142 matches
-
Acasa > Manuscris > Impresii > PAMFLET: CINE PE CINE VERIFICĂ !? Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 226 din 14 august 2011 Toate Articolele Autorului Deunăzi s-a strecurat în presă știrea, liniștitoare pentru cârtitorii regimului, că anumiți ministeriabili unși cu toate „conturile” vor fi controlați (spălați !?) de onor Corpul de control al guvernului. Îmi imaginez un scenariu, deloc apocaliptic, cu intruziuni de dramoletă la hotar cu „inchizitorialul” de ochii lumii : celor chemați să suporte
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
de mână din cer pentru israeliți. Însă, doar atât cât puteau strânge într-un pumn, ca să mănânce în ziua aceea. Și să nu aibă grijă zilei de mâine. „Ajunge zilei răutatea ei” - mai spune Cartea Sfântă. Dar, cum omul e cârtitor de cum a văzut lumina zilei, a vrut mai mult decât un pumn de mană cerească, gratuită și care se putea mânca fără mari eforturi. El râvnea la oalele cu carne de vițel din Egipt și au început să murmure. Nu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359201_a_360530]
-
CE-A FOST A FOST, CE ESTE E ȘI VA MAI FI CE SE CUVINE ”: SCRIITORI VRÂNCENI, DE IERI ȘI DE AZI[1], de MIRCEA DINUTZ A mai apărut o carte. „Mare lucru! Câte cărți nu apar degeaba ” - ar spune cârtitorii și paraziții aculturali. Din fericire (sau din nefericire, pentru mulți!), nu e o carte ca altele, din moment ce „era (scandalul despre ea) pe când nu s-a zărit (cartea) „azi o vedem” (cartea) și „el” (scandalul!) nu numai că „E”, ci se
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
perfectă, nici măcar terminată, în proiectul ei, estetic și mental. Autorul nu poartă vina non-desăvârșirii ei, decât în mică parte: dacă sponsorizarea ar fi, în România, un mecenat firesc (iar nu, prea des, gest aleatoriu, de aroganță capricioso-mofturoasă!), dacă paraziții și cârtitorii, de care vorbeam mai sus, nu și-ar fi pus toate forțele lor maligne, să oprească apariția cărții dacă! - atunci, autorul și-ar fi păstrat seninul clasic, și-ar fi urmat treaba, și-ar fi continuat documentarea și scrisul - și
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Dumnezeiască. Ce s-ar întâmpla dacă frunzele sau apa ar face grevă, așa, că nu le convine vremea de afară sau Dumnezeu a fost prea aspru cu ele? Dar nu este posibil deoarece ele trăiesc ca să muncească, nu ca omul cârtitor care muncește ca să trăiască. Tot copilul știe din propria experiență că apa nu „curge” la deal. Este adevărat! Apa nu vrea în nici un chip să suie de la nivelul râului câțiva centimetri până la porumbul care se usucă de secetă. Pompele de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
drum liber ales și asumat, un imaginar exercițiu de admirație falnic (sic !) și jalnic deopotrivă, într-o infatigabilă procesiune inversată : sunt trecuți mai întâi lăncierii - cu instrumentele propagandistice din dotare ; se țin aproape și marșează cu pieptu-i bombat pedestrimea salonardă cârtitoare, cheia și levierul birocrației intimidante aflându-se în mâinile sale ; cei hliziți (și mai târziu primii maziliți) clăbucarii se situiază în ariergarda reprezentanților nu prea smeriți (rebeli) ai vulgului. Cocoțați de fațadă pe principiul (și criteriul) omul potrivit, la locul
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
colțurile lumii ca niște adevărate comori nepieritoare. Nu trebuie să fii neapărat preot ca să apelezi la cuvintele înțelepte din Biblie. Orice credincios, orice creștin găsesște în ea un tezaur inestimabil. Un exemplu grăitor în acest sens: „Păziți-vă de vorbele cârtitoare și deșarte și feriți limba voastră de clevetire, fiindcă vorba cea mai tainică nu va trece fără pedeapsă și gura mincinosului aduce sufletului moarte” (Cartea Înțelepciunii lui Solomon, 1, 11-14). Și precum aceste învățături, sunt mii și mii în Cartea
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Parlament, trecînd la o atitudine pozitivă, exprimată tranșant în forumul legislativ, pe motivul că este în interesul și al Ungariei și al minorității maghiare de la noi, ca România să intre simultan cu vecina ei în NATO. Mare lucru! vor zice cîrtitorii de profesie. Păi, da! Să nu uităm că Olanda asigură anul acesta președinția Uniunii Europene și cuvîntul ei atîrnă greu. E anul summit-ului de la Madrid, nu? Cît rău au făcut țării, atîția ani, tromboanele coclite, naționalist-comuniste, ale vadimilor, funarilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
personajelor, bazate pe însușirile scoase din poveste: fata moșneagului era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă, cumpătată și chibzuită; fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă, rea la inimă, lacomă, nechibzuită; babei îi mergea gura ca unei moare hodorogite, era cârtitoare, nedreaptă, rea, cărpănoasă; moșneagul era muncitor, liniștit, necăjit, bun la suflet, temător de gura babei. Se vor grupa personajele în: principale, secundare, pozitive și negative. Se vor purta discuții de final referitoare la mesajul poveștii. Scenariul didactic - ora a IV
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
marilor mituri Își vor fi găsit În aceste noi „vestiri” rezonanțele propriilor ideații latente, subliminale. „Și dacă lucrurile nu stau așa cum sunt ele spuse?”, pot gândi spiritele Îndoielnice. „Intuiam eu că ceva nu este În regulă!”, vor șopti firile mereu cârtitoare. „Totul e lipsit de logică”, vor decreta raționaliștii. O atare poziționare exploatează Înclinațiile ușor paradoxale ale persoanelor predispuse să creadă În permanente comploturi, conspirații și contrafactualități universale.„Marele Inchizitor” al lui Dostoievski zace pitit În fiecare dintre noi. Lucrurile nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Mateiu o avea despre sine. Distanța față de faptul literar dispare, biograful intervine mustrător în marginea unui text în care Mateiu se plânge cuiva că tatăl său îl îndeamnă să muncească. „Și n-avea dreptate Ion Luca?”, întreabă dezaprobator criticul față de cârtitorul Mateiu. În Viața lui I.L. Caragiale acest conflict este mai limitat, în Caragialiana ia amploare și este examinat cu toate documentele pe masă. În I.L. Caragiale (1967) criticul nu oferă un Caragiale necunoscut și nu tinde la o imagine nouă
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
personajele, muncite de gânduri, sunt pradă unei crize sufletești sau de conștiință, ce duce fie la triste capitulări, fie la răzvrătirea care e datul unui suflet apostat. Un ifos teoretizant există și în articolele lui, scrise cu duh încrâncenat și cârtitor. Polemismul, revers al unor frustrări, imprimă publicisticii o tentă pamfletară. Și în versurile cu accente sociale, și în lirica erotică, prezente în volumul Aliquid (1933), B. eminescianizează. Pe alocuri, câte o notă bacoviană. Serenada, romanța nu formează registrul liric cel
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
mână... Dar a fi trebuit Norodul și boierii și ostășimea toată Să giuruie credință lui Bogdan Voievod... Prea șubrede sânt Doamne, tocmelele Moldovei Și pentru-a sale cumpeni o pază trebuiește... Măriei Tale fost-am o slugă credincioasă Deși cam cârtitoare... Dar de-ai [fi] spus vreodată: "Roman Bodei să fie epitropul moșiei", Eu aș fi spus: "O Doamne, deschide bine ochii! Nu-mi crede... Sânt om și e moșia și scaunul la mijloc, Sânt om și șubred este copilul cel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, ,p. 76. footnote>. Uneori diavolii vor să-i facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, ,p. 76. footnote>. Uneori diavolii vor să-i facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, ,p. 76. footnote>. Uneori diavolii vor să-i facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
o evalua prospectiv, precum și ca refuz al rețetei realismului socialist. Versurile din Aventuri lirice (1963; Premiul Uniunii Scriitorilor) nu sunt scutite de conformisme (obligatorii, spre a putea apărea), dar, în cadrul dat al momentului, ele au putut perpetua imaginea insurgentului, a cârtitorului (nu întâmplător, unele au fost refuzate de redacțiile revistelor, iar apariția cărții - tergiversată). Însuși titlul volumului este, în epocă, revoluționar, reabilitând în intenție lirismul și libertatea poeziei. Dacă se admite ipoteza că D. este dintru început un poet vital, căzut
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
sufletul românesc. Între o falsă glorie trecută și un mereu actualizabil autopersiflaj se consumă slaba aderență la realitate de care suferă românitatea. Noi suntem fie cei mai (buni, viteji, drepți, înțelepți, pacifiști etc.), fie cei mai (lași, mediocri, nesolidari, leneși, cârtitori etc.). Pentru "între"-le mijlocitor, adică pentru media pe care se clădește orice realitate normală, nu avem încă organ. Iată de ce a fi român este cu adevărat incomod. Subiectivi prin vocație, boicotăm istoria și ne victimizăm singuri, neștiind (sau nevrând
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Șapoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei — busuioc de pus la icoane. Când se duceau amândouă fetele în sat la șezătoare seara, fata moșneagului nu se încurca, ci torcea câte-un
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
volbura sufletului porniri crunte, sîngeroase („cum le-aș mai tăia gâturile!”). Scârbit rău, moș Gheorghe nu îi are deloc la inimă pe „surtucari”, fie ei politicieni, judecători, finanțiști, care își bat joc de norod („Ptiuuuu! trăsni-i-ar Cel-de-sus!”). Altfel, cârtitorul nu-și acoperă privirea când ceva îi atrage atenția. Stă și cercetează „cu de-amănuntul”, mormăind mulțumit: „Bun, tată, bun de tot!”. Fără să vrea, are și haz. Văzând „bustul lui Duca”, îl căinează că e cu ochii scoși; Heliade
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
și el poezii, apărute în „Voința Tulcei” (1897). A debutat în „Curierul românesc” (1844), cu poezia Primăvara, dar, înclinat fiind spre satiră, nu s-a ilustrat niciodată ca poet liric. Dacă simțea uneori nevoia să se tânguie, e din pricină că, spirit cârtitor, avea sentimentul că lumea este altfel de cum ar trebui să fie și că el, poetul, e veșnic prigonit. De aici, unele cugetări sceptice, străbătute de un sentiment al zădărniciei și îmbibate de un umor cam acru, cu privire la oameni și la
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
tuturor, și să încredințeze pe toți cei nelegiuiți, de toate faptele nelegiuite pe care le-au făcut în chip nelegiuit, și de toate cuvintele de ocară, pe care le-au rostit împotriva Lui acești păcătoși nelegiuiți." 16. Ei sunt niște cîrtitori, nemulțumiți cu soarta lor; trăiesc după poftele lor; gura le este plină de vorbe trufașe, și slăvesc pe oameni pentru cîștig. 17. Dar voi, prea iubiților, aduceți-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos. 18. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85107_a_85894]
-
cu buza umflată, i-au Înjurat pe ceilalți și s-au potolit. A doua zi au apărut camioanele cu jandarmi, au cules vacile, câte mai erau, de prin curți, au ridicat suspecți, au Împărțit, ici-colo, câte un pulan pe spinările cârtitorilor. Sătenii nu au uitat Îndrăzneala lui Cap de Șobolan și, peste câtva timp, l-au ales primar pe croitorul cel leneș. * * * Lui Mihai Enin, care se Îndrepta singur-singurel pe drumul de pământ spre codrul de la Miazănoapte, Îi căzu sufletul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
jucărie n-avea cum să tragă cu muniție adevărată. Vărul nu zisese nimic, Îi plătise lui Titel pentru cele douăzeci de capse și se forțase amarnic, mai să-i dea sângele din limba mușcată, să nu Încerce pușca chiar În fața cârtitorului plin de pizmă. Cum nici Meșteru nu ceruse - tot de-al naibii - să vadă dacă drăcovenia funcționa, se lăsaseră câteva clipe de tăcere nehotărâtă Între ei. Se auzea cum, În fundul curții, Onel, fratele mai mic al priceputului, zgâlțâia două sticle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
eu judecată ca să mi să prețuiască dughenile ș-au trimes în doo rânduri vornici de poartă... și neputându-ne învoi din prețul dughenilor în trii rânduri am ieșit la giudecata Divanului”. --Până aici nu văd pricină care să te facă cârtitor. Nu are decât să aștepte judecata Divanului. --Ia ascultă tu, Toma Necredinciosule, ce spune cofetarul: “Și giudecata căutând pravila au aflat scriind la carte 22 lucruri bisericești și a casălor celor sfinte... <de nu va plăti rânduiala ce-au tocmit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]