90 matches
-
foame, se poate răbda încă mult și bine, fiindcă, după cum s-a pomenit de la Domnul și Dumnezeul nostru, Mântuitorul Iisus Hristos, care a postit cu bucurie mare timp de patruzeci de zile și de nopți, om îndura și noi, fără cârtire, triștea noastră Și iar i-am zugrăvit situația noastră, că mai bună este decât a celor care fără de noroc au fost aruncați pe Ape sărate, iar așa, fiind ca noi, aici, e mai bine și nu avem a ne plânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cutremur, nu numai cînd sunt eu de față, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. 13. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, și vă dă după plăcerea Lui, și voința și înfăptuirea. 14. Faceți toate lucrurile fără cîrtiri și fără șovăieli, 15. ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume, 16. ținînd sus Cuvîntul vieții; așa ca, în ziua lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
îndîrjirea mea spori, alimentată de forța obstacolelor întîlnite în cale. Fusesem, prin urmare, umilit în două rânduri de fata aceasta semeață și mândră, care nu cunoștea supunerea. Era plămădită din aluatul învingătorilor, îi plăcea să poruncească, să fie ascultată fără cârtire, să nu-i iasă nimeni din voie. Cine era? De unde venea? Ce voia? Încotro o mânau pașii? Pe care drum? Numai semne de întrebare. Nu știam nimic din viața ei și iată, mă apucasem s-o ancorez de existența mea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
practice pentru a combina și a consuma corect cele mai importante categorii de alimente din regimul alimentar uman: proteinele, carbohidrații, grăsimile, fructele proaspete și legumele crude. Cum să mâncăm proteine Și-a grăit Domnul cu Moise, spunându-i „Am auzit cârtirea fiilor lui Israel și-a zis. Spune-le dar diseară carne veți mânca, iar dimineață vă veți satura de pâine”. Cu alte cuvinte, Dumnezeu îi transmitea lui Moise regulile trofologiei, spunându-i să-și învețe poporul să consume proteinele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
regim vor continua să cârtească și să saboteze opera revoluției naționale, oricâte realizări ar însuma aceasta. Împotriva actelor lor de sabotare, regimul se apăra prin dictatură - căci "forța e absolut indispensabilă în reconstruirea Portugaliei" (28 mai 1932). Împotriva criticilor și cârtirilor, nu e nimic de făcut - și nici nu e nevoie să se facă ceva. Singura preocupare a lui Salazar era ca la această "opinie publică" în veșnică opoziție să se adauge treptat și intensiv glasul acelor "grupări firești" care până
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
considerat prima mare victimă a democrației. Mulți oameni se plâng că nu pot deveni lichele. Loialitățile pot fi de conștiință, ori de turmă. Mă simt rătăcit într-o diasporă internă. Oamenii pot trăi și fără artă. Dar cu handicapuri majore. Cârtirea, nu revoltă, se menține în gena spirituală a românului. Unii vor să schimbe lumea, nu și pe ei înșiși. Scriitorul nu mai este favoritul saloanelor, nici bufonul regelui. Acum, își plimbă cățelul prin jurul blocului. Orice înregimentare este o formă de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ivriților: ,, Și cu multe cuvinte, mărturisea, îi îndemna și zicea: «Mîntuiți-vă din mijlocul acestui neam ticălos»”. Iar în Evanghelia lui Pavel către filipeni la 2,14-15 le mai adaugă și că ar fi foc de stricați: ,,Faceți toate lucrurile fără cîrtire și fără șovăieli ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume, ținînd sus Cuvîntul vieții; așa ca, în ziua lui Cristos, să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
desuet. Scrie Delavrancea în Sultănica: "zăpada cade puzderie, măruntă și deasă"; "cu căutătura-n jos, cu un nod în gît, cu gura friptă de sete"; "lăcuste erau, secetă era, vitele boleau"; "chipul ei, zbîrcit, uscat și luminat de candelă"; "ponoase, cîrtiri, zavistii"; "tînără, curățică, harnică"; "cu mijlocul încolăcit în bete, c-un maldăr de ciucuri pe șoldul drept, cu pălăria pe ceafă"; "ochi negri, blînzi și genoși"; "fînul de leandră, de mărgărintă, de trifoi". În oglinda deformatoare a ironiei, modelul se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de obiceiuri, relatează fapte și atitudini. Fondul sentențios este ilustrat și cu numeroase pilde, proverbe, comparații, apelându-se și la regionalisme expresive și familiare auditoriului. Spiritul polemic imprimă stilului o tensiune permanentă. Dar deosebit de elocvent devine M. în Răspunsul la cârtirea, care s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior... (tipărit în 1814 într-o broșură nesemnată) - un patetic fragment autobiografic - sau în trei luări de poziție împotriva unui critic vienez al Istoriei pentru începutul..., publicate în limba latină între 1814
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
îngr. Florea Fugariu, introd. Manole Neagoe, București, 1970; ed. pref. Gavril Istrate, Iași, 1990; Istoria Besearicei românilor, atât acestor din coace, precum și a celor din colo de Dunăre, Buda, 1813; ed. îngr. și introd. Ioan Chindriș, București, 1995; Răspunsul la cârtirea, care s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior, autorului Istoriei ceii pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1814; ed. îngr. G. Bogdan-Duică, Cluj, 1923; Animadversiones in Recensionem Historiae de origine Valachorum in Dacia..., Buda, 1814; Reflexiones in Responsum Domini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
niciodată antinomie între adevăr - să fie numai adevăr - și interesele reale ale țării" (Giurescu, 1937, p. 59). Tocmai această profesiune de credință epistemologică l-a determinat pe Iorga să catalogheze noul curent drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de fățărnicie! Scopul dușmanilor e să-l răcească de ființa, de data aceasta, slăvită: „Să mir cu ce pîre să mă clevetească, Să te depărteze și să mă recească.” Însă adorația, Închinarea nu țin mult. Pann Împinge cîntecul spre obișnuita cîrtire Împotriva femeii care cheltuiește mult, trădează ușor și are gură rea. CÎntul al XXIII-lea e semnat De un pățit și pare a fi scris În limbajul mahalalei bucureștene din celălalt veac. Tema istericalilor din poezia lui Matei Milu, a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Aceea ce Însuși face Cusurul altui zărește, Îl judecă-l prețuiește, Iar d-al său să poticnește...” Morala sare, va să zică, În ajutorul prefăcătorului: nu există critic totalmente drept, oricine judecă aspru pe alții și este Îngăduitor cu sine! Așadar, orice cîrtire este suspectă, orice reproș trebuie Întîmpinat cu scepticism. Pann se apără de posibilele contestații trecînd chestiunea estetică pe plan moral, acolo unde se simte tare. Slăbiciunile omenești explică totul, inclusiv imperfecțiunile creației literare. Odată fixat principiul unei critici fatal subiective
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cristina Dogaru, Editura Cartea Ortodoxă, Galați, 2011, p. 16-17. footnote>. Părinții Bisericii lansează creștinilor cordiale exortații și sfaturi, ca atunci când Dumnezeu îngăduie să vină asupra lor diferite boli, să le accepte cu mulțumire și rugăciune către Dumnezeu, cu răbdare, fără cârtire, ca pe o binecuvântare cerească. Căci „calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu răsfăț (cu tihnă). Calea tihnei știm unde sfârșește, iar pe cel ce se scufundă pe sine în
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
niciodată antinomie între adevăr să fie numai adevăr și interesele reale ale țării" (Giurescu, 1937, p. 59). Tocmai această profesiune de credință epistemologică l-a determinat pe Iorga să catalogheze noul curent drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]