88 matches
-
de garnițe cu lapte, descălecau din fugă, priponeau caii lor voinici de stâlpii gardului și intrau în prăvălie, vorbind în gura mare. Chipeși oameni, os de domn, nu altceva; aveau sprâncene parcă desenate cu linia și gurile pline, sănătoase. Purtau căciuli încă, deși iarna trecuse, miloase și bogate, din piele de oaie dobrogeană ori de astrahan. Îmbrăcămintea le era amestecată. Sub dulămile aspre de postav ascundeau cojoace albe și în picioare purtau cizme. Călcau greu și apăsat. Plini de bani! Stere
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că se află într-o piață : adică într-un vis, care devenise o piață reală, neverosimilă. Scrâșnetul foilor de varză smulse una după alta, ca niște cămăși apretate, tovalul gros al dovlecilor despicat cu barda rece, șirul de broboade și căciuli multiplicând aceleași înghețate vesele chipuri aspre, de turtă arsă. Și-au adus aminte, zăpăciți probabil de ceea ce se întâmpla în jur și cu ei, că o pierduseră pe doamna Hariga. S-au întors s-o caute. Piramide de gogoșari groși
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Blănăria de la parter se vând scurte îmblănite. Trei halate solicită permisiunea de-a coborî la Blănărie. De câtăva vreme, este obligatorie uniforma halat albastru cu ecuson și fotografie. Peste paltoane, peste jachete de lână, pulovere. Frig, foarte frig... Unii poartă căciuli. Doamna uscată și palidă are pe cap o bonetă de lână. Țintește cu insistență capul ras al inginerului din față sau mustața vecinului său care privește indiferent spre fereastră. Se întoarce, plictisită, cu spatele spre sală. Scoate din poșeta de pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și laaasă. Tăiat la: Cadru interior: Morga. CÎteva cadavre Întinse În sepia pe măsuțe murdare de marmoră. Se văd plăgi Împușcate. Plan detaliu: chipul unui mort angelic. Tăiat la: Cadru exterior: Masă de oameni În extremă agitație. Dansează, cîntă, aruncă căciuli În aer, au fețele transfigurate de bucurie. (Decupaj dintr-o filmare făcută pe 22 decembrie 1989, București, ora 16 : 15.) Sonor: „Ole, ole, ole, ole, Ceaușescu nu mai e”. Pe fundal, simfonia a 10-a de Mahler (neterminată), Adagio. Tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Lui Gogu îi plăcea să fie admirat. Când apăru și Eugenia, pe care n-o pusese în curent tocmai ca să-i ofere o surpriză, le istorisi cu mare lux de amănunte toate fazele luptei... Și-a zis: ce să se căciulească el, cogeamite deputat serios, pe la Adevărul și Universul, să riște vreun refuz, când are jurnalul partidului. Deliceanu i-e coleg de Cameră și prieten. Hai la Deliceanu! El, drăguț și fin, acceptă fără nici o dificultate, dar îl trimite să se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că Cardinalul nu-i suporta pe cei înfumurați, pe vicleni, pe intriganți, cu toate astea era tolerant și, dorind să înțeleagă populația din Napoli, îi primea pe nobili și nu-i ocolea pe cei sărmani, atunci când aceștia mergeau să se căciulească având la ei o paporniță cu pește sau un coș cu ouă. Astea sunt vești vagi, trebuie aflat ce mănâncă, ce vin preferă, dacă-i plac femeile, dacă dedică un anumit timp cărților, dacă are slăbiciuni pentru muzicieni sau actori
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
SPIRIDON, Vasile (14.II.1958, Căciulești, j. Neamț), critic literar, eseist. Este fiul Mariei Spiridon (n. Pâslariu), muncitoare, și al lui Constantin Spiridon, pompier. Cursurile primare le-a urmat la Verșești și Căciulești, județul Neamț (1965-1973), apoi a absolvit Liceul Industrial de Chimie din Piatra Neamț (1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
SPIRIDON, Vasile (14.II.1958, Căciulești, j. Neamț), critic literar, eseist. Este fiul Mariei Spiridon (n. Pâslariu), muncitoare, și al lui Constantin Spiridon, pompier. Cursurile primare le-a urmat la Verșești și Căciulești, județul Neamț (1965-1973), apoi a absolvit Liceul Industrial de Chimie din Piatra Neamț (1978) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția franceză-română, a Universității din București (1989). Până în 1991 a activat ca profesor la o școală din Piatra Neamț, ulterior devenind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
regiune a Borei; la predicile tale, scitul se îmblânzește și cel învrăjbit cu sine părăsește pornirile sălbatice, fiindu-i tu învățător. Aleargă la tine geții și amândouă felurile de daci: cei ce cultivă pământul în interior și cei ce poartă căciuli de oaie și cresc bogate turme de vite pe malurile mănoase” (ale Dunării - n. n.). Precizarea de mai sus este deosebit de prețioasă în legătură cu fixarea „ariei misionare și apostolice” a Sfântului Niceta. Astfel, eruditul arheolog Vasile Pârvan a ajuns la concluzia că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
58. Petricani 13. Boțești │59. Piatră Șoimului 14. Bozieni │60. Pildești 15. Bozienii de Sus │61. Pipirig 16. Brusturi │62. Pincesti 17. Budesti │63. Pîng��rați 18. Buhalnița │64. Podoleni 19. Buruenesti │65. Poenari 20. Butnaresti │66. Poiana Teiului 21. Căciulești │67. Raucesti 22. Ceahlăul │68. Razboeni 23. Cîndești │69. Rediu 24. Cordun │70. Români 25. Costișa │71. Roznov 26. Stanița 31. Doljesti 77. Ștefan cel Mare 32. Dragomirești │78. Tărcau 33. Drăgănești │79. Tașca 34. Dulcesti │80. Tazlau 35. Dumbrava
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
interioare și exterioare. Un sistem de ventilare hibrida reprezintă un sistem ce comuta ventilarea naturală în ventilare mecanică și invers, în funcție de tipul de control utilizat. Pentru determinarea debitului din sistem, se urmărește curgerea aerului prin dispozitive de evacuare de tip "căciuli de ventilare". O căciulă de ventilare este caracterizată de următoarele mărimi: - coeficientul de pierderi de sarcină Xi - efectul de sucțiune datorat vitezei vântului în jurul căciulii, dependent de viteza vântului de referință v(v,ref) (dependența de zonă eoliană în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în partea de sus, fusta se înfășura peste mijloc, cuprinzând sub ea partea de sus a pantalonilor. Fusta se lega peste mijloc cu bete țesute din lână. Poalele fustei cădeau cam la o palmă deasupra genunchilor. Pe cap, flăcăii purtau căciuli de miel, de obicei, negre. În picioare aveau ghete. Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Climești Borlești Pârâul Cârjei Bucium Corhana Boțești Pârâul Pantei Buhonca Costișa Boțești Poienile Oancei Cândești Cracăul Negru Bozienii de Sus Sabasa Căușeni Cuejdiu Brășăuți Săcăleni Ceahlău Curechiștea Brusturi Soci/Borca Chilii Davideni Budești Solca Ciurea Dolhești Buruienești Tălpălăi Crăiești Dragomirești Căciulești Cuci Drăgănești Chintinici Dămuc Ghigoiești Cordun Dărloaia Ghindăoani Cotu-Vameș Dragova Giulești Crăcăoani Dreptu Grozăvești Cut Farcașa Hârtop Dănești Frumosu Icușești Dobreni �� Frunzeni Luminiș Dochia Galu Magazia Doina Ghidion Mastacăn/ Borlești Doljești Giurgeni Mănoaia Drăgănești. Goșmani Mărgineni Dulcești Grintieș Moldoveni Dumbrava
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]