1,134 matches
-
ispitei păcătoase, Care permanent îi atrase, Să nu asculte porunca divină, Ce le stinsese sufletele de la sfânta lumină. În trecerea multor ani, Oamenii înebuniți după bani, Se aruncă-n cugetul fărădelegii, Umplându-și mințile de înșelătoare aspirații, Care nu doresc căință Și vor să rămână-n amăgitoarea conștiință - Răutăciosse fulgere ce emană prostie. Odată cu împlinirea profețiilor Mesianice, Telurica suflare este iertată de greșelile diabolice, Iar Dumezeu a dat mari taine apostolilor, Îndreptând cugetele aștrilor, Prin puterea Duhului Sfânt, Care a distrus
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
depinde și atârnă felul morții noastre, noi putând să o facem frumoasă sau cumplită, după cum vom fi îndeplinit poruncile lui Iisus Hristos: "Fiți gata în tot ceasul de moarte, pocăiți-vă și credeți în Evanghelie.". Ca urmare, o continuă (po)căință și o credință vie în Domnul nostru Iisus Hristos ne va înlesni o moarte dulce și pașnică. Nu doar cei săraci ca Lazăr se fac vrednici de un sfârșit fericit, ci și cei bogați, dar smeriți cu duhul. Nu numai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > IUBIREA VĂZUTĂ ȘI NEVĂZUTĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Doresc să îmi păstrez credința ce o am în al meu suflet, Ca să nu îmi răscolească căința și al meu cuget. Munca mea devine rugă și meditația muncă. Pe Terra,omu-i o slugă,el este ca o nălucă. Azi o vezi,mâine despare,prinsă în a sa clepsidră, Ce-ntorcând-o prin mișcare,pendulează ca o hidră. Între celest
IUBIREA VĂZUTĂ ȘI NEVĂZUTĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1469190135.html [Corola-blog/BlogPost/370573_a_371902]
-
Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului AI NIMĂNUI Unde sunteți, bătrânii mei sculptați în amintiri cu chip de zei, rătăciți în viscol de istorii, sub pătura tăcerii cu tot cu glorii? Că lacrima deșartelor căinți s-a subțiat până la voi, iubiți părinți... Prea repede-am uitat ce ne-a durut și crucile care-au căzut într-un trecut uitat departe, ascuns în pagini de istorii moarte. Pașii ni se pierd prin purpura subțire și nici
AI NIMĂNUI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 by http://confluente.ro/Ai_nimanui_stelian_platon_1335981647.html [Corola-blog/BlogPost/356844_a_358173]
-
prin acest cuvânt din urmă poporul de jos. O situație asemănătoare s-a petrecut și cu cuvântul pocăință care, în înțelesul său adevărat, indică una din cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii noastre care constă în mărturisirea păcatelor săvârșite, din căință, regret și hotărâre de îndreptare, din împlinirea, după caz, a canonului primit, urmată de dezlegarea pe care o acordă preotul duhovnic. Dicționarul mai sus amintit, consemnând acest înțeles originar și adevărat al cuvântului pocăință, nu întrevede să amintească și sensul
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
putem s-o încheiem într-o oră și apoi să spunem: am făcut destulă pocăință. Ea este și trebuie să fie lucrarea unei vieți întregi. E adevărat că pocăința ca Sfântă Taină, numită și Spovedanie sau Mărturisire, înseamnă mărturisirea cu căință momentană în fața preotului duhovnic. Acest fapt, însă, nu exclude ci chiar presupune pocăința ca lucrare a vieții întregi. „Tatăl l-a primit pe fiul risipitor ca pe un fiu, nu ca pe un argat. Vedem de aici că orice păcate
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
mărturisească; la început în gândul și în mintea sa, apoi tatălui la care se întoarce: - Tată! Greșit-am ... primește-mă ... ! În aceste cuvinte se află tot ce se cuprinde în noțiunea de pocăință; și mărturisirea cu lacrimi a păcatelor, și căința sau părerea de rău pentru încălcarea poruncii și părăsirea casei părintești, precum și hotărârea de a se îndrepta, de a se întoarce la casa la care, conform propriei sale mărturisiri, era îndestulat de toate. Ca și Zaheu vameșul, el își elaborează
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
bine tatăl ce-a făcut fiul său, precum bine cunoaște Dumnezeu păcatele noastre. Ci noi, noi înșine avem nevoie de această mărturisire: „Fărădelegea mea o cunosc și păcatul meu este înaintea mea pururea” - zice psalmistul David. Numai o mărturisire cu căință și părere de rău „șterge fărădelegea”, dar pentru aceasta este nevoie de „brațele părintești” întinse de Dumnezeu prin mâinile duhovnicului spre fiul care se mărturisește. Lui i s-a dat de către Iisus Hristos „puterea legării și dezlegării păcatelor” (Ioan XX
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
inima umblă descendent, Dedus-end față de propriul eu, Aburent uitând de interiorul TĂU.. Că, si pre'ades emoțiile copleșesc, Câte universuri în suflet se înghes, Și câte suflete mai mult decât unul, Cuplete de gemete, dorul nebunul.. De amor căscat din căințe înfruptate, Din neștiinți nemotivate de realitate, Doar de o vietate dragă și sublima, De care sufletul plânge și se-anină... Amorul negăsit în logica-i de-absent, Cum prin atracția-i imposibilă prezent, De-o față drăguță găsită și-n
INIMA UMBLĂ DESCENDENT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1436173098.html [Corola-blog/BlogPost/384495_a_385824]
-
murind Hristos a și înviat, cel care fericește pe cel dintâi adeverește că acei ce mor și, mai mult încă, acei ce cad, nu sunt încercați de vreo deznădejde” (XV- Despere curățenie). Acest cuvânt este de o mare forță a căinței, o putere în a lăsa viața păcatului și a plăcerii și a învia în Iisus Hristos, și de o nădejde că chiar dacă cazi, ridicarea ta și a mea este oricând posibilă. Părinții au arătat că nimeni nu moare sub cruce
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461826723.html [Corola-blog/BlogPost/378392_a_379721]
-
nu uităm. (Și iertarea fără uitare e ca și cum nu ar fi, bătătură fără câine, gură fără dinți). Ne iertăm și mai greu pe noi înșine. Și această ținere de minte otrăvește. Spre a dobândi pacea lăuntrică trebuie să ajungem prin căință, dincolo de căință: la a ne ierta. Cel mai greu ne vine a ierta pe cei cărora le-am greșit. Cine ajunge să poată ierta pe cel față de care a greșit cu adevărat, izbutește un lucru greu cu adevărat, bate un
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
Și iertarea fără uitare e ca și cum nu ar fi, bătătură fără câine, gură fără dinți). Ne iertăm și mai greu pe noi înșine. Și această ținere de minte otrăvește. Spre a dobândi pacea lăuntrică trebuie să ajungem prin căință, dincolo de căință: la a ne ierta. Cel mai greu ne vine a ierta pe cei cărora le-am greșit. Cine ajunge să poată ierta pe cel față de care a greșit cu adevărat, izbutește un lucru greu cu adevărat, bate un record. Neiertarea
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
era crucificat și nu mai putea să facă nici un fel de fapte bune. S-a căit numai de viața lui risipită în răutățile lumii acesteia și, care se aseamănă foarte bine cu lumea noastră de astăzi. Și Dumnezeu a văzut căința lui sinceră și l-a mântuit. - Mai departe? - Mai departe să se spovedească preotului ca să își ușureze sufletul și să se roage neîncetat, așa cum știe el să o facă, sau cum îl învață preotul. Un om care se spovedește, scoate
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_14.html [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
cel rău și care nu se mai pot întoarce la Domnul, la sufletele pierdute sau „înghițite” de satana încă din această viață, pentru că făgăduința nu mai poate asigura omului reîntoarcerea la pocăință? La cele care nu simt nici un fel de căință pentru oricâte greșeli, păcate sau orori vor fi făcut în timpul vieții? Înclin să cred că da, pentru că urmează versetul care anunță hotărârea divină care să asigure întoarcerea păcătoșilor la pocăință. Pentru că voinței Domnului nimeni și nimic nu-i poate sta
MISTERUL RUGĂCIUNII LUI MANASE de ION UNTARU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Misterul_rugaciunii_lui_manase.html [Corola-blog/BlogPost/341316_a_342645]
-
Fie că vrem să credem sau nu, toți vom da socoteală în fața Marelui Judecator al lumii de orice gând, cuvânt sau acțiune nedreaptă pe care le-am săvârșit în viața noastră pe pământ, dar atunci va fi prea târziu pentru căință. Pentru că Dumnezeu toate le vede, toate le aude și toate le scrie în Cartea Lui. Marina GLODICI Cluj-Napoca 27 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Marina GLODICI - CONȘTIINȚA - OCHIUL LUI DUMNEZEU ÎN OM / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 758
CONŞTIINŢA – OCHIUL LUI DUMNEZEU ÎN OM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_constiinta_ochiul_marina_glodici_1359280217.html [Corola-blog/BlogPost/364869_a_366198]
-
către Moș Crăciun, suflete de oameni de zăpadă, tratate de pace, urme de pași de Dumnezeu, tresăriri de conștiință, tristeți de brazi aruncați după Crăciun la gunoi, petale de flori de gheață, emoții de efeb, mâini de ajutor, lacrimi de căință, zâmbete de recunoștință, cuvinte de mulțumire. Și mă gândesc ca într-o zi să deschid un muzeu cu toate aceste piese de colecție. Un muzeu în care intrarea va fi gratuită, în care nu va fi interzisă fotografierea și filmarea
PIESE DE COLECŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1476782067.html [Corola-blog/BlogPost/379126_a_380455]
-
merg alături, nu am vrut. De-a Ta iubire minunată, În multe rânduri am uitat. Acum Te rog, mă iartă, Tată Și curăță-mă de păcat. La ieslea Ta cu umilință, O, Prunc venit din Înălțimi Îmi plec genunchii în căință Să mă ridici din adâncimi. Prin Fiul Sfânt venit în lume Tu te-ai lăsat descoperit. Să-Ți chemi copii Tăi pe nume, Pe Fiu-Ți drag, Tu L-ai jertfit. Iar în această noapte sfântă. Când îngerii din cer
VISÂND IUBIREA (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1410255522.html [Corola-blog/BlogPost/376555_a_377884]
-
mersul, scop. Vorba Fericitului Augustin: „Cântați cum cântă călătorul. El merge și cântă. El cântă și înaintează”. Ca-ntr-un discurs filosofico-teologic de factură ascetică, așa cum întâlnești la părinții pustiei de tip Pateric, poeta vorbește de rafinarea conștiinței prin actul căinței (o trimitere la neliniștea din titlu?), o rafinare a conștiinței până la a deveni un fir de lumină (p. 38). Dacă această căință indică un păcat, o rană, autoarea nu e departe de Van Gogh care spunea: „Să faci din rană
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Theodor_damian_scriind_cu_sufletul_in_teodor_damian_1357019424.html [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
de factură ascetică, așa cum întâlnești la părinții pustiei de tip Pateric, poeta vorbește de rafinarea conștiinței prin actul căinței (o trimitere la neliniștea din titlu?), o rafinare a conștiinței până la a deveni un fir de lumină (p. 38). Dacă această căință indică un păcat, o rană, autoarea nu e departe de Van Gogh care spunea: „Să faci din rană o lumină”. Transformarea, subțierea conștiinței, afectează întregul mod de a fi al persoanei față de lume. Iubirea față de persoana iubită aduce cu sine
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Theodor_damian_scriind_cu_sufletul_in_teodor_damian_1357019424.html [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
valma, toate veșmintele de pe ea; și palidă, fără să scoată o vorbă seriasă, i se arunca la piept, străbătută de un prelung fior.” Până la urmă scriitorul, se lamentează procurorul, lasă eroina să moară fără nici un fel de remușcări, fără nicio căință pentru adulter și sinucidere. Descriera miruirii se împletește cu cântecul unei flașnete, care se aude din stradă. Astfel vița obișnuită și ceremonia sfântă sunt puse pe același plan. „Morala creștinismului, care reprezintă fundamentul civilizației moderne, conchide procurorul în încheiere nu
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1447488561.html [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
de primăvară”; „Rondel de tristețe”: „Mi-e sufletul de pace însetat/Veșmântul de mătase și zăpadă,/Privirea ta în stele a-nghețat,/Pe umeri o sclipire o să cadă”; „Rondelul despărțirii”: Deasupra ta cerul se recompune/ Iar gândul prăbușit-a în genune/Căința despărțirii.Se deșteaptă/ Un vis topit în vremea ta nedreaptă./ Te pierd în zări când soarele apune.” ; „Rondelul înstrăinării”: „Azi ai rămas ca o străină/ În umbra farmecelor treci/ Ascult izvorul ce suspină,/ Adânci sunt pașii tăi, și reci”; „Rondelul
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1422444634.html [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
spovedești doar de formă și să spui că, oricum, și-așa fac. Asta e o fraudă. Nu trebuie să te îngrijoreze marile păcate, pentru că toate se iartă, dar să fii pe o poziție, o hotărâre și o decizie de mare căință și pocăință. Și în ce privește canoanele pe care le dau duhovnicii, cred că este o greșeală să se dea canoane care opresc de la Împărtășanie ori sunt cu mari nevoințe. Este o greșeală deoarece credincioșii ori nu le fac, fiind o serie
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405319662.html [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
datorită universalității păcatului (cf.Iac.3,2), iar instituirea ei s-a făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem că puterea de a ierta păcatele a dat-o Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos Sfinților Apostoli și urmașilor acestora printr-un act cât se
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
păcate; Drumul lung, povara grea, Nu m-ajută nimenea. Biruiește, Doamne Sfinte, Cu iubirea de Părinte Rătăcirea mea din urmă Ca să nu mă pierd de turmă! Am gonit după plăcere, După ranguri și avere Și-am adaos suferință Tuturor fără căință. Lasă-mă s-ajung la Cruce Că altminteri unde duce Drumul care tot coboară? Doar în iad. Și Înfioară! Am vedere, dar sunt orb, Răpitor precum un corb, Căci iubirea de aproape Mi s-a spulberat pe ape. Dă-mi
CHIPUL TĂU de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Chipul_tau.html [Corola-blog/BlogPost/348139_a_349468]
-
pe Domnul” (2:19,20) „I-am tras cu funii omenești, cu funii de dragoste, dar poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine.” (11:4,7) „Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău. Aduceți cu voi cuvinte de căință și laudă.” (14:1,2) „Copiii lui Israel se vor întoarce și vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor și pe Împăratul lor preaiubit, vor tresări la vederea Domnului și a bunătății Lui în vremurile de pe urmă.”( 3:5), David - preaiubit
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Osea.html [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]