321 matches
-
un drink și să schimbe o vorbă, Pia își alesese un loc retras, lângă cămin și citea o carte. Murumurul vocilor însoțea melodia unui șlagăr, atunci la modă. Un tânăr ofițer englez, foarte înalt și voinic, cu părul blond și cârlionțat, ochii intens albaștrii și nas acvilin, ca un cioc de pasăre răpitoare, a observat-o pe mica cititoare singuratecă și a invitat-o la dans. Era Anthony Edwards medicul acelui campus militar, care peste 10 ani va deveni soțul Piei
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
scandează catren după catren într-o franceză pornografică & ornamentală Camera insistă pe unicul corn - i-un mascul tînăr, efeminat - apoi pe ochiul stîng traversat de o lacrimă și părînd încă o dată mișcat. Vis de maimuță Țin în brațe copilul blond, cîrlionțat, paraplegic. Mă veghează ciori. Fratele mai mic al altuia, acela fugise iar eu acceptasem - o vreme - să fac pe fratele surogat. Coada Blănosului s-a vindecat, mă urmează acum peste tot, în Moara Spartă, la rîul telepat: izvorăște din Mal
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
clasici români, Ion Neculce și autorul Poemei noastre naționale, Tiganiada, Ioan Budai Deleanu... Sigur, nu mă așteptam eu să ia în seamă cartea mea modestă o editură atât de distinsă ca Honestas de sub direcția marelui iezuit Janalău, cu aspectul lui cârlionțat și doct. Un monarhist... dar constituțional. După cum reiese și din textul Poemei: Dă-i celui mai înțelept om... un bici să ne mâne - strigă Janalău în plin sobor, - încotro va vrea, ca pe niște boi, și pe urmă el tot
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
încotro va vrea, ca pe niște boi, și pe urmă el tot a mâna să învăță uitând de a trăgătorilor greață... (perfect!) adică de greața noastră comună a tuturor ce tragem înhămați la căruța statului... Acest director lăeț, ori goleț, cârlionțat, zic, al Editurii Honestas - care, tare aș fi vrut să ia nițel în seamă cartea asta a mea comentând acțiunile sale și ale semenilor săi, în frunte cu viteazul Tandaler, ori subtilul Parpanghel, cere ca șefii să nu fie numiți
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
În cuplul cu pricina, din fericire, nu a existat niciodată noțiunea de “putere”. Fiecare are ultimul cuvînt, e drept că nu în același timp, ci pe rînd. Însă, ca să fiu sinceră pînă la capăt, cel cu tendințe despotice este făptura cîrlionțată și angelică de doi ani și patru luni pe nume Gabriel. Cu el chiar nu-i de glumă. Dacă nu-i faci pe plac, poate plonja pe asfalt sau în prima baltă, ceea ce nu-i o mare plăcere. Rep.: Publicul
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
Vâjâitul se oprise. - Pot să vă ajut cu ceva? M-am uitat buimacă în jur și am regăsit gara. Fiecare trecător își vedea de ale lui, iar acolo, departe, la coada de la ghișeul de bilete, era Dan, cu părul lui cârlionțat și cu ziarul în mână, citind. Dan, dragostea mea și bărbatul meu. Bucuria, echilibrul și lumina mea. Dan... Era acolo, cumpăra bilete pentru noi doi. M-am ridicat repede, netezindu-mi rochia. Trecătorul îngrijorat aștepta încă un răspuns. - Mă simt
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
din Roma de însuși împăratul Claudius, ca hrană pentru armatele romane cuceritoare. Nimeni nu scapă viu din calea sălbaticelor fiare. Cornelia își scutură părul blond, deschise ochii săi căprui, mari și frumoși și văzu un adolescent brunet, cu șuvițe negre cârlionțate, sărind rebele, cu structură atletică, îmbrăcat într-o tunică albă. -Dar ce se întâmplă aici ? întrebă nedumerită fata. -Aici, în Valencia, este sărbătoarea “Las Fallas“. Are loc în fiecare an la jumătatea lunii martie. Cu ea va începe sezonul coridelor
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
Acasa > Literatura > Proza > NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 5 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului 5. La răscruce de ani Un timp, un boschetar voinic, cu o claie de păr cârlionțat murdar și nepieptănat s-a ținut scai de mine. De la poarta cimitirului m-a întâmpinat mereu cu o voce blândă și zâmbet luminos: sărut mâna, doamna Maria! Să știți că am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
Violeta a rămas singura bucurie a ... VIII. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 5, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017. 5. La răscruce de ani Un timp, un boschetar voinic, cu o claie de păr cârlionțat murdar și nepieptănat s-a ținut scai de mine. De la poarta cimitirului m-a întâmpinat mereu cu o voce blândă și zâmbet luminos: sărut mâna, doamna Maria! Să știți că am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac curat ca într-o cameră și am ... Citește mai mult 5. La răscruce de aniUn timp, un boschetar voinic, cu o claie de păr cârlionțat murdar și nepieptănat s-a ținut scai de mine. De la poarta cimitirului m-a întâmpinat mereu cu o voce blândă și zâmbet luminos: sărut mâna, doamna Maria! Să știți că am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
când nu prea ai ce face, ar fi continuat să se uite în direcția respectivă, ar fi observat că omul de deasupra calului era mic, dar vânjos, cu umeri largi pe care surtucul de nobil venea ca turnat, cu păr cârlionțat ascuns în întregime sub peruca veche dar curată, cu o săbiuță încovoiată la șold, cu pulpe vânjoase din care tresărea din când în când un mare potențial, cu o privire severă țâșnind de sub streașină virilă a frunții din ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Mărgărita. Marea epidemie cabalină din 1563-1565 l-a adus pe potcovar la sapă de lemn, așa că micul Pietro va fi dat fără prea multe regrete, încă de la cinci ani, unei mănăstiri franciscane din apropiere. Copilul, slăbuț, palid, cu păr castaniu cârlionțat, înainte de a se învăța cu rigorile vieții monahale și-ale gramaticii latine (va păstra de-a lungul întregii sale vieți o ușoară aversiune pentru prepozițiile cu cazul ablativî învață să vorbească cu păsările, gâzele și celelalte blânde animale din grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
foarte largă, fără talie, și toată ziua purta pe cap o pălărie mare de pai. Dar când își despletea părul - ceea ce făcea din când în când întrucât era foarte mândră de el - îl vedeai că este lung și negru și cârlionțat; iar ochii ei rămăseseră tineri și plini de vioiciune. Avea râsul cel mai molipsitor pe care l-am auzit vreodată. Începea ca un fel de clinchet în gâtlej, apoi creștea în intensitate și în rezonanță până când îi zguduia tot trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
din perete pentru că se pun termopane, muncitorii, nu prea grăbiți, le mișcă dintr-un loc în altul, Nicu Ciot, maistrul lor, dar și angajatul firmei pe care și-o făcuse doamna Loredana, mai trece de ici-colo plictisit, părul lui negru, cârlionțat, îi cade într-un mod absolut indian în ochi, așa văzuse el prin filmele indiene care începuseră să se dea iarăși la televiziuni, și care filme făceau la mulțime, popor, oșteni, un rating deloc de mirare, firma lui Ciot pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
neapărat centrul. Cumva, tăcutul Humbird și Sloane, cu trufia lui nestăpânită, constituiau centrul. Încă din primul an de facultate, Dick Humbir i se păruse lui Amory tipul perfect de aristocrat. Era un tânăr zvelt, dar bine legat, cu părul negru, cârlionțat, cu trăsături frumoase și tenul cam oacheș. Tot ce spunea suna intangibil de adecvat. Poseda un curaj infinit, o minte de inteligență medie, un simț al onoarei combinat cu șarm și noblesse oblige, care-l deosebea de ideea simplă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
improvizate. Băutura asta avea un gust infect și era atât de tare, că nea Ovidiu și-a făcut cruce cu limba-n gură: asta e, mor. În timp ce Mișu alergă să cheme un gardian, un tânăr măturător cu părul blond și cârlionțat sări și îl ținu de frunte, cu căldură, pe nea Ovidiu. Toți tinerii ăștia amabili, gândi nea Ovidiu înecându-se cu ultima bucățică de pâine acrișoară urcată în gâtlej, toți tinerii ăștia simt ce tată bun ar fi putut el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
să poată gândi. Acolo a lăsat buretele scăpat în apă și a frecat-o ușor cu palma într-o mângâiere prelungă. Palparea acelui loc ce-i părea mai fierbinte decât apa și atingerea petecului de păr mărunt și negru, puternic cârlionțat și mătăsos, l-a depășit. S-a apropiat de ea până ce trupurile s-au atins și a simțit-o cum începe să tremure. Aplecat asupra ei, i-a sărutat umerii și gâtul, ușor, ca într-o trecere întâmplătoare, strângând-o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
echipate în costumașe deux- piece roșu și negru, care făceau reclamă la diverse parfumuri și, ca să-i atragă mai bine, îi serveau și cu un pahar cu suc după preferințe, din partea casei. Sinu reținu zâmbetul fetei celei blonde, cu părul cârlionțat și cu nasul puțin în vânt. Pe semne ea fusese cea care pusese anterior întrebarea. - ”Întindeți palma” - zise aceeași fată și îi pulveriză trei feluri de parfumuri din flacoane cât mai fistichii. Sinu își duse palma la nas și mirosi
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
curat. -Ce păcate ai mai făcut femeie, o întreabă blând părintele. Tace. Într-un târziu Tea șoptește: -Sunt îndrăgostită părinte, Începe să plângă încet. Cuvintele i-au impietrit pe buze. După un minut lung de tăcere, călugărul cu barba lungă, cârlionțată și argintată de câteva fire albe, se adresează mustrător femeii care între timp s-a făcut mică de tot la picioarele sale: -Femeie bătrână... -Da părinte. Iertați-mă. -Dumnezeu să te ierte, mâine după Liturghie te împărtășești, îi spune. Apoi
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
pe tot corpul fetei, făcând-o să se înfioare de plăcere. Gura tânărului cobora pe sânii ei, sărutându-i, apoi îi mângâia cu vârful limbii fiecare mamelon, în timp ce degetele lui dibace se infiltrase pe sub chilot alintând cu pricepere finețea mătăsii cârlionțate ce la îmbinarea picioarelor. Simțea umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului, scoică ce se deschidea tot
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
tot mai mult la fiecare mângâiere tandră și pricepută a tânărului. Buzele sale lacome începu să coboare la încheietura picioarelor, producând la fiecare atingere o erupție vulcanică de senzații și dorințe în corpul Irinei, care cu degetele răsfirate în părul cârlionțat al partenerului său de nebunii gemea de plăcere, mângâindu-i podoaba capilară. Atingerea cu vârful limbii a drăcușorului ce-ți dă toată savoarea unei iubiri materializate în mângâieri, sărutări si cercetări ale cuptorului încins, a adus-o pe Irina într-
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
apei câte o oră întreagă, scufundându-se după orice monedă cât de mică de argint aruncată de pe vapor și scoțând-o de pe fundul apei cu o iuțeală de necrezut. Mulți dintre arabii pe care i-am văzut aici aveau părul cârlionțat și roșcat. Unii dintre călători gândeau că părul lor este roșcat de la natură, dar s-a văzut că arabii adeniți își ung părul cu var, de la care părul lor, altminteri negru, devine roșcat. II. Din Aden până în Ceylon Cât am
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
capul pe perna albă. - Sărută-mă, sărută-mă, șopti Săndica, ridicându-și buzele țuguiate spre Mircea. Alăturându-se cu plăcere partenerei, își plimba necontenit mâinile pe obrazul său, coborând pe corp și ajungând în zonele sensibile ale petecuțului de mătase cârlionțată, tresăltând de emoția primei lor întâlniri, în liniștea nopții de vară. Mircea îi oferi gura, pornind cu limba într-o incursiune sălbatică, jucându-se cu buzele sale, sărutându-le cu pasiune, în timp ce ea îi răspundea cu aceeași dăruire, culegând magia
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ea. După un timp a venit singură, era din nou însărcinată, cu alt bărbat.... Am certat-o... dar pe cine?! Atâta știa, atâta pricepea...lipsa educației. Când a crescut fetița iar o căra după ea, toată murdară, frumoasă, cu părul cârlionțat și aceeași ochișori nevinovați. Eu nu am văzut niciodată un zâmbet pe chipul angelic al fetiței. Un copil târât din sat în sat după mâncare... A crescut sub ochii mei, o certam, de fiecare dată, să meargă la școală .Ea
PRADISUL PIERDUT de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368621_a_369950]
-
capul pe perna albă. - Sărută-mă, sărută-mă, șopti Săndica, ridicându-și buzele țuguiate spre Mircea. Alăturându-se cu plăcere partenerei, își plimba necontenit mâinile pe obrazul său, coborând pe corp și ajungând în zonele sensibile ale petecuțului de mătase cârlionțată, tresăltând de emoția primei lor întâlniri, în liniștea nopții de vară. Mircea îi oferi gura, pornind cu limba într-o incursiune sălbatică, jucându-se cu buzele sale, sărutându-le cu pasiune, în timp ce ea îi răspundea cu aceeași dăruire, culegând magia
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]