179 matches
-
cu ciolan, mâncare de cartofi și sote de porc și pui cu pilaf și ciorbiță de perișoare, câte dracu’ n-aveau? Bere aveau și aici și afară, dar cârnații ăia de pe grătar se serveau doar afară, măcar că lui Andrei Îi cășunase pe cârnați și nu l-ai mai fi ridicat de pe scaunul ăla nici cu macaraua până nu s-ar fi săturat. Păi la banii lui nu te joci, așa că a convins-o până la urmă pe băbătie să ne aducă niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
flăcău ca o floare, de-ți vine să-l mănânci de frumos ce ie. Ca mâine-l bagi pe felie la tuburi și la grilaje și te-ai văzut scuipat de-o grijă... Iiiiaaaa... Ia uite-l vere cum Îi cășunează acum pe mă-sa! Ăștia chiar ie nesimțiți. Părințelul se lipise de spinarea mutei și se freca de zor de bucile ei, În timp ce asta, o dată scăpată de copil, Își reluase roboteala cu lingura prin tigaia cu rântaș. O agățase țapăn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
brotacul ăla de culoarea pământului. De nenumărate ori trecuse peste noi, ca să ne mimeze joaca sau pur si simplu pentru că-i stăteam În drum, iar acum o lua din nou cu mama-papa-vine și-l trăgea pe Laur de geacă, Îi cășunase pe geaca aia nouă și nu putea să-l dezbrace și nici măcar să-l trezească, ci doar că-l făcea să vorbească-n somn. — Uh-uh-uh, ăștia a fugit și m-a lăsat În tren, futu-le morții și neamu-n gât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și Andrei, ajunsese să se obișnuiască, vezi, ținea la noi și nu se putea Împăca cu gândul că ne vom despărți. Când a venit Pepino, a Înțeles că o vom părăsi și noi ca totți ceilalți. D-aia i-a cășunat s-o bată pe Mioara și-a plâns de s-a omorât acolo În bucătărie, iar când am venit la ea a simțit că și mie Îmi pare rău că plec, dar asta nu va avea putere să mă țină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
centimetri înălțime peste care era fixată ușa cu respectivul prag de lemn, care te introducea în coridorul despre care am vorbit. Cu mare dificultate am depășit această barieră, sub privirea disprețuitoare și dușmănoasă a organului de miliție. Ce i-am cășunat? Cu ce l-am provocat? Care să fi fost cauza mereu crescândei antipatii împotriva mea? Nu știu. Starea lui de irascibilitate, ura lui împotriva mea creșteau proporțional cu diminuarea îngrijorătoare a puterilor mele. În mod cert suferea de o boală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pace”. Renunțarea mea la poezie, în momentul în care am părăsit România, nu are o singură explicație. Firește, există și o bună doză din acel „a te supăra ca văcarul pe sat”. Nu e deloc surprinzător că unui poet îi cășunează pe poezie, o consideră pe ea vinovată de eșecul lui în încercarea de a schimba ori doar de a îmbunătăți lumea numai prinț poezie. Sau că decide că a scrie poezie în asemenea vremuri e o futilitate. Dar, dacă un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Popescu -, Lucu Andreescu, Nicu Steinhardt, Florino, Miriam Marbé, precum și pe cei trei principali debitori ai lui Mihai - Ion Negoițescu, Sănducu Dragomir și Dinu Manoil... Doamne, odihnească-se în pace sufletul robului tău Mihai! Zelul Alicei însă nu avea margini... Îi cășunase să-l aibă pe Mihai mai aproape, pe locul de mormânt al familiei, la Bellu. Atunci ar putea merge la dânsul zi de zi sau, cel puțin, în fiecare clipă mai liberă. Da, negreșit, Mihai trebuia dezgropat și adus în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
obstinație infinit repetitivă. Împietrea, se transforma într-un sfinx care emitea, totuși, la răstimpuri, apăsat, o singură replică, lapidară. Într-o seară, la Mogoșoaia, faimoasa citadelă a scriitorilor cucerită, după cutremurul din 1977, de regimul ceaușist, lui Marin Preda îi cășunase, nu se știe de ce, pe Slavici. Bine i-au făcut autoritățile române de după primul război mondial că l-au ținut nițel la răcoare, dându-i astfel posibilitatea să-și ispășească nefericitele sale, în context, opțiuni filogermane... Autorul Moromeților s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
galben", regăsit în Pajul Cupidon să-l afle asociat cu "ros de molii" ("În volumul ros de molii"), o îmbinare "tipic eminesciană, vecină, ca sursă de trimiteri și iradiații semantico-stilistice, cu galbenele file, dar stârnind, parcă mai abitir, impresia amară cășunată de diferitele întruchipări ale degradării fizice, nu lipsită, totuși, de acea simțire tandră, sfiită, pe care o trăim față de manuscrisele, cărțile, slovele vechimii [...]. Îmbinarea galbenele file cheamă lângă ea, printr-o asociere firească, alta, la fel de "eminesciană", strecurată într-o antologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
temută. Aceste posturi de conducere te ajută să cunoști oamenii așa cum sunt: stăpâniți de instincte primare, pe care toate bunele tale exemple și toate generozitățile de pe lume nu le pot domoli. Necunoașterea acestui adevăr simplu ca un „bună ziua“ mi-a cășunat oarecari neplăceri; asta mai mult din pricină că nu mi-am consultat la vreme și nici măcar În glumă horoscopul, ci abia acum, la Încheierea socotelilor, când Îmi confirmă, În cele 36 de pagini pline de aspecte armonioase și promițătoare (Leul ca semn
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se opuse fără succes. Ea nu fusese de acord. Acesta era unul din lucrurile ce puteau suporta amânare. El nu era întreprinzător și nu se gândea și la ziua de mâine. De asemenea și Nicky făcea o mare greșeală. Îi cășunase chiar în perioada aceea de după Revoluție, când nimic nu era așezat în societate, când totul era sfărmat ca un glob de cristal, să se căsătorească. Nu avea nici vârsta pentru a face acest pas alături Carmen, frumoasa lui aleasă, care
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și fastuoasă zi a lui sept[embrie]; cu un soare cu reminiscențe văratice sau, cum se exprima farmacista sanatoriului azi: „În iunie a fost frig, în iulie s’a scremut!!! să plouă (scuză extrem de triviala expresie), în august i-a cășunat să plouă și a venit stabilizarea, acu’ i-acu’!“ După astfel de aprecieri, m’am întors cu fața’n jos și n’am mai spus nimic. Pe plaja mică numai trei: eu și cele două și un grup de liceeni
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
consultanță erau asigurate de avocații proprii, desigur, care, dacă nu-și jumuleau pe față compatrioții, măcar pe din dos tot le „ciupeau” ceva, deoarece interesele materiale erau foarte mari. Gratuite vor fi fost doar serviciile aduse celor cărora li se cășunase pe ex-prefectul militar, caz În care se constituiseră părți „...În dosarul lt.col. Gh. Nicolau, fost prefect antonescian care a maltratat și brutalizat pe evreii din detașamentul de lucru al prefecturii cu tendința de a-i extermina”. Dacă acuzațiile aduse acestui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
politic. În subtitlul „Aceeași lucrare” din „Raportul de sesizări nr.S/8/25 iunie 1974”, semnatarul se oprise asupra presei vechi bârlădene față de care a avut unele obiecțiuni fără drept de apel ale autorului capitolului. Iată pe ce i se cășunase corectorului cu un capăt al creionului roșu și cu celălalt albastru: „Presa bîrlădeană din trecut, foarte bogată de altfel, era tratată detaliat, cu lux de amănunte, Însă necritic, fără a scoate În evidență și limitele ideologice (subl.ns.) ale unor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dată scoruri electorale mediocre. Propaganda a început să fie eficientă numai atunci când sa trecut de la partid la persoană. Nu cred că au făcuto calculat, ci totul a ținut de întâmplare și de umorile patronului Voiculescu. Pur și simplu, șefului ia cășunat pe Traian Băsescu. Nu știm de ce (că l a numit „soluția imorală“, că ia scos do sarul prin care se dovedea că a fost turnător, căi zice Felix) și nici măcar nu mai contează de la ce sau luat. Fapt este că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ca între camarazi și ne privim lung, surîzîndu-ne, în timp ce ușile liftului se închid încet. Mă rezem de peretele liftului și oftez adînc, întors la realitate: "De ce naiba mă caută cei de la combinat?! Dacă au o avarie, ce le-o fi cășunat să aibă nevoie tocmai de mine?!" Ies din lift și vreau să mă îndrept spre ușa de intrare a restaurantului, să beau o cafea în fugă pînă va veni cel trimis de Brîndușa să mă ia. Dom' Vlădeanu! Unde naiba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
personaj minuscul, care îi devenise, în ultima vreme, din ce în ce mai străin, mai antipatic și mai detestabil? Era Clara Martin un simplu băț de chibrit cu care viața se zbenguise în bătaie de joc, ba aprinzându-l, ba stingându-l, după cum îi cășuna? Pe drumul de întoarcere spre casă, Clara observă pe geamul taxiului cum se zbenguia luna cu ea. O lună perfect rotundă și subțire ca foaia de hârtie albăstrie a diplomei din geantă, care își trăgea perfid peste față câte un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
spectacolele alea omagiale pentru Ceaușescu. Ce? Ai uitat?" "N-am uitat. Dar ești un om rațional, cum poți să crezi că gândacii ar ajunge la o asemenea performanță, ba mai mult, purtând un război personal cu tine?" "Nu știu ce le-a cășunat pe mine, da' pe cuvânt că așa s-au comportat. Mi-au scris că am ajuns în ultimu' hal și că să ies la pensie, că-s apucătoare și șperțară... Ehe! În toate felurile m-au făcut nenorociții ăia!" Stai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
peste tot, nu? Asta-i o ordinărie și nu să face, frate, niciodată". "AȘTEPTĂM SĂ-ȚI DAI FRUMUȘEL DEMISIA. ALTMINTERI, CHIAR O CĂ O SĂ TE TERMINĂM." Schimbă tactica, adoptând un ton plângăcios: Ce-aveți, nenicuță, cu mine? Ce v-a cășunat așa pă mine? Nu vreți să cădem cumva la pace? Zice-ți-i lu' băiatu' care-i problema și o rezolvăm imediat. Io-s deschis la orice soluții, să mor!" "SINGURA SOLUȚIE VALABILĂ PE CARE O ACCEPTĂM DE LA TINE E
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cerințelor Franței și Angliei. Francezii voiau să pună mâna pe rezervele de aur ale Kaiserului: pretindeau că aurul trebuie Înmânat numaidecât. Englezii preferau valuta forte. Unul dintre negociatorii germani era evreu. Când Lloyd George și‑a pierdut răbdarea, i‑a cășunat pe acesta: a ticluit o uimitoare imitație ovreiască a omului; chircindu‑se, gheboșându‑se, târșâindu‑și picioarele, scuipând, sâsâind s‑urile, proiectându‑și posteriorul În afară, parodiind mersul unui evreu cu platfus. Toate acestea au fost descrise de Keynes prietenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
peste umeri, chipul drag și alb, cel mai fermecător chip pe care-l văzuse vreodată. Zi, ceva, altfel am să înnebunesc. Privind în altă parte, Renar spuse: Mama nu mă mai lasă să te văd. De ce? Nu știu. I-a cășunat că relația noastră nu e sănătoasă. Relația noastră? Care relație? Întâlnirile și faptul că stăm până târziu pe stradă. Dar nu facem nimic rău! Mi-a spus și Bica să venim mai devreme dar nu mi-a interzis să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
1752, de un fost medic al sultanului cu o supradoză dintr-un leac; Ghica a murit „rău doftorit de doftorul cel nou Mihail Manu, care, pentru dare multă de bani, i-a orânduit așa-zisa teriacă cerească și i-a cășunat o letargie de moartea”. Căci „lista” ar fi mult prea lungă. Uneori se amestecau și Doamnele Când ajunge cu povestea la moartea lui Ștefan cel Tânăr (1517-1527), feciorul lui Bogdan al III-lea, petrecută în „cetatea Hotinului”, Ureche îi dă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la televiziune ale premierului. Lipsit de umor și nu foarte sigur de soliditatea scaunului său, ministrul Dîncu a produs un comunicat lipsit de semnătură, ca și cum ministerul condus de el ar fi o instituție kafkiană, condusă de nimeni. Apoi i-a cășunat pe Mona Muscă, deși, evident, nu ea l-a monitorizat pe Adrian Năstase și nu ea a ajuns la concluzia că premierul apare prea des la televizor. Dar temîndu-se de gura presei, Vasile Dîncu a dat-o pe politică. Fără
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
un suflet iubitor și de adversari de credințe. E polemismul fără mănuși, așa cum cere natura lui însăși, că de umoare neagră nu poate fi vorba (...). Îndeobște, eseistul, cu tot neastâmpărul său, e cumpănit. Nu sare peste cal nici când îi cășunează contra structuralismului, potrivit cu credința în fertilitatea "incertitudinilor" și a dreptului la "părere întemeiată pe rezervă și prudență. Doctrina sau metoda i se arată ca "o nouă scolastică", de o erudiție pedantă: "Structuralismul, închis în temnițele propriului său limbaj, dependent de
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
Coșbuc îi vede zburând pe "flăcăii Sucevei" - lucru greu imaginabil înainte ca Mihai să fi cucerit Moldova, deci e vorba tot de mercenari din acea zonă. Nu vreau să insist, teama lui Hassan este personală, căci ghiaurului Mihai i-a cășunat tocmai pe el, provocându-l la un inimaginabil duel de șefi: "Stăi, pașă! Să piară azi unul din noi." Iată, într-un delir de superlative, lașitatea (sau, de ce nu?, prudența politică) fascinată de prezența agresoare: Sălbaticul vodă e-n zale
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]