825 matches
-
alb și gândul spune sunt gândit. Apoi gânduri gri și negre și murdare înghesuie gândul alb într-un colț și-l iau la pumni. Taci mă din gură și cum scap de asta și cât o să mai dureze și de căcat își fac loc cu coatele și ies în față. Gândurile vor să fie auzite și înțelese. Dar el nu le dă prea mare atenție. El are treabă. Aleargă prin locuri neștiute de nebună. Rezolvă lucruri mici și lucruri mari. Face
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
chiar viața lui, acum. Și știe că exact scena asta e foarte nereușită. Secvența asta n-avea ce să caute în filmul vieții lui. Secvența asta trebuia să cadă la montaj. Și totuși. Uite că regizorul a lăsat-o în căcatul ăsta de film. Regizorul stă lângă coșmarul cu chip de monstru și amândoi își freacă mâinile, satisfăcuți. Și regizorul îl bate pe coșmar pe umăr și îi face un semn discret cameramanului. Ca și cum i-ar spune filmează în continuare. Nici
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Justina care s-a făcut urâtă pe pământul ăsta numai ca să trăiască cu mine, la nivelul meu? Da, măi băieți, s-a întrupat în matahala asta care-o vedeți voi, și uite-o cum se bălăcește în lumea noastră de căcat pentru mine, mă, pentru mine, care altfel trăiam cu o femeie normală sau făceam labă până candream, dar nu cunoșteam așa ceva... așa ceva cosmic! Tăcea și se mai gândea puțin și după aia iar zicea: — Cică a mai fost unu’ ca
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
hazul, având și ceva inițiatic, de confrerie adolescentină în decor gospodăresc: "Când la Văru' era groasă, mergeam la Paganel în boxă. Mai cu fereală, să nu ne bunghească vecinii, niște moșnegi bășinoși, pârâcioși ca la grădiniță, foști conțopiști de tot căcatul, deh!, bloc select, ce mizda pă-sii, ca să vorbim frumos. Acolo era al naibii de mișto, că Paganel ăl bătrân era om gospodar. Stăteam frumușel printre borcane cu zacuscă și funii de ceapă, printre butoiașe de plastic pline cu murături și navete
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
cu o surdă autentică: Florica. Singurul care reușește să înțeleagă ceva e Lionel. Iată, pe scurt, ce a spus fosta femeie de serviciu: — Maică, eu am lucrat peste patruzeci de ani la orfelinat și am ieșit cu o pensie de căcat (traducerea franceză fiind pensie modică). Merita să lucrezi acolo, chiar dacă salariul era mic: furam mâncarea copiilor (traducerea: mâncam ce mâncau și copiii) și luam acasă tot ce puteam: hârtie igienică, săpun, detergent (traducerea: aduceam de acasă tot ce puteam, ca să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să creadă că până și suveranul pontif a ajuns să creadă în preziceri. Lionel nu-l slăbește: — Ai văzut, bă, cine a intervenit pentru mine? Papa, bă, Papa! ’Vă-n cur pe mama voastră de securiști, cu voucherele voastre de căcat la cabane neîncălzite și cu WC în curte! Acolo să te duci tu cu mă-ta care te-a făcut! Anghel închide și începe să dea cu receptorul de birou. Lionel continuă, fără să-și dea seama că i-a
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și vorbea așa cântat, unde mergeeeem? Cu ce estem inchercaaaaat? Vorbea românește, dar io nu înțelegeam nimic. Ce zice, ce zice ăsta? Cu ce estem inchercaaaat.... Suna ceva aproximativ. Trebuia să-i spun, tot cântat, c-un butoi mare cu căcat! Ne-am încurcat în Budapesta pe podul ăla mare, Elisabeta sau cum îi zice. Am luat-o înapoi spre Polonia. Cum-necum, am ajuns am ajuns în Oradea. În vamă, la Oradea, am stat vreo două ore. Ziceam, știi de ce ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
acolo și coborâ. O studie, curios și neștiutor, după care o lăsă să atârne de perete. Porni la vecin. Era în birou. Ca de oboicei. Ce faci, mă? Dorm, nu vezi? Dar tu? Eu, am intrat într-un fel de căcat! Nu ți-e rușine? Nu. Cum așa? Hai la mine în birou și o să te cutremuri. Hai. Uite ce am descoperit, acolo, sus, în colțul, vecin cu al tau. Ce-i aia! Dracu ' știe. M-am gândit: nu cumva, ai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ravaje." Internistul dă din cap, în semn că a înțeles și reia dialogul cu celălalt medic: "Coboară repede, Radule! Treaba-i serioasă..." "Băi, Florine, băga-mi-aș picioarele-n ea de șmecherie! Ziceam că-mi termin și io, naibii, toate căcaturile alea de fișe în noaptea asta. Musai să vin?" "Musai!" Hai că cobor acum. Da' alea de la "primiri" ce pușca mea au făcut până acum?" "Lasă-le în mă-sa p-alea. Haide!" "Vin imediat. Nu te speria, o rezolv
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
una mai proastă ca cealaltă. Uitați-vă și voi la ce avem acum pe scena politică, îți vine să-i scuipi pe toți, cea mai pestriță adunătură pe care a născut-o vreodată o conjunctură, comuniști, naționaliști, țărăniști, liberali, același căcat care are aceeași origine și indiferent că ne este băgat pe gît cu etichete occidentale sau autohtone, se simte de la distanță că emană o putoare securistă de care nici de data asta n-o să scăpăm, în pofida acestor așa zise schimbări
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
se frămînte. — Viața nu e vis, zice Roja, uite că ți-ai și amintit de mine, ca dovadă că totul a fost pură realitate. Sînt pierdut, o să înceapă iar după același scenariu, toată viața asta de popă e un mare căcat, e prea devreme să te lamentezi, nu i chiar așa de plîns, el o să-și ia doar cireșica de pe vîrful tortului și o să plece ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. — Totul se plătește Părințele, prostuțule, măcar de ea să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
prins din prima că Securitatea era pe moarte, ei au fost primii care i-au întors spatele, aveau trădarea în sînge nenorociții de securiști indiferent din ce clasă socială proveneau, ingineri, artiști, strungari, agricultori, de origine sănătoasă sau nu, același căcat, toți în aceeași oală, exact cum l-au lăsat baltă pe Tovarăș, așa au procedat peste tot, nu le-a mai dat nimeni de urmă pînă au început să apară pe listele electorale. Să fac ce vreau cu biserica, pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la urmă, dă-mi trei petale din pachet, și gata, adaugă, putem să-i dăm bătaie. Nu fi naiv, primii care o să apară o să fie doi, trei băiețași de-ai lor, recrutați de la o vîrstă fragedă în corpul mîncătorilor de căcat și al turnătorilor ordinari, îl avertizase Bătrînul. Dar fără ei nu se poate, în țara asta nenorocită ei sînt cei care deschid întotdeauna drumul. Numai după ce își fac ei apariția prind și alții curaj să-și scoată cornițele. Ar fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
a reclădi țara asta lăsată în ruină de regimul de tristă amintire. Am dovedit că sîntem o națiune care își înțelege menirea, care are la bază o tradiție milenară și o cultură de invidiat care o ajută să iasă din căcat în momentele de cumpănă ale istoriei. Numai datorită acestei stări ancestrale, a fost posibil să se întîmple atîtea minuni în ultima vreme la nivelul fiecărui cetățean. De cînd a scăpat de jugul dictaturii românul dă dovadă de un spirit civic
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
avusese ideea să închidă hotelul ăsta cu o săptămînă mai înainte, ca să poată adăposti la nevoie o parte din trupele criminale ale Armatei. După ce au plecat soldații, Bulgarul și Croitorașul au fost însărcinați sub consemn cu paza clădirii. Pentru că erau căcați pe ei de frică să nu fie atacați de cineva, s au gîndit să coboare în holul de la intrare mobile din camerele de la etaj, să se poată baricada în caz de nevoie. Se întinse în locul indicat, fără să-și scoată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
În carouri ca să-și Înăbușe hohotele de plîns. E patetic să vezi cum un om În toată firea plînge În felul ăsta. N-are pic de mîndrie. Mă vezi tu pe mine că cedez așa nervos ca o tîrfuliță de căcat cu tot rahatul pe care trebuie să-l Înghit? Mă vezi pe dracu! Noi facem față. El merită să moară, să-i vină să se sinucidă și să moară. Ca și Clell. Da, dacă ar fi după mine, asta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
scară. Scări. Putem vedea treptele de sup picioare. Îmbrîncit. Cioroiu. Ne obligă să ne mișcăm prea repede și ne Împiedicăm de tocuri, poticnindu-ne, dar ei ne țin să nu cădem și urlă la noi obscenități. Mișcăți curudă homălău de căcat! — Haidiodată pămpălău de rahat ce iești! Locul e părăsit, putem să vedem sticla spartă de sub picioarele noastre. E abandonat, nu-s alte zgomote În afară de cele scoase de noi. Ajungem În vîrful scărilor, iar ei ne azvîrlă Într-o cameră. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
era Joe Caughey, care lucra ca paznic de noapte la supermarket. Joe se Întorcea la bunica după ora de Închidere vineri și sîmbătă noaptea. Mirosea a loțiune după ras și a alcool, dar tu Îl asociai Întotdeauna cu mirosul de căcat, căci se ștergea la cur cu prosoapele din baie, care erau Întotdeauna murdare de el. N-o să afli niciodată dacă o făcea intenționat sau dacă nu se ștergea cum trebuie la spate cînd făcea baie sîmbătă și duminică dimineață. Erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
m-am gândit la comportamentul prietenilor mei. Dacă ești botezat după un rob și mai ești și roșcat, Înveți să iei viața așa cum e. Și nu pot să spun că pistruii ar fi Îmbunătățit situația. — Iar te-ai spălat cu căcat? obișnuia să mă Întrebe Fischl când apăream din vestiar și intram În rând, așteptându-mă să fiu ultimul ales În echipa de baschet. — Hai să dăm cu presupusul: puțin eau-de-merde? adăugă Winkler. (Dumnezeu știe de unde le scotea. Poate că taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
care-l știu de puțină vreme: — Tu ești ignorantul! Tu ești ăla! — Alex, strigă soră-mea dând să mă apuce de mână, de parcă i-ar fi teamă ca nu cumva s-o ridic împotriva lui. — Da’ asta e! Cu tot căcatul ăsta de epopeea tâmpită! — Liniște! Taci! Destul! strigă Hannah. Du-te la tine-n cameră... Între timp taică-meu își târșâie picioarele până la masa din bucătărie, cu bărbia în piept, încovoiat, de-ai zice c-a încasat o grenadă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
considere vinovat de nimic; ea rămâne pe mai departe bună cu frățiorul ei cel drag și nici măcar o singură dată nu mă lovește și nu-mi vorbește urât. Eu îi iau șarlota de ciocolată, iar ea îmi ia olița cu căcat fără să crâcnească vreodată. Mă sărută seara înainte de culcare și mă trece drumul cu grijă, când merg la școală, iar apoi se retrage în umbră, se lasă înghițită de perete (îmi închipui că intră-n el) atunci când dau recital în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ei omniscient, ea îi răspunde: — Nătărăule, e pe capul tău. Pe moment, ochii lui par să se golească de orice urmă de experiență umană și de putere de înțelegere: rămâne locului, o pată albă, un obiect, un trup plin de căcat și nimic mai mult. Apoi, conștiința îi revine - da, la urma urmei, va trebui să iasă în lume, fiindcă pălăria i-a fost, în fine, găsită, nicăieri altundeva decât pe propriul lui cap. A, da, zice el uluit ducând mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ascultă, cum cea mai mare vină a ei o constituie faptul că e prea bună. Deoarece, cu siguranță că n-o ascultă nimeni - cu siguranță că nimeni nu stă să dea din cap și să-și noteze în agenda telefonică căcatul ăsta străveziu, absurd, părtinitor, prin care poa’ să vadă până și un copil de grădiniță. Știi care-i vina mea cea mai mare, Rose? Nu-mi face deloc plăcere să spun așa ceva despre mine, dar sunt prea bună. Exact astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
până și pula mi se rușinează și nu mai scoate un cuvânt când ies de la varieteu mustrându-mă aspru în sinea mea, gemând în gura mare „Ah, nu, nu“, cam asemenea cuiva care tocmai simte că are talpa plină de căcat de câine, dar v-ați prins de calambur, cui îi mai pasă, cui îi mai pasă... Bleah! Dezgustător. Ce Dumnezeu, chiar în pălărie?! Ven der puț șteit! Ven der puț șteit! În pălăria pe care o poartă pe cap! Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mai mult decât gaura tâmpită și proastă a cuiva! Iar acum te porți de parcă aș fi vreo boarfă, să te folosești de mine - să te folosești pentru toate perversiunile tale smintite - și, cică, tu ești intelectualul superior! Care apare în căcaturile alea de emisiuni educative! Vezi, după aprecierea Maimuței, era de datoria mea s-o ridic din abisurile frivolității și ale pierzaniei, ale perversității, nesăbuinței și voluptății în care zadarnic încerc de-o viață întreagă eu însumi să mă cufund cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]