113 matches
-
a necropolei, împreună cu multe fragmente ceramice de la alte tipuri de vase, lucrate la roată sau romane de import. Cel de al doilea tip de vas foarte răspândit în cultura materială a dacilor liberi din sec. II-III d. Chr., ceașca sau cățuia, nu este prezentă nici la morminte și nici în zona amintită, cu multe fragmente ceramice, unde presupunem că se realizau diferite activități rituale, legate de procesul înhumării sau incinerării defuncților. Vasu-borcan este prezent și în alte necropole ale dacilor liberi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pentru practicarea unor ritualuri funerare, inclusiv acele „banchete” legate de acestea. Aici, printre altele, am putut identifica și alte forme de vase, care nu erau folosite ca urne sau capace de urnă, cum sunt: căni, amforete (așa zis carpice), fructiere, cățui, forme deja bine cunoscute în marile necropole din această perioadă. Nu este exclus ca această situație să fie legată de începuturile culturii materiale a dacilor liberi, într-o perioadă imediat următoare dispariției marilor așezări de tip „dava” de pe Valea Siretului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de înhumație. Trebuie să notăm faptul că în necropola I de la Săbăoani din sec. II-III d. Chr. nu s-au folosit ca urne o bună parte din repertoriul de forme descoperit în așezare, cum sunt: capace, amforete carpice, amfore romane, cățui, castroane sau căni. Putem face totuși o legătură interesantă cu mormântul de înhumație din groapa nr. 6 din așezare, care este aproape identic cu mormintele de înhumație din marea așezare dacică de la Brad. Prezența unei jumătăți de râșnițe din tuf
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
borcan lucrat la mână. Toate acestea fac dovada unor ritualuri speciale dedicate acestui important moment din viața comunității dacilor liberi. Trebuie să menționăm faptul că în necropola II de la Săbăoani nu s-a descoperit nici un fragment de ceașcă dacică, acea cățuie prezentă în toate așezările și necropolele din această perioadă, cum sunt necropolele de la Poienești, Pădureni, Văleni sau Soporu de Câmpie din Transilvania, ori Locusteni din Oltenia. O semnificație aparte o au acele de cusut, care s-au descoperit la trei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tradiție dacică a fost descoperită în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, iar în necropola de la Mihălășeni în cantități mult mai mari, cuprinzând nu numai vase borcan ci și alte tipuri de recipiente. La Săbăoani nu s-a descoperit niciun fragment de cățuie sau alt tip de vas dintr-o perioadă anterioară, deși necropola din sec. IV d. Chr. suprapune, în mică parte, marginea așezării dacilor liberi din sec. II-III d. Chr. Străchini Un alt recipient, destul de frecvent în necropola de la Săbăoani, este
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în harta geografului Ptolemeu. Materialul arheologic expus provine îndeosebi de pe șantierul arheologic de la Răcătău (așa apare în literatura de specialitate, deși situl se află pe teritoriul com. Pînceștiă și este reprezentat de: ceramică lucrată cu mâna (vase borcan, cești sau cățui folosite ca opaițe, căței de vatrăă; vase de cult (vase de libație, vas cu reprezentare dionisiacă, fragmente de kantharos cu reprezentarea unui silen sau a călărețului trac, matriță cu o scenă psihopompă, manșon de os cu scene dionisiace, statuete din
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe, sfeșnice, cățui , fluiere , prima mea pereche nouă de pantofi, apoi dulciuri pentru frații mei: zahăr kandel, turtă dulce, covrigi cu mac, batoane cu susan... Deși la Iași ni se asigurase cazare, cum s-a încheiat ședința am părăsit sala din incinta Cinematografului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tiniche", în număr de 16, precum și "12 stupitoare de lemn" completau mobilierul dezolant al ospiciului unde se aflau, cum am spus, "29 crivaturi de lemn din care unul sfărâmat". Existau câteva obiecte de uz comun: un vas pentru agheasmă, o cățuie de afumat, "doi Feredei (sic) pentru fereduit" și, de asemenea, "2 feredoare de spălat picioarele". Nu era nici o încăpere pentru baie, ci numai spălătorie. Se făcea baie în saloane, în condiții precare, utilizându-se în acest scop și un burete
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
veșnică hipnoză". Rostirea incantatorie urmează clar dicteul eminescian: "Și ca o iarbă și ca o amintire / ființa mea de tine să se stângă / nicicând de noi să nu fi avut știre / și ochii mei în veci de veci să plângă". Cățuia cu "trei feluri de tămâie", aprinsă în Odaia gingașei iubiri amintește de galanteria minulesciană; însă în imaculatele dantele de odinioară zace "o grămăjoară de albe oseminte", iar îndrăgostitul e "trecut de veacuri pe lista de decese..." În Poemul de purpură
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
intrat Iisus în celulă O! Ce-nalt și ce trist era Crist Luna a pătrns după El în celulă Si-l făcea și mai nalt și mai trist... Unde ești Doamne, Am strigat spre zăbrele! Din lună ieșea fum de cățui Am pipăit palmele mâinilor mele Si-am găsit urmele cuielor lui.” Erau recitate și versurile din ”Indemn la luptă „154 “Că-nvins nu ești atunci când sângeri Nici când în lacrimi ochii ți-s Cele mai crângene înfrângeri Sunt renunțările la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu apă de ploaie. Aldămaș Cînd bei aldămaș, varsă din păhar oleacă ori varsă pe vită, dacă vrei să ai noroc la ea. Alexie Spre Alexi Bojî, omul lui Dumnezeu [17 martie], cînd ies juvinile* din pămînt, se ia o cățuie*, se pune jar, se pune peste el tămîie, se împrejură casa clănțănind din clește. înspre seara Sf. Alexie se leagă foarfecele cu ață, ca gurile juvinilor, adică ale șerpilor, helgilor* ș.a., să fie peste întreg anul legate, ca ele să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd găsești și a doua zi tăciuni nestînși care au fost neacoperiți, nu-i lucru curat. Femeile torn apă peste ei și-i aruncă afară. Tămîie Spre Alexi Boji, omul lui Dumnezeu, cînd ies jivinile din pămînt, se ia o cățuie, se pune în ea jar, se pune peste el tămîie și se împrejură cu ea casa, clănțănind din clește. Jivinile și cele răle nu se vor putea atunci apropia de casă decît numai pînă unde a ajuns fumul tămîiei. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680 l în Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun de factură dacică, În anul 1984, fiind descoperită În umplutura din șanțul de apărare și fragmente de la o cățuie geto-dacică din pastă grunțuroasă avînd În compoziția sa nisip și pietricele de culoare cenușie. Secțiunea a mai putut preciza că aggerul este Înălțat cu pămînt de culoare neagră bine bătut și compact. În spatele aggerului la o adîncime de 0,60
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sâmbătă, în ierihon,/ eu în strană, ea-n amvon./ Prin tălmaci de la fanar,/ îmi plâng soartă și amar:/ sunt un păcătos morar/ într-un crin lângă eden/ și-al fantasmelor polen/ macin, doamnă, din amor/ pentru-ocnașii din Alcor/ și-n cățuie iau uium/ numai gloria de fum" (Paianjenița). Îndrăgostitul orf(e)ic este mai puțin îndrăgostit de obiectul propriei cântări și mai mult de cântarea însăși. De altfel, ca în baladele lui Radu Stanca, iubita se arată mai degrabă ca un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Nicolae Breb Popescu Isus în grădina Ghețimani Cu ramuri noduroase, împovărați de ani Foșneau adânc măslinii-n grădina Ghețimani în jurul Lui, sub cerul larg deschis, învățăceii toți dormeau, cum le-a fost scris. Cățuilor alături li se răcise seul. Lăsară-un om în rugă, veghea doar Dumnezeul. Părea o noapte fără timp și ceas, Cel Veșnic lăsând zilei doar ce i-a mai rămas. Știai, Isuse, că sosise ora Să ștergi cu suferința păcatul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
flori albastre Și pe ferești perdele de purpură. Un miros răcoros simțirea-mi fură; Deschisă lin e ușa unei sale Și noi minuni uimiții ochi văzură. Un pictor a-nflorit plafondul, murii, Cu basme mândre, cu frumoase hurii Și din cățui de-argint, copăr miroase Cu fum albastru formele picturii. {EminescuOpIV 215} Iar pe-un divan, ascuns între perdele Albastre, înfoiate și cu stele, Ședea regina basmelor măiastră - Lumină lumea gândurilor mele. Ea înșira mărgăritare-n poale Și pe-un covor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
care se puneau pîinile pentru punerea înaintea Domnului, 20. sfeșnicile și candelele lor de aur curat, care trebuiau aprinse, după poruncă înaintea Locului preasfînt, 21. florile, candelele, și mucărele de aur, de aur foarte curat: 22. cuțitele, potirele, ceștile și cățuile de aur curat; și aripile de aur pentru ușa dinlăuntru a casei, de la intrarea Locului preasfînt, și pentru ușa casei de la intrarea Templului. $5 1. Astfel a fost isprăvită toată lucrarea pe care a făcut-o Solomon pentru Casa Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
deasupra, în care bătrânii își ștergeau ochelarii de sticlă ieftină, cu evlavia păstrării unor lentile de o limpezime extraordinară ale firmei Karl Zeiss din Jena; cu negustori armeni meditativi, ce-și încălzeau, iarna, degetele, ieșind din mănuși fără burice, la cățui, cu jeraticul pe jumătate stins, ca și cum tot ar mai fi avut de dat rest, în monedă măruntă de argint, cu cap de rege în efigii tocite, unor clienți care cumpărau stafide, acadele și alte multe produse coloniale, escamotate de comerțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Radu Gyr fără a aminti una dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, „As-noapte, Iisus”, poezie care a făcut înconjurul închisorilor din România, inclusiv a celor de femei: Unde ești, Doamne ? - am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cățui. M-am pipăit, și pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui... În această poezie s-au regăsit foarte mulți dintre cei întemnițați printr-un act de profundă nedreptate de către regimul comunist, care a avut ca scop important distrugerea sufletului
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de bunii zei, care mi-au inspirat porunca: voi să beți țuica din ulcică - că pentru tărtăcuță mai trebuie să treacă mai bine de un mileniu și jumătate - cât mai strâmtă la gură, dar zeilor să le-o puneți În cățuie, cea cu gura largă, ca să le distile repede și cu bună mireasmă... Hm! Chiar nemții de care vorbeam, ca de o pildă de neurmat, o să ajungă să și pună la halbă capac...“ Revin - eu, nu marele Burebista - la prezent, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și aiurea unde se afă oameni. De altfel în tot arealul pe care astăzi trăiesc români, aproape că nu există descoperire arheologică în care cu ocazia cercetării unui mormânt, să nu se găsească alăturea și oarece obiecte de cult, un cățui, un suport de lumină, un rest de tămâie, pentru sufletul celui ce, cu poate mii de ani în urmă a fost depus acolo. Credința omului, indiferent de nivelul său intelectual, că prin plecarea lui dintre cei vii nu înseamnă în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la nivelul bisericii și a caselor Hrițcu Turcu Ariton. Restul caselor, puține la număr, sunt localizate neregulat pe pantele dintre treptele menționate (ex.Costachi Ouatu, Gh.Sâlav Pominand, Gh.Ibănescu ș.a. pe dreapta văii, M.Nebunelea, Moș Ieremia Ouatu (zis Cățuie) și I.Ibănescu pe stânga ei sau deasupra lor (Lemnaru C-tin...) și cu totul izolat de sat, mai în jos de Podul Perjului, familiile Razâi și Palaghiu. Populația. Iată, mai jos (Tabel III) inventarul familiilor din vatra răzeșească pe la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Mitriță) Ouatu Ștefan (zis Ștefănică a Ioanei) Nebunelea Mihai Ouatu Costache Marin Gheorghe Ouatu N.Ion (zis Nică a Mariței) Bălan Alexandru Ouatu Gheorghe (zis Ghiță a Mariței) Stancana Florea Ouatu Petrache (zis Petriță) Nechitescu Maria Ouatu Ieremia (zis Moș Cățuie) Marinciu Gheorghe Jerebie Ion (zis Nică) Stoica Gheorghe Jerebie Grigore Huiban Ion Jerebie Gh.Ion Pălăduță Constantin Jerebie N.Gheorghe Petrișor Frăsina Jerebie Jenică Vrabie Ion Jerebie Ieremia Vrabie Mircea Ganea Epaminonda Costea Iorgu Jerebie I.Irimiță Constantinescu Ion Lemnaru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Cădelniță de argint de la M-rea Tismana (secol al XIV-lea). 25. Cădelnițe de argint M-rea Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 29. „ „ Tismana, „ XVI-lea. 30. Ripide de argint aurit (două bucăți) de la M-rea Cotroceni (1675). 31. Disc de argint de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 32. Taler mare, de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]