88 matches
-
ce mai poate să fie... - Nu vrei să ne-ntoarcem? Întinse mâna și o prinse pe după umeri. O trase spre el. - Vine negura aia de ploaie. Nu simți? Își sprijini capul de umărul lui. Întinse, lenevos, răsfățându-se, piciorul spre cățelandrii de pe pietroaie. - Ce prostuți sunt. O mângâie pe braț, lăsându-și mâna spre șoldul ei. - N-am vrut să-ți răspund. Ai văzut că și la telefon n-aveam ce să-ți spun. Trebuia să vin neaparat aici, altfel... - Cetățean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lui. E totuși omul Domnului. Dar lasă... Tu de ce te-ai mai întors acum între ei? Ce mai cauți totuși p-aici, dacă... - Nu știu. Se desprinse de ea. Se ridică și făcu câțiva pași spre Dunăre. Se opri în dreptul cățelandrilor. Îi mângâie, ușor, cu pantoful. Se întoarse spre ea. Se ridicase și ea. - Nu știu, ridică din umeri. Fac de câteva luni, de când m-am întors chestii de-astea pe care nu mi le pot explica. Poate din curiozitate m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
te așteptam. La cinci seara, când venea pasagerul, credeam că ai să apari. Închideam ochii și așteptam să te-așezi lângă mine și să-mi spui ceva. Orice, numai să te-aud. El se răsuci și dădu din mâini spre cățelandri, care îi urmau, zorind împleticit. - Se țin ca proștii după noi, pufni Tomnea. - Tot orașul mă știa de Magda nebuna de la Dunăre. M-au dus și la Wintris, câteva luni. Și-acolo te-am așteptat. Era parcă iarnă. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
până acolo. Mergem? - Dar, Ilarion... Te-așteaptă lumea la restaurant! Și de unde barcă, acuma în întunecare... Porniseră iar spre oraș. Tăceau, cotropiți de același gând. Se urmăreau pe furiș, aproape gata amândoi să izbucnească în râs. Din când în când, cățelandrul din dreapta, cel șchiopătând ușor, dispărea și în locul lui apărea un ins într-o redingotă de maestru de concert. Își fixa vioara la gât și plimba de câteva ori arcușul pe corzi, ca și cum le acorda. Femeia se răsuci curioasă de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
gât și plimba de câteva ori arcușul pe corzi, ca și cum le acorda. Femeia se răsuci curioasă de câteva ori, auzind sunetele acelea. Nu reușea însă să vadă instrumentistul. Nu deslușea de unde veneau acordurile de vioară. Nu erau decât cei doi cățelandri. Îl strânse de braț. - Nu știu, se înfioră ea. Am o senzație curioasă. Parcă ne urmează cineva, ceva ca o muzică de vioară. Întoarse și el capul. Maestrul violonist se înclină respectuos, bătând ușor cu arcușul pe cutia viorii. Reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a făcut anchetă și au găsit că băiatul bulibașei îl gâtuise și-l spânzurase. L-au împușcat și pe băiat, chiar acolo, în inima satului. N-au mai așteptat judecată. Vorbea grăbită, tot întorcând capul spre violonist. Acela însă dispăruse. Cățelandrii, în fund, pe labele din spate, păreau că ascultă atenți nevoie mare spusele ei. - Trăia cu una, Rela Soporan. Fratele Relei era la pușcărie. Îl înjurase pe Dej când cu colectivizarea, ceva în felul ăsta. Și Rela, de frică, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Era greu să ghicești în pădure de unde vine un sunet, dar eu învățasem de la Baci cum să nu mă las păcălit de ecou. Nu departe de mine, la vreo douăzeci de pași, după un trunchi imens de stejar prăvălit, un cățelandru își tremura piciorul rănit. Sângele năclăit i se închegase pe blană arătând ca o rană imensă. Nu pricepeam cine-l putuse lovi, poate că ceva îl sfâșiase sau poate că se prinsese în vreo capcană pusă de braconieri. Se milogea
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
s-au oferit să-i cumpere. Dar în loc de asta, Iacob cerea o zi de muncă în schimbul seminței câinelui cu ochi de lup. Când cea mai mică dintre cățelele noastre a făcut pui cu acest câine-lup, Iacob i-a dresat pe cățelandri și a vândut patru din cinci pe o mică avere, pe care a transformat-o repede în daruri, de unde se vede cât de bine ajunsese să le cunoască pe fiicele lui Laban. A dus-o pe Rahela la fântâna unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ca apa să lingă aproape marginile ambarcațiunii din pricina greutății lui. Închise apoi ochii și nici nu respiră măcar pe când el vâslea încet spre mal, tresărind la fiecare clătinare, lăsând să-i scape, din când în când, un ușor scâncet de cățelandru speriat. Când acostă la mal, sări pe pământ, o luă la fugă spre colibă și se refugie în hamac, din care nu se mai dădu jos până în dimineața următoare. El mâncă ceva, citi o oră și dormi neliniștit, agitat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de rouă În căușul unei frunze. De câteva ori, Fauvé a reușit să ajungă În siajul Alfinei și atunci aproape că i-a simțit mireasma sălbatică, dar când să muște din bara cromată, ea s-a scuturat imediat, ca un cățelandru ud, țâșnind Înainte. Au smuls cearșafuri de pe sârme, au traversat miriști care le-au julit anvelopele, și-au oblojit tălpile arse prin râul din care au ridicat enorme jerbe de stropi, au distrus o plantație de lobodă, au stârnit animalele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lume decât ocrotirea dădacei mele. Ea îl chema cu glas blând și îi punea într-un blid mâncare. - Vin' colea și mănâncă, îl îndemna ea. Acuși sosește și Iliuță și, după aceea, lumea-i a voastră. Când auzea numele meu, cățelandrul își ciulea în anumit chip urechile. Mânca și aștepta cuminte. Mama Anghelina îi spunea și alte vorbe, pe care el le asculta cu răbdare. - Să nu te duci singur pe- afară, ca să nu te întâlnești cumva cu dimonul. Era vorba
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Scrie diminutivele substantivelor din text care denumesc animale. 5. Desparte în silabe cuvintele: preajma, zgripsor, răbdare. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: prietenia, era, când. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu dădaca, respectiv, cățelandrul. 8. Scrie trei substantive care să definească atitudinea mamei Anghelina față de Colțun. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: Anghelina - atribut (a cui?); Leona - complement (cui?); zgripsorul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în care să folosești structura mama Anghelina pentru adresare. 12. Completează replica „ - Aicea să nu rămâi singur, să nu vie asupra ta zgripsorul.” cu un comentariu al povestitorului. Înțelegerea textului 13. Scrie în dreptul fiecărui substantiv dat substantivul propriu corespunzător: dădaca, cățelandrul, motanul. 14. Selecteză din text structura care precizează identitatea povestitor - Iliuță. 15. Extrage din text căte o structură/ un cuvânt în care apare o însușire a personajului: Colțun, Chirică, mama Anghelina. 16. Rezumă fragmentul dat. Anexa 2 Proba nr. 2
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]