235 matches
-
ne cred separați și slabi. Fără neam. Fără apărare. Cum ar trebui să ne protejăm? Scrisoarea 148 Un alt lucru ce m-a ținut pe loc în această familie au fost copiii. Elena, doi ani, grăsuță și cu părul numai cârlionți, nu mer gea la culcare până nu saluta luna. — Ciao, luna! Noapte bună! În serile când era înnorat, se speria și trebuia să i se explice că luna e doar obosită și doarme. Chiara, șase ani, vorbea cu arborii. Este
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
acel șir de copilițe și copile care se ivesc din trecut, în rochițe de catifea sau de creton. Mă opresc ca halucinată în fața horei lor, o prind din fugă pe una dintre ele, îi vorbesc, o mângăi, îi aranjez un cârlionț, îi dreg un cusur de îmbrăcăminte, îi așez mai bine bonețica roșie pe care o purta la Veneția, îi aranjez cordonul pardesiului micuț, ca s-o trimit în Cișmigiu. III 12 ianuarie [1951], vineri Îmi pare foarte rău că te-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nevoie ca să poată fi duși de-acolo. Tâmplarul mai avea și o mașină de cusut, cosea și pernele de moarte ce se puneau în sicrie. „Damasc alb“, spunea el, „umplut cu umbriș de rindea, ca pentru un rege“. Acești lungi cârlionți de lemn ce cădeau la rindeluit se numeau nu „Holzspäne“ șașchii de lemnț, ci „Hobelschatten“ ștextual: „umbriș de rindea“ț. Îmi place cuvântul. Încă de pe atunci îmi plăcea că pernele de moarte erau umplute nu cu frunziș, paie sau rumeguș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să muncească. Să fim receptivi la nevoile lor sociale, dar trebuie să le pretindem un anumit grad de responsabilitate, să învețe că „posmagii nu-s moi”. 7 decembrie 2007 Sindromul inferiorității Motto : „Mi-ai apărut mișto în gura pieții, Cu cârlionți și floare la ureche Și ai aprins, gagico, dabuleche, În sufletu-mi pârjolul tinereții.” (Ion Pribeagu, poet evreu de limbă română, care nu poate fi acuzat de rasism) Trei evenimente petrecute, iată, chiar de Crăciunul acesta pe care cei responsabili
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în Germania, o societate prosperă, de ce să nu plătim la fel și în Polonia - țară-soră, abia ieșită din comunism, și care are nevoie de investiții? Stăm câte doi în cameră - ca niciodată până acum. Grecul Anastasis Vistonitis, veșnic țanțoș, cu cârlionții grizonați (un ins pe seama căruia se distrează mereu Nicolae Prelipceanu), face zarvă pe chestia asta. El se ia chiar foarte în serios. Dar are dreptate. Te obișnuiești cu binele. Seara, în cameră, privesc un film american de groază, dublat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care le-ați văzut la ușă, a răspuns preotul. M-am uitat mai bine la el. Nu se schimbase prea mult de când luase parte la pregătirea mea pentru primirea botezului. Era tot bărbatul osos, cu barba și cu părul numai cârlionți, de odinioară și nu prea îmbătrânit, numai paloarea și mâhnirea din ochi erau la el o noutate. Molipsit de amărăciune, l-am însoțit pe Rotari la mine acasă. Toată noaptea a plouat cu înverșunare, și cerul dimineții nu făgăduia o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din care se ridicau aburi. Mâna dreaptă îi acoperea partea de jos a feței, astfel încât nu-i zărea decât ochii de un albastru ca văzduhul. Părul ei blond, ca de scandinavă, îi cădea pe frunte și se încurca în niște cârlionți ușori spre ceafă. Se holbă la ea și îi rosti numele fără să-și dea bine seama dacă vorbise. —Darcey? Odihnindu-și stânga, prinsă încă în bandajul de ghips, pe masă, femeia își lăsă și mâna dreaptă jos. —Bună, Aidan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
roz și eu nu mă pot opri să n-o privesc, altfel l-aș fi observat pe Theo îndepărtându-se, îl aud acum cu mama, ar fi trebuit să fiu cu el, dar, Cum îți place la școală? fluturându-și cârlionții blonzi spre mine, Mi-ar plăcea mult mai mult să fiu aici cu Theo, numai pe el îl mai am pe lume, de ce îi spun oare toate astea?! Tu n-aveai părinți, vine spre mine vocea ei atât de fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o văd pe preoteasă privindu-mă cu duioșie, lângă ea o fată cu părul, E și preoteasa aici, îi face părintele loc s-o văd și pe ea, Și Diana! Diana?! Ți-o mai amintești? Fata părintelui cu părul tot cârlionți negri, cea care m-a sărutat în și eu am luat întreg păcatul asupra, n-o recunoscusem, n-am mai văzut-o de câțiva ani pe fata părintelui, mai mare cu un an decât mine, Preoteasa, vorbește părintele, ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Diana ține farfuria de supă înaintea mea și preoteasa, rar, învârtind cu lingura în supa gălbuie prin care zăresc bucăți mărunte de morcovi, tăiței, fire verzi de pătrunjel, Diana ține cu amândouă mâinile farfuria să n-o scape, părul ei cârlionți îi cade bogat pe umeri, eu n-aș mai vrea să se termine clipa asta, sau să se termine și să mor, părintele în picioare în mijlocul casei, fiecare lingură cu supă ce pornește spre buzele mele mă apropie de inevitabilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-ți inima să vorbească, Ileana?! uitându-mă la chipul ei aplecat peste caietul lui Theo nu reușesc să-mi amintesc de ochii albaștri ai Ilenei, atât de scurtă memorie să aibă dragostea, dragoste?! Dumnezeule, ce gânduri gândesc, îmi place părul cârlionți prins într-o coadă, nu-și dă seama că o privesc, lasă-ți inima să vorbească, inima mea bate cu tărie de, mi-a plăcut, își ridică ea ochii spre mine, eu roșind, mi-a plăcut scena cu Așternuturile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în gând, bunica Anei, știe și despre familia Anei madame Angela și chiar despre Ana, Mda, nepoata asta a ei, e venită de curând în Franța, s-a măritat cu un francez, cu creionul în mână mă lupt tulburat cu cârlionții încâlciți din părul negru al Laurei, Are păr frumos Laura! N-am reușit să i-l descâlcim de când am adus-o din România, îmi mărturisește madame Angela aprinzându-și o altă țigară, fata numai ce vede foarfecele și țipă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg admirabil spre a ilustra aceeași puternică forță supra‑ omenească, copleșitoare. Tratarea amănunțită a anumitor elemente: scrutarea din privirea ageră și hotărâtă, cârlionții bărbii patriarhale, unică în concepția ei, gesturile fiecărui deget dau întregului forță, viață, astfel că statuia devine generatoare de acțiune, de faptă. Sculptura a fost realizată între anii 1515‑1516 și artistul a înțeles să lase în această lucrare atât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg admirabil spre a ilustra aceeași puternică forță supra‑ omenească, copleșitoare. Tratarea amănunțită a anumitor elemente: scrutarea din privirea ageră și hotărâtă, cârlionții bărbii patriarhale, unică în concepția ei, gesturile fiecărui deget dau întregului forță, viață, astfel că statuia devine generatoare de acțiune, de faptă. Sculptura a fost realizată între anii 1515‑1516 și artistul a înțeles să lase în această lucrare atât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
puritate(5); capră(4); cioban(4); drăgălaș(4); gustos(4); ieduț(4); milă(4); primăvară(4); pui(4); sărbătoare(4); blăniță(3); drăguț(3); firav(3); frigărui(3); oi(3); plăpînd(3); stînă(3); vițel(3); admirație (2); berbec(2); cîrlionți (2); copil(2); cumințenie (2); cuțit (2); fraged(2); iarbă(2); Iisus(2); lup(2); micuț(2); mititel(2); neajutorat(2); om(2); pastramă(2); pășune(2); pește(2); porc(2); puf(2); sacrificare(2); tăiat(2); abilitate; agil; animăluț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb; Cimpoeșu; ciobănaș; cîinele; cîmpie; cîrlan; cîrlionți; coarne; cojoc; compliment; cornută; crețoasă; crețos; crețuri; cumințenie; de țară; dezgust; dificil; Dobrogea; energică; fermier; frunză; Gigi Becali; grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate; lapte bun; lună; lup
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chef, are poate haz să-ți imaginezi următoarea scenă, de coșmar sexual: " Totul era ca lumea. Numai când mi-am băgat botul în sexul ei blond, un tip mustăcios, cu ochi negri și cu nasul drept s-a ițit dintre cârlionți și mi-a băgat limba drept în gură." Este însă ridicol - și meschin - să-ți notezi conștiincios această fantezie și să o incluzi într-o carte. Mircea Cărtărescu și prietenii săi procedează asemenea acelor pasageri dintr-un avion care, după ce
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
desprindeau, căzînd peste tîmple, cîteva șuvințe răsucite în spirală, ce atîrneau pur și simplu la întîmplare, ca și cum scăpaseră tocmai atunci din chinga agrafelor. La prima vedere ai fi zis că o flagrantă neatenție estetică era cauza acestei neglijențe. În realitate, cîrlionții aceia ciudați erau lăsați anume să atîrne așa, spre a crea impresia voluptuoasă de dezordine aparentă fără de care orice migală cosmetică ar deveni respingătoare prin perfecțiunea ei. Privind-o, îmi dădeam seama că dozajul frumuseții ei feminine stătea în arta
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
vadă cum ar trebui să se poarte și, pentru că-i plăcea și-l respecta pe Arthur Lavell, îl urmărea cu și mai mare atenție. Omul ăsta avea șaizeci și ceva de ani, era aproape chel, avea numai o coroniță de cârlionți care-i ajungeau până la guler. Fața-i era cărnoasă, iar trăsăturile se supuneau unei forțe gravitaționale superioare, care-i trăgea fălcile în jos și-i întindea nările. Sub ochi avea pungi închise la culoare. Degetele-i erau groase, iar unul
Nicole Krauss - Un bărbat intră în cameră () [Corola-journal/Journalistic/5263_a_6588]
-
de ani pe o clipă simți că i se-nvârte capul și se rezemă de murii primăriei până se dezlănțuiră triumfal clopotele bisericilor toate râvnind pe întrecute să-și acopere dangătele unele altora Apollo surâse aruncându-și îndărăt peste cap cârlionții scăpătați apoi se întoarse brusc pentru ca după câțiva pași să dispară printre case învălunind-i pre toți cu nesfârșita ardoare a trupului încins în iute și amară tălăzuire aducând a ars care-a indundat ulicioarele ascunse curțile pustii ale caselor și
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
Emil Brumaru Pentru Marina. Ea e mama noastră, A celor ce-și păstrează suflețelul De mari și mici onirici într-o glastră, Și-n cîrlionții ce-i suspină mielul, Și-n balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
prea minunatul rege-pară, Porecla îi venea de la obrajii în grăsime, Păstra din pântecosul fruct zaharisit de soare Miezul, la el, iar coaja la prostime. Iar hoții lui se pricopseau cu titluri înalte, Purtau veșminte de nobili și peruci Pline de cârlionți și bucle, Să te ferească Domnul, să ajungi să le usuci. Peruci la fel ca mieii abia zvântați în paie, Abia ieșiți din pântece de oaie. Câți trâmbițași în soldă? Câte straie Cenușa s-o preschimbe-n vâlvătaie? Si câte
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
c-o mie De melci răscopți la care n-ai răspuns. Dizolvi amiezi în solnița-mi de carne. Zadarnic, veseli, sîngele mi-au scurs Îngeri ce vor în ceruri să-mi răstoarne tristețea, bălăcind-o-n bucurii de raze-n cîrlionți prelinși din soare. Mă chinui pofticios. Pernă mă doare Sub cap în patul cu cearceafuri vii încă de izul tău d-arhanghel umed în aripi, ci cu glob de rouă-n suflet!
Tamaretă tîrzie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15693_a_17018]
-
Emil Brumaru Cînd fluturii dau iamă peste trupul Tău alb și alungit a dezmierdare Și melcii se strecoara-ntre picioare Fin arcuind în aer șoldul suplu, Îngenunchez și eu și-ți mingii părul Prelins în cîrlionții dezmățați; Nu îți cunoaște-aievea adevărul Nici minte a o mie de-nvățați! Ci tu îmi ceri să-ți înțeleg orbește, Fără-ntrebări și gesturi de prisos, Oh, locul mirosind dumnezeiește A taină putrezind suav în sos? Îngăduie-mi un timp
Cînd fluturii dau iama peste trupul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8092_a_9417]
-
căutai alt editor!! Ce figură de pișicher, de coțcar galant cu damele (căci ele au sîni, căci ele au șolduri), de curtean cu fălcuțe și bărbie dublă, ce figură de mustață cu nas, de nas cu chelie, de chelie cu cîrlionți, ce figură ai în G. L.! Stam cu ziarul desfăcut și rîdeam și mă bucuram. Și deodată m-am simțit foarte singur. Desigur, desigur, vreau versurile (cele 200 de strofe - dar, iartă-mă, scrii ca un buhai!). Voi face o
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]