212 matches
-
plină, vă spun, cu de toate, boabe de grâu, fructe confiate, au mălai, făină, cârnați și slănină, lapte la pet și ciocolată au berechet. Și-n mușuroi, pentru cei îndemânatici, sunt fabrici unde mămicuțele lucrează să-și îmbrace furnicuțele, fac căciulițe, bluzițe, plovărașe ciorăpei și ghetuțe pufoase. Au grădinițe, școli, teatre, cinematografe, mănâncă popcorn și înghețată din vafe. Au bunici, bunicuțe, ce-n nopți târzii le spun povești, ori le citesc poezii. Ele stau în hamac și auzi doar un oftat
CE FAC FURNICUŢELE IARNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358393_a_359722]
-
este o invitație, o chemare la sfințenia cu care bunicii noștri așteptau Sărbătorile, iar icoana bunicii este înveșmântată totdeauna în văluri de borangic, cu fir subțire de mătase sau în fuioare de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
îți trebuie o cultură peste medie ca să scrii corect românește. Bănuiala mea de nespecialist este aceea că toate problemele noastre au apărut datorită trecerii de la scrierea cu caractere chirilice, folosită timp de sute de ani, la caracterele latine. Cele câteva căciulițe și sedile (ă, î, â, ș, ț) nu au rezolvat nici pe departe toate problemele. Pentru că veni vorba de metrou, știam că metroul moscovit are stații deosebite, dar nu mă așteptam la o asemenea etalare de marmură, statui, mozaicuri, fresce
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
trecând lichidul spumos prin ochiurile-i strâmte. Sub masă, Gogu mângâia tandru pantalonii stăpânului. - Ieși! țipă bătrânul. Vrei să-mi rup gâtul?! Nici aici nu scap de voi! Afară, pe prispă acolo ți-e locul. Bătrânul acoperi oalele cu două căciulițe dacice de lut și le piti cu grijă după plită. Sus pe poliță hornului, deasupra cenușarului, stătea ghemuit un boț de mămăligă înfășurat în ștergar. Cu lehamite îl aruncă-n șiștar amestecându-l cu laptele de pe fund. Undeva pe prispă
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
trandafiri roșii asemeni costumației Moșului cel darnic și bun. Ghetuțele negre al căror toc întrecea în înălțime zece centimetri, de altfel foarte elegante, erau în ton cu fondul fustei și cu dresurile groase, mulate pe picior. Pe cap, zăcea o căciuliță roșie, haioasă, care avea în părțile laterale postate două cornițe viguroase, țepene, ca ale renului Rudolph. Evident, familia numeroasă se repezea în acele cornițe și trăgeau de ele care în stânga, care în dreapta, ba alții îi scoteau căciulița cu totul. S-
CRĂCIUNUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341523_a_342852]
-
cap, zăcea o căciuliță roșie, haioasă, care avea în părțile laterale postate două cornițe viguroase, țepene, ca ale renului Rudolph. Evident, familia numeroasă se repezea în acele cornițe și trăgeau de ele care în stânga, care în dreapta, ba alții îi scoteau căciulița cu totul. S-au făcut urările tradiționale, s-au schimbat pupături pe toți obrajii de la toată lumea pentru toată lumea, s-au așezat la masă în calupuri de generații, s-a râs, s-au discutat ultimele bârfe din orașele unde locuiește fiecare
CRĂCIUNUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341523_a_342852]
-
ce se așeza pe bancă, razele solare ce treceau printre frunzele copacului. S-a mai gândit puțin și a desenat și un bilețel împăturit pe bancă și lângă bancă o fată care pleca. Era îmbrăcată într-un palton negru, o căciuliță drăguță, purta niste blugi strâmți, și tocuri. Expresia fetei arăta tristețea. Se spune că atunci când ai inspirație, desenezi ce simți. Asta simțea Daisy? Singurătate? Pe la sfârșitul orei, profesorul a început să strângă desenele.“ Singurătatea pe care o simțea Daisy era
O TÂNĂRĂ CARE A ÎNŢELES DANSUL TAINIC AL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381892_a_383221]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > JOCUL DE-A VIAȚA 5 Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 5 Edith tricotează o căciuliță pentru copilașul ei și se gândește la cele întâmplate: „Furia lui Dumnezeu s-a abătut asupra lor. De ce să sufere un copil nevinovat?” „Ce vrei să spui?” „Blestemul trece din generațe în generație. Doamne, când o să înceteze!?” „Nu, nu trebuie
JOCUL DE-A VIAŢA 5 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381928_a_383257]
-
când se înserează, o aduceți pe Floricica acasă ! Așa cum ne-am înțeles. -Așa facem, mamă ! au răspuns băieții într-un glas. La prânz, după ce au mâncat și s-au pregătit de plecare, au îmbrăcat-o pe Floricica, i-au împodobit căciulița cu niște mărgele, i-au umplut buzunarele paltonașului cu grâu și i-au dat crizantema cea mai mare. -Băi, asta mică, dacă mergi cu noi, tu ai să sorcovești gospodarii cu sorcova asta mare... -Asta nu e sorcovă,le-a
FLORICICA MAMEI-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382015_a_383344]
-
acum în viața noastră, Răsărit de sub un strat De zăpadă alb- albastră ? Cine credeți c-a ieșit Din pământ, cu trei petale; Deși-i frig, nu a tușit, Și, spre soare-și face cale ? Cine-n verde îmbrăcat Poartă albă căciuliță Și așteaptă ne-nfricat Să-l culeagă vreo fetiță ? Ce voinic, ce băiețel, (Cine-l vede, îl iubește !) Între frunze, clopoțel, Primăvara ne-o vestește ? Referință Bibliografică: GHICITOARE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie
GHICITOARE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373350_a_374679]
-
și aer, cerc pe cerc pe inimă. pe cărare sânziana fir căzut din mândră floare dă să-și sprijine un cot, ia, o frunză dintr-un nod, să ajungă la surate, coroniță de fetiță ce va fi zburată-n șită, căciuliță de noroc, lângă coșul coșar lipsă că e vară și-i potop sau e vară și e smog, fierbințeala frunților de plecarea minților. chin și zbatere șerpească vindecare iască fag agățată de cârlig, bade pălărie nouă de sub rouă. se târâse
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
pe cel rău să ne chinuie copilul ! Când se trezi a doua zi, Ionuț era deja vioi. Chiar o șterpeli pe-afară, la soare. Bunica, văzându-l sculat din pat și alergând pe-afară, fugi după el, să-i dea căciuliță și fular, și-o bundicică mică de copil, să nu răcească mai tare. După încă o zi, Ionuț nu mai avea nimic, însă mama lui de la București era încă speriată de pățania recentă, și nu contenea cu fel de fel
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
Îmi place primăvara, pentru că o dată ce astrul nostru și-a arătat fața călduroasă și voioasă, pământul începe să se usuce ușor și din mantaua sa grea și neagră răsar firele verzi de iarbă. Ca prin farmec iasă la iveală ghioceii, cu căciulița lor finuță din petale. Îmi place primăvara, pentru că pomii și copacii cu tulpinile și crengile lor crestate, coroiate și lipsite de frunze se ceartă cu vântul uneori. Geloși pe brazii veșnic verzi, pomii îi strigă soarelui că-și doresc frunze
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
fie servită? - Trei globulețe într-o cupă. - Avem mai multe sortimente, de care doriți? - Cele trei globulețe să fie diferire. Las armonizarea la gustul Dumneavoastră. Totul să fie stropit bogat cu lichior de cafea. - Atât tot ? - N-am terminat. O căciuliță de frișcă în care înfigeți un pișcot și un bastonaș de ciocolată. După nici cinci minute sosesc cele trei porții cu frișca ninsă de fulgi de șocolată. Ceva foarte apetisant. Nu este de mirare că patroana a făcut avere cu
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
ce frumoasă e! Parcă are niște scânteieri de raze albastre! - Chiar este o stea albastră! i-am zis eu. - O fi având un sistem planetar, precum Soarele nostru? întrebă ea interesată. În timp ce îi arătam steaua aceea, părul îi ieși de sub căciuliță și i se revărsă peste umeri, atingându-mi fața. În ce emoție m-am trezit dintr-odată! De-abia am reușit să compun o explicație pe care ea o aștepta de la mine: - Adelina! Steaua aceea albastră este o tragedie a
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
să țină ritmul pașilor femeii. Se opriră lângă bradul uriaș, împodobit cu cutii de cadouri și țurțuri luminoși. - Pachetele sunt pline? Întrebarea fetiței se strecură șoptit, doar pentru urechile mamei, care, lăsă bagajele lângă picioare și se aplecă să aranjeze căciulița deșirată, ridicată în vârful capului din cauză că era prea mică. - Nu sunt pline, Cristinuța, sunt puse acolo ca să fie pomul mai frumos. Cu ochișorii triști, copila dădu roată de câteva ori ornamentelor din jurul bradului, sub privirile răbdătoare ale femeii. Câțiva tineri
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
ochii la niște copii Îmbrăcați ca animale. Trebuie neapărat să-i luăm copilului un costum de urs polar. Îndoi colțul și trec la pagina următoare, care e plină de haine de schi În miniatură, absolut adorabile. Și ia uite la căciulițele astea cu ciucuri! — Luke, cred că ar trebui să ducem copilul la schi de la o vîrstă cît mai fragedă, spun În clipa În care intră În cameră. O să-l ajute să se dezvolte armonios. — La schi? se arătă surprins. Becky
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
băiat! Suze se luminează instantaneu la față. — Dar dup-aia am dat peste un site numit „Analizează-ți poftele“ și, conform lui, o să am fată, oftez, frustrată. Nu vreau decît să știu. Suze pare perplexă, apoi Întinde mîna după o căciuliță. — Uite, cumpără asta. E unisex. Cumpăr căciulița și o pereche din cele mai fabulos de kitsch botine cu talpă lată și un hălățel În miniatură Groove Baby. La următorul stand, cumpăr un prosop de plajă pentru copii cu umbreluță și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Dar dup-aia am dat peste un site numit „Analizează-ți poftele“ și, conform lui, o să am fată, oftez, frustrată. Nu vreau decît să știu. Suze pare perplexă, apoi Întinde mîna după o căciuliță. — Uite, cumpără asta. E unisex. Cumpăr căciulița și o pereche din cele mai fabulos de kitsch botine cu talpă lată și un hălățel În miniatură Groove Baby. La următorul stand, cumpăr un prosop de plajă pentru copii cu umbreluță și o mașinuță teleghidată Winnie the Pooh. Sinceră
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
manieră naiv-expresionistă, o tramă bizară, cu situații artificiale căzând în ridicol, de un ilogism agravat de încărcătura de patologic. Spectacolul a stârnit reacții de ilaritate. Norocos s-a arătat a fi, în schimb, parteneriatul cu Radu Gyr. Povestea pentru copii Căciulița roșie (1926), în stihuri sprintene, de rostiri încântătoare, s-a pus în scenă la Teatrul Național din Craiova (1925-1926), la cel din Cernăuți (1930-1931) și, mai târziu, la Teatrul Muncă și voie bună din București (1939). O versificație fără cusur
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
dar alteori, ca pentru a nu speria cu sinistrele solii funerare, ea îmbie la diafane contopiri. În romanța de înfiorate năluciri îngânată de M., reveria este spațiul, de un tragism discret, al prevestirilor funeste. SCRIERI: Din taina sufletului, Craiova, 1920; Căciulița roșie (în colaborare cu Radu Gyr), București, 1926; Grădina de sidef, București, 1926; Floarea lui Sânzien (în colaborare cu Radu Gyr), București, 1927; Fluierul lui Marsyas, Craiova, 1928; Versuri, Craiova, 1934. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, VI, 115; Perpessicius, Opere, II
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
țin de cocoane Iar acasă mor de foame ; Ies în sat pe înserate, Zici că-s malagambiste toate Când le vezi așa drotate. Zulufat își fac și părul Cu suvacul, ori cu fierul... Cu șoșoni și cu rochiță, Pantaloni și căciuliță, își mai fac și fustă strâmtă Să nu intre stambă multă.” Femeile râseră, și, cu mare coraj din damigeană, cumătrul Gafton adăogă : „Iar acuma, dacă vreți, Să vă zic despre băieți, Că sunt tare fantazii, Ca cucoșii cei târzii. Au
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să am de la vicleanul ăsta, după câtă stricăciune mi-a făcut. Păcat că pielea lui e ruptă în câteva locuri! Asta-i numai vina lui Cuțulache. Cred că am să dau blana aceasta unuia din voi, să vă faceți o căciuliță sau un cojocel, ce veți dori. Iar dacă rupturile n au să vă placă, cereți-i socoteală prietenului vostru... El n-are nici o vină, bunicule, doar și-a făcut datoria! spune Sorina. Poate că, dacă eram mai atent, nu s-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
plină de un zâmbet fericit. Pe urmă se dădu jos, trăgându-și încheieturile, boierul cel bătrân, gros și greoi, cu mustăți albe și sprâncene negre. Și sări la urmă ușurică, ajutată de brațele lui Avrămeanu, și subțirica cea balaie, cu căciuliță albă pe-o sprânceană, și c-o blăniță ca puful în jurul ochilor ș-a urechiușelor. Intrară în casă. Călugărița-i urmă plecată din șele și cuviincioasă. Oamenii stăteau în loc. Priviră întăi sania, și caii, și vizitiul cu blana-i albastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
i-a prins nepregătiți, de parcă atunci ningea pentru prima dată peste neam, a oprit în dreptul meu o mașină lungă, lungă, semănând perfect cu dricul motorizat din anii ’40 ai veacului trecut al fostei primării de Galben. O blondină, cu o căciuliță de Moș Crăciun, a deschis portiera dinspre mine, ciripind ceva ca un chițăit. De pe scaunul șoferului, m-am auzit strigat, răspicat: — Profesore! Ce faci, bre, profesore! Nu mai trebuiau alte cuvinte. Îl recunoscusem: era popa Țandără. Vocea lui inconfundabilă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]