cu cât era vorba de fata sa. Asta nu înseamnă că o cunoștea deplin − ca soțul său în fața căruia femeia se descoperă plenar − ci în adânc
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aprobă, dar îl susține.Vorbele ei ulterioare (cap. IX) se circumscriu deja vizibil unei așezări în opoziție a femeii. Ana și-a pierdut răbdarea și odată cu ea și soțul. "Tragerea de inimă" sau "trăirea vieții celuilalt" nu mai e proprie cârciumăresei contaminate parcă de ostilitatea mediului în care trăiește acum. Drumul ales nu poate duce decât într-o fundătură. 1.8. Gherondissa Prima ieșire la rampă a bătrânei e în defavoarea ei, ca în cazul Anei. Vorbele ei sună, în mintea cititorului
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi și este dedicat. „Stârvul” descris e al unei gutui, prilej pentru poet de a zugrăvi livada: „Livada cunoscută, alene se turcea - / goi, pepenii în vrejuri roteau lucite fese,/ iar trandafirul galben, ce se usturoia/ în stratul de legume printre cârciumărese// părea o rană nouă în carnea unui măr/ cu supurare suptă de musca-odaliscă/ și mii de răni, rubine, se zugrăveau sub zări/ ca-n coviltirul verde al carelor de Lipsca”. În pofida propriei opinii, formulată în termeni disprețuitori, despre G. Topîrceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
care gingășia, tandrețea și optimismul - exprimate printr-o pastă generoasă, viguroasă și strălucitoare totodată - se îmbină deopotrivă, dezvăluindu-ne un suflet sensibil și receptiv la toate frumusețile lumii (Flori - ochiul boului, Crizanteme, Ulcele în dialog, Garoafe, Căni de lut, Anemone, Cârciumărese, Trandafiri în cană, etc) . Un capitol important în creația lui Mihai Cămăruț îl constituie portretele și compozițiile, în special cele cu scene de muncă, față de care pictorul a manifestat un interes crescând mai cu seamă în ultimele trei decenii ale
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
în leagăn de mătase nouă frați din nouă sate. Cîrcel Să nu mănînci cîrcei de la viță de vie, că te apucă cîrceii. Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu cîrpești miercurea și vinerea, că nu ține mult treaba. Cîrstel Dacă te spurcă cîrstelul*, toată vara te beși. Cîrtiță Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin inocularea sucului de peste 10 specii de afide, care îl iau de la crizanteme, spanac sau buruiana Stellaria media (rocoțea) și poate da infecții la ardei, țelină, crin, cana și cârciumărese. Prevenire și combatere. În vederea evitării infecțiilor, se recomandă respectarea izolării spațiale între culturile de crizanteme și tomate. În solarii, sere sau răsadnițe, se vor aplica 1-2 stropiri cu insecticide contra afidelor. În câmp se va asigura izolarea tarlalelor de tomate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vrăjitoare”. La petunii, frunzele plantelor virozate apar gofrate din cauza creșterii încetinite a zonelor mozaicate, zone pe care apar în scurt timp pete de arsură. La flox, se remarcă o reducere accentuată a limbului frunzelor virotice până la aspectul de “șiret”. La cârciumărese, frunzele manifestă o transparență nervurilor însoțită de mozaic și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
după prânz, Dora-Minodora dormea la umbra tihnită a Daliei-Rozaliei, înconjurată de somnoroasele ei prietene, Reginele nopții, Nebuna- Mătrăguna, haț, o înhață de picior. Când află biata Luna-Betiluna, începu să plângă: - Mi-a fost răpită sora, ah, Dora-Minodora! Petuniile, Crăițele și Cârciumăresele îngânau triste: - Doraaa... Minodoraaa... Auzi și Cavalerul Bujor-îmbujorat-de-Dor și se îmbujoră mai tare, iar Mușcata-Roșcata deveni de-a dreptul stacojie de furie.” (Anamaria Smigelschi - Luna-Betiluna și Dora-Minodora în grădină) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Povestește conținutul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
evident temporară 369, dincolo de lege. Prostituatele - românce, țigănci, evreice, dar și reprezentante ale altor neamuri balcanice -, fete nemăritate (care își pierduseră fecioria, în urma unor abuzuri, uneori la vârste fragede), femei despărțite ori văduve, persoane ce practicau profesii - slujnice prin hanuri, cârciumărese - ce le puteau împinge către o astfel de îndeletnicire, își făceau meseria, atingând un profesionalism notabil (Evlia Celebi era încântat de prestația hotinencelor), în orașele din Principate (doar prostituția este o excrescență a civilizației urbane 370), în cârciumi și hanuri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia, de frica lor ajungând a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa, care trebuia să-l prindă pe Pazvantoglu, petrece, la București, cu podărese și cârciumărese, travestite în cucoane, într-o farsă, viu colorată, a viciului balcanic. Constantin Hangerli, ce istovise țara în biruri și dări, sfârșește tragic. Un joc viclean, bine gradat, cu virtuți scenice, se consumă între perfidia trimisului sultanului, ce tocmise ucigaș un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
Callistephus chinensisă, rododendronul, ricinul, crăițele africane (Tagetes erectaă, nalba de pădure roșie (Alcea roseaă, Echinacea, salpiglossis, salvia, Scabiosa atropurpurea, Scaevola sericea, Silene latifolia, gălbeneaua, Limonium sinuatum, păstăioara (Thlaspi perfoliatumă, Thunbergia alata, floarea-soarelui, Brugmansia sanguinea, lipicioasa (turița, Viscaria vulgarisă, ipomea grandiflora, cârciumăreasa (Zinnia elegansă. Florile comestibile La greci, romani, chinezi și japonezi consumul florilor este o practică ancestrală. La noi este un ingredient folosit de puțin timp, dar care devine din ce în ce mai popular. Iată câteva informații despre culesul și conservarea florilor, precum și câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Bruxelles Jumătatea lui aprilie A doua jumătate a lui mai Tabelul răsadurilor florilor anuale Floare Răsad de interior Plantare în exterior Ageratum 1-15 aprilie 21 mai Amaranthus 15-30 aprilie 21 mai Balsamina 15-30 aprilie 1 iunie Begonia Februarie 1 iunie Cârciumăreasă (zinnea elegansă 15-30 aprilie 1 iunie Ciucușoară (Alyssumă 15 aprilie 7-15 mai Cleome 15-30 aprilie 21 mai Creasta cocoșului 15-30 aprilie 25 mai Dalia 1-15 aprilie 21 mai Datura Arborea (trompeta îngeriloră 1-15 aprilie 1 iunie Garofița 1-15 aprilie 7-15
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
15-30 aprilie 21 mai Salvie 1-15 aprilie 21 mai Senecio cineraria 1-15 februarie 7 mai Urzica decorativă 1-15 aprilie 1 iunie Verbină (sporisă 15-28 februarie 21 mai Răsaduri plantate în aer liber ale câtorva plante anuale Albăstrița Sfârșitul lui aprilie Cârciumăreasa Jumătatea lui mai Ciucușoară Sfârșitul lui aprilie Clarkia Sfârșitul lui aprilie Condurul-doamnei Sfârșitul lui mai Coreopsis Jumătatea lui mai Crăiță Jumătatea lui mai Crizantema Sfârșitul lui mai Filimica Începutul lui mai Floarea miresei Începutul lui mai spre jumătatea lui iulie
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
3-20 de lei, sonerie de apartament - 5-10 lei, curea din piele - 10-30 de lei, servietă - 25-75 de lei, stilou - 5-20 de lei, lanterna - 3-15 lei. piața de flori l Tuberoze - 3-5 lei/fir l Margarete - 1,50-2 lei/buchet l Cârciumărese - 0,20-0,50 lei/fir l Creasta-cocoșului - 1 leu/fir l Dalii - 1-2 lei/fir l Gladiole - 2,50-3,50 lei/fir l Lizianthus - 2-4 lei/fir l Floarea-soarelui - 0,50-2 lei/fir l Garoafe - 1,20-1,50 lei/fir
Agenda2005-38-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284223_a_285552]
-
fir l Leucodendron - 100 000 de lei/fir l Lizianthus - 25 000-35 000 de lei/fir l Gladiole - 5 000-30 000 de lei/fir. l Proteea - 250 000-400 000 de lei/fir l Ochiul-boului - 10 000 de lei/buchet l Cârciumărese - 2 000-3 000 de lei/fir l Flori de câmp - 10 000-100 000 de lei/buchet și altele. ( C. B.) piața de animale l Purcei: 6 săptămâni - 800 000 - 1 000 000 de lei/per. , 7 săptămâni - 1 000 000
Agenda2004-40-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282956_a_284285]
-
5-20 de lei, minge de fotbal - 15-40 de lei, ceas deșteptător - 4-18 lei, pantaloni de trening - 15-30 de lei, trening pentru adulți - 40-100 de lei, trening pentru copii - 25-50 de lei. piața de flori l Nuferi - 1 leu/fir l Cârciumărese - 0,30-0,50 lei/fir l Dalii - 0,80-2 lei/fir l Gladiole - 2-4 lei/fir l Lizianthus - 2-4 lei/fir l Floarea-soarelui - 0,50-2 lei/fir l Margarete - 0,30-0,50 lei/fir l Garoafe - 1-1,30 lei/fir
Agenda2005-30-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283999_a_285328]
-
de lei, poșetă - 15-50 de lei, blugi - 35-75 de lei, pantofi din piele - 45-100 de lei, slapi - 8-15 lei, bicicletă - 90-500 de lei, costumaș cu vestă pentru copii - 40-60 de lei. piața de flori l Tuberoze - 3-5 lei/fir l Cârciumărese - 0,20-0,50 lei/fir l Dalii - 1-2 lei/fir l Gladiole - 1,50-4 lei/fir l Lizianthus - 2-4 lei/fir l Floarea-soarelui - 0,50-2 lei/fir l Garoafe - 1,20-1,50 lei/fir l Leucodendron - 10-15 lei/fir l
Agenda2005-35-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284142_a_285471]
-
lei, cafetiera - 18-55 de lei, mașina de tuns - 15-30 de lei, periuța de dinți - 2-3 lei, storcător de fructe - 30-50 de lei, poșetă - 12-50 de lei, curea din piele - 10-35 de lei. piața de flori l Nuferi - 1 leu/fir - Cârciumărese - 0,30-0,50 lei/fir l Dalii - 0,80-2 lei/fir l Gladiole - 2-4 lei/fir l Lizianthus - 2-4 lei/fir l Floarea-soarelui - 0,50-2 lei/fir l Margarete - 0,30-0,50 lei/fir l Garoafe - 1- 1,20 lei
Agenda2005-29-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283969_a_285298]
-
15-45 de lei, stilou - 2-15 lei, șapca - 5-15 lei, botoșei - 5-15 lei, role - 25-60 de lei, trotineta - 40-70 de lei, perie de păr - 2-7 lei, bormașina electrică - 40-160 de lei. piața de flori l Tuberoze - 2,50-3 lei/fir l Cârciumărese - 0,20-0,50 lei/fir l Creasta-cocoșului - 1 leu/fir l Dalii - 1-2,50 lei/fir l Gladiole - 2,50-3,50 lei/fir l Lizianthus - 3-4 lei/fir l Margarete - 1,50-2 lei/buchet l Garoafe - 1,20-1,50 lei
Agenda2005-40-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284283_a_285612]
-
mentalitate burgheză, aflată pe cale de dispariție în anii �60, când pare că se situează prezentul declanșator al narațiunii. Pretextul sau poarta de intrare în această lume, în ceea ce a mai rămas din ea, îl contituie Vica Delcă, femeie vârstnică, fostă cârciumăreasă de cartier bucureștean și fostă croitoreasă, care a avut acces în această lume. Cu un limbaj colorat, desfășurat copios într-o oralitate locvace și agresivă, Vica, aflată în periodică peregrinare pe la casa respectabililor de altădată, impune în roman perspectiva savuroasă
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
bermude - 15-35 de lei, tricou - 8-35 de lei, set „Lego” - 5-20 de lei, pantaloni din stofă - 25-50 de lei, sonerie de apartament - 5-10 lei, radio cu ceas - 14-20 de lei. piața de flori l Nuferi - 1,70 lei/fir l Cârciumărese - 0,30-0,50 lei/fir lDalii - 0,50-2 lei/fir l Gladiole - 1,50-4 lei/fir l Lizianthus - 2-4 lei/fir l Floarea-soarelui - 0,50-2 lei/fir l Garoafe- 1-1,30 lei/fir l Leucodendron - 10-15 lei/fir l Proteea
Agenda2005-32-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284061_a_285390]