542 matches
-
dur. "Ei, astfel de ciondăneli mai apar, mai ales în această perioadă. Sper să se așeze la masă, să comunice și să se înțeleagă. Eu am apreciat evoluția lui Ponta. Știți că i-am reproșat că e nărăvaș ca un cârlan. Văd că acum, ăla mai bătrân e mai cârlan. Altfel, ar fi o obrăznicie din partea lui Antonescu dacă încearcă să sugereze că în spatele lui Ponta aș fi eu sau Năstase. Eu nu m-am băgat în treburile lor. N-am
Iliescu: Crin e acum cârlanul, Ponta s-a maturizat () [Corola-journal/Journalistic/46058_a_47383]
-
în această perioadă. Sper să se așeze la masă, să comunice și să se înțeleagă. Eu am apreciat evoluția lui Ponta. Știți că i-am reproșat că e nărăvaș ca un cârlan. Văd că acum, ăla mai bătrân e mai cârlan. Altfel, ar fi o obrăznicie din partea lui Antonescu dacă încearcă să sugereze că în spatele lui Ponta aș fi eu sau Năstase. Eu nu m-am băgat în treburile lor. N-am fost la nicio întâlnire dintre ei", a declarat Iliescu
Iliescu: Crin e acum cârlanul, Ponta s-a maturizat () [Corola-journal/Journalistic/46058_a_47383]
-
Mihai Pelin (n. 1940) 15.12.2004 - a murit Zina Molcuț (n. 1930) 15.12.1887 - s-a născut Cella Delavrancea (m. 1991) 15.12.1900 - s-a născut Sanda Movilă (m. 1970) 15.12.1939 - s-a născut Neculai Cîrlan 15.12.1947 - s-a născut George Pruteanu (m. 2008) 15.12.1951 - s-a născut Andrei Corbea 15.12.1963 - a murit Lecca Morariu (n. 1888) 15.12.1967 - s-a născut Jean Dumitrașcu 15.12.1968 - a murit
CALENDAR by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5053_a_6378]
-
dar frumoase din viața mea în Fălticeni. Până atunci, scrie-mi! Al tău prieten, Nicolae Labiș Note • Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Nicolae Labiș - Corespondență. Ediția îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, Editura LIDANA, 2009, 156 pagini. [Conține 46 de scrisori emise de Nicolae Labiș și 37 primite de la confrații și instituții.] 2. Petre Anghel - Prima treaptă spre cer în Luceafărul, 19, nr. 51(764), sâmbătă, 18 decembrie 1976, p. 3
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
Fii dârz și luptă, Nicolae! în Iașul nou, 2, nr. 8, decembrie 1950, p. 8-10. 10. Nicolae Labiș - Manifestație în Iașul nou, 3, nr. 3-4, mai 1951, p. 7. 11. Nicolae Labiș I Traduceri. Ediție îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, [Tipografia ROF S.A.], 2007, 88 pagini. [Călărețul cocoșat, tradusă din limba rusă de profesorul Teodor Litvinenco și stilizată de Nicolae Labiș, se află la paginile 15-58].
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
scriitor, în jurul căruia s-a creat o sumă de legende, mai durabile decât realitatea, ce au menirea să deruteze demersul investigațiilor biografice și chiar evaluarea estetică a operei. Cercetările de natură pozitivistă întreprinse, în timp, de Gheorghe Tomozei 1, Nicolae Cârlan 2 și, mai de curând, de Mircea Coloșenco 3, au contribuit, esențial, la întregirea profilului biografic și, desigur, la augmentarea operei literare fără, însă, a modifica opiniile critice rostite cu autoritate de istorici și critici literari, începând cu G. Că-linescu
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
ce se cuvine a fi cunoscută de cei ce trăiesc și locuiesc în acest spațiu binecuvântat de Dumnezeu. Și nu numai. 1 Gheorghe Tomozei - Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini. 2. Nicolae Cârlan - Nicolae Labiș. Album memorial editat de revista „Secolul 20". [București, Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, 1987], 320 pagini + iconografie. 2 bis Nicolae Cârlan - Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș. Suceava, Editura „Bucovina Viitoare", 1998, 100 pagini. 3 Mircea
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
Gheorghe Tomozei - Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini. 2. Nicolae Cârlan - Nicolae Labiș. Album memorial editat de revista „Secolul 20". [București, Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, 1987], 320 pagini + iconografie. 2 bis Nicolae Cârlan - Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș. Suceava, Editura „Bucovina Viitoare", 1998, 100 pagini. 3 Mircea Coloșenco - Nicolae Labiș (1935-1956). Biobibliografie. București, Editura Fundației Culturale „Libra", 2005, 244 pagini. Dealul roșu E-un deal cu pir roșcat, un
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
unuia dintre cei mai talentați poeți români. Un segment important al activității literare, și nu numai, îl constituie epistolele pe care le-a scris și trimis câtorva dintre contemporanii săi și care au fost restituite de excelentul istoric literar Nicolae Cârlan, unul dintre cei mai buni cunoscători ai operei și biografiei lui Nicolae Labiș. Azi, grație unei întâmplări fericite, completăm bibliografia lui Nicolae Labiș, cu încă patru epistole, necunoscute, trimise lui Mihai Zaharia și lui Radu A. Sterescu, unul dintre cei
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
României. 1. Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini și ...Urmele poetului Labiș. București, Editura Sport-Turism, 1985, 263 pagini + 16 file cu facsimile. 2. Nicolae Labiș - Corespondență. Ediție îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, Editura LIDANA, 2009, 156 pagini. șCuprinde 46 de scrisori trimise de Nicolae Labiș și 37 primite de la confrații și instituțiiț. 3. Petre Anghel - Prima treaptă spre cer în Luceafărul, 19, nr. 51 (764), sâmbătă, 18 decembrie 1976, p. 3
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
pentru prima dată când a luat contact cu noi. (Nu degeaba era doctor în filozofie la Heidelberg, după cum aveam să aflăm peste câtva timp.) Eram în recreația mare și cum era frig nu ieșisem afară în curte deși eram câtămai cârlanii și ne zbenguiam în clasă. Nu e nevoie să spun cum, căci dacă am fi fost singurii care să fi rămas în clasă, de mult ne-am fi pomenit cu Pițurcă sau cu directorul peste noi. Deodată și-a făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
rând cu el însuși. Parcă îl văd înalt, drept că un ofițer (de fapt și fusese ofițer, făcuse războiul din 1916 și fusese și prizonier) cu veșnicul baston în mână și țigarea de foi în gură. Fiind prin clasa 7 (cârlani mari care nu prea mai eram duși la biserică și nu prea mai admiteam să fim calcați pe coadă) ne-am pomenit într-o recreație cu el intrând în clasă, cu trabucul în mână (fusese probabil atras de vacarmul făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
recreație cu el intrând în clasă, cu trabucul în mână (fusese probabil atras de vacarmul făcut de noi) și ne-a privit, trântindu-ne peste umăr: - Aici e grajdul numărul 7? (Ceeace era cam adevărat, căci ne zbenguiam ca niște cârlani.) La care eu țâfnos, dar cu o desăvârșită politeța, i-am răspuns: - Da domne director, grajdul numărul 7 ce cu onoare conduceți! La care el a rămas o clipă surprins, (îl lovisem sub centură, cum avea să-mi mărturisească peste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Un alt argument al vechimii limbii române este multitudinea de sensuri ale unui cuvânt, precum și multitudinea de sinonime sau cuvinte care desem nează lucruri asemănătoare. Dau un singur exemplu: pentru denumirea calului noi folosim următoarele cuvinte: cal, armăsar, iapă, murg, cârlan, mânz, fiecare desemnând o anumită particularitate a categoriei generale de cal. Specialiștii noștri spun că iapă vine de la latinescul equa, dar acesta desemnează un termen general, căci din aceeași rădăcină avem equus, la masculin, desemnând armăsarul. De asemenea caballus este
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
că, de când te-ai lăsat de fumat, ai și tu mici probleme cu greutatea. Cât de mici? Îți propun să ne ținem reciproc la curent. (Din volumul "Gondola de Constanța - Cu inboxul la vedere", scris împreună cu scriitoarea din Veneția Ina-Simona Cîrlan) Constanța 20 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Un om cu greutate / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1337, Anul IV, 29 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
UN OM CU GREUTATE de DAN NOREA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358256_a_359585]
-
Mihai Maria, 74 ani l Țigăroi Constantin, 94 ani l Paul Florian, 73 ani l Condruț Roza, 78 ani l Marcovici Ioan, 79 ani l Aramă Cornelia, 49 ani l Frățilă Augustin, 77 ani l Szabo Mariana, 55 ani l Cîrlan Cornelia, 75 ani l Spătaru Gheorghe, 47 ani l Isac Dumitru, 58 ani l Somkereki Adrian, 68 ani l Lazăr Iolanda, 64 ani l Bălosu Ioan, 89 ani l Mate Francisc, 68 ani l Han Cornelia, 88 ani l Leocă
Agenda2005-32-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284050_a_285379]
-
Vasiliu, Daniel Dragan, Mihai Miron, Mircea A. Diaconu, Muguraș Maria Petrescu, Eugen Evu, Nick Buda. Au luat cuvântul Theodor Damian, M.N, Rusu, Doina Uricariu, Mariana Terra, Grigore Culian, Valentina Ciaprazi, Vasile Badaluta, Dan Fornade (Canada), Amalia Călin și Florin Cârlan. Vineri 12 iulie în cenaclul nostru a avut loc o seară de poezie. A citit din creația ei poeta Adina Dabija. Au luat cuvântul Theodor Damian, M. N. Rusu, Claudia Serea, Grigore Culian și invitată serii. Vineri 19 iulie 2013
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
au vorbit despre viața literară/culturală din Basarabia, despre cărțile lor și revistele pe care le editează. Au pus întrebări și au făcut intervenții Th. Damian, M. N. Rusu, Muguraș Maria Petrescu (România), Grigore Culian, Elenă Strujan, Mariana Terra, Florin Cârlan, Ștefan Benedict, Dima Lascu, Ion Ștefan. Vineri 26 iulie 2013 invitată cenaclului nostru a fost traducătoarea și ziarista Muguraș Maria Petrescu din România care a prezentat cărțile traduse în ultimul timp și a vorbit despre alte activități literare la care
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
a prezentat cărțile traduse în ultimul timp și a vorbit despre alte activități literare la care a participat în ultimele luni. Au mai vorbit Theodor Damian, M. N. Rusu, Garabet Salgian, Mariana Terra, Alex Marandici, Dima Lascu, Elenă Strujan, Florin Cârlan. Vineri 13 septembrie 2013 a fost lansat în cenaclu volumul de poezie Apofaze de Theodor Damian. Au vorbit M. N. Rusu, Valentina Ciaprazi, Mircea Săndulescu, Mariana Terra, Constatin Virgil Negoiță, Doru Tsaganea și Ana Chelariu. Vineri 27 sepembrie două evenimente
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
pot să-ți creeze mai multe neplăceri decât jumătate de duzină de care blindate pe care le vezi venind și știi cum să lupți împotriva lor. „Împuțiții“ ăștia apar de unde nici nu te-aștepți și îți taie gâtul ca unui cârlan, ca apoi să dispară așa cum au apărut. Sfatul meu e să deschideți bine ochii - dar chiar și așa, nu vă încredeți niciodată în ceea ce vedeți, pentru că rareori este ceea ce pare a fi. Și acum, haideți să mai vedem o dată fotografiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pintilescu 1924-1927 21. Alexandru Hacighean 1918-1919 22. Ecaterina Pelin 19151916 23. Georgeta Mihatiescu 1915-1916 24. Nicoleta Niță 1929-1933 25. Vasile Niță 1929-1933 26. Dumitru Boca 1932-1933 27. Gheorghe Pintilescu 1926-1927 28. Elena Verman 1933-1934 29. Alexandru Hriscu 1934-1935 30. Aglaia Cârlan 1926-1927 31. Irina Moisei 1934-1938 32. Gheorghe Călinescu 1940-1941 33. Fevronia Chitică 1926-1927. Condițiile materiale și școlare determinau familiile țărănești să nu-și trimit copiii la școală. Copiii țăranilor intrau „în producție” de la o vârstă fragedă: începeau cu păscutul gâștelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la marginea orașului, de nici el nu știa unde stă la oraș sau la sat. Avea o gospodărie destul de bunicică, adică vreo trei vaci cu lapte, ceva viței și o turmă de vreo 30 oi, fără a mai socoti și cârlanii, adică acei miei care nu depășeau un an. Astfel că pe Beldie îl aștepta ceva de muncă. Moș Lică nu avea copii, era singur cu baba Leana surda, cum îi zicea toată lumea. Leana surda nu vorbea cu nimeni și nici
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
oilor nu a fost una prea bună, fiindcă ploua continuu și drept adăpost de ploaie avea un sac rupt și vechi de la baba Leana. Aproape de amiază a venit moș Lică și l-a adus acasă împreună cu turma de oi și cârlani. I-au dat să mănânce pe săturate, borș de fasole, brânză de oi cu mămăligă, căci așa era obiceiul locului. Pâine nu prea era, mămăliga era baza! L-au lăsat să doarmă cam o oră, moș Lică l-a luat
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului moș crăciun, mai știi matale, acum vreo 20 de ani... ptiu! s-au dus pe nesimțite, peste 4 cincinale!... clica ceea de nebuni, (ei ciobani și noi cârlani) cum te duse pe pustie multă vreme în surghiun? tare mi se face sila, când mă-ntorc prin cele vremuri... te clonau cu moș gerilă! cum trece timpul, te cutremuri! astăzi mi se face milă, (că-s milos de felel
TEAMĂ MI-E, CĂ NU GREȘESC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363291_a_364620]