241 matches
-
descrie ca fiind, mai mult decât orice altceva, o nomada. Carieră să de peste cinci decenii în lumea dansului, cu popasuri semnificative în locuri-cheie, în roluri-cheie și cu contribuții deteminante pe scenele americane și europene, ne-o înfățișează că pe o călătoare fără odihnă și fără oboseală, mereu în căutarea descoperirii și dezvoltării propriul său univers poetic. A ajuns în Franța în 1971, beneficiind de ideile lui Alwin Nikolaïs despre mișcare, compoziție și studiu. În următorul an, cu Rituel pour un rêve
Celebra Carolyn Carlson – „pioniera scenei coregrafice contemporane”, invitată în FNT 2016 by Magdalena Popa Bulu () [Corola-website/Journalistic/104441_a_105733]
-
pe când locuia într-un vechi apartament din New York, pe Holly Golightly, o fată excentrică și misterioasă, care locuia în aceeași clădire. În scurt timp, scriitorul aspirant de atunci și fata aceasta ciudată, pe a cărei carte de vizită era scris „călătoare”, devin prieteni apropiați, iar opiniile și modul de viață neconvențional, precum și lucrurile neobișnuite pe care le află despre trecutul și aventurile prin care a trecut vecina sa ajung să-l fascineze tot mai mult. Firul narativ simplu, liniar al microromanului
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
prin planul cu tinda mai largă decât restul încăperilor și prin elemente decorative, accentuate la pridvor și mai ales la iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Drăcești, din satul Cocu, zona Argeșului, la circa 80 de km depărtare. Radu Crețeanu, care a cules tradiția locală, susține că biserica ar fi fost construită de un mare meșter de biserici din
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
dispariție este cea din satul Bretea Mureșană, comuna Ilia, biserică ce poartă hramul Sfântului Dumitru. Biserica este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2015 având Codul HD-II-m-A-03272. Biserica de lemn din cimitirul satului hunedorean Bretea Mureșană face parte din categoria “bisericilor călătoare”, pe actualul loc fiind postată doar din anul 1914, când a fost achiziționată de săteni. O inscripție pe clopotul original, aflat acum în clopotnița bisericii noi, dezvăluie faptul că a fost construită în anul 1665, prin părțile Bradului, unde a
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
Se remarcă prin structura bine păstrată. Pisania peste intrare în naos, pomelnicul și inscripția de pe masa altarului, constituie valoroase izvoare documentare. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare, fiind adusă în Bujoreni, fost Asan Aga sau Costieni, dintr-un sat din zona muntoasă a Munteniei. Chiar dacă locația inițială nu se cunoaște cu certitudine, pisania de la intrare și pomelnicul ctitorilor de la altar stau drept mărturii prețioase asupra vechimii și
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
grup pacifist numit "Militanții Mondiali pentru Pace" indică opinia sa referitoare la Războiul din Vietnam, în plină desfășurare la data publicării cărții. O prezentare și mai explicită a acestei idei apare ulterior în cartea "Pavăza timpului", în care o tânără călătoare prin timp americancă din anii '90 face o scurtă vizită într-ub campus universitar din anii '60 și nu este foarte entuziasmată de ceea ce vede acolo. În locul unui guvern mondial, romanul "Pavăza timpului" rezolvă problema unei lumi dominate de dictatura americană
Poul Anderson () [Corola-website/Science/320598_a_321927]
-
moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, Iași, 1932. Documente privitoare la istoria României. A. Moldova, 1/XVI. Documente privind relațiile agrare în veacul al XVIII-lea, vol. II. Moldova, red. Vasile Mihordea, București, 1966. Florian Dudaș, Vechi cărți românești călătoare, vol. I, București, 1987. Gheorghe Ghibănescu, Ispisoace și zapise, vol. II2, Iași, 1910. Idem, Surete și izvoade, vol. XII, Iași, 1924; vol. XIV, Huși, 1925; vol. XXIV, Iași, 1930. Ștefan S. Gorovei, Note de antroponimie medievală, în „Arhiva Genealogică”, IV
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
a doua fiind construită probabil, pentru credincioșii uniți. Acest fapt este confirmat de o însemnare de pe o carte bisericească, un Chiriacodromion tipărit la Bălgrad, în 1699, carte care se afla în jurul anului 1978 în inventarul bisericii din Fălcușa. Această carte ”călătoare”, care în baza însemnărilor purtate se poate constata că a fost folosită în Bogata de Sus, Valea Hranei, Uriu, Vima Mare, Muncel și Fălcușa, pe dosul filelor 367 și 368 poartă următoarea însemnare: ”"Încă o dau eu Popa Gheorghe de la
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
prezentată la teatrul Essaïon din Paris. Alte piese („Secretul atomic”, „Povești cu zîne și amanți”) au fost difuzate de Teatrul Radiofonic. Din anul 2004 conduce secția de dramaturgie a Asociației Scriitorilor București (filiala București a Uniunii Scriitorilor). Volumul de teatru „Călătoarea și Shakespeare”, apărut în 2005, a fost distins cu premiul pentru dramaturgie al Asociației Scriitorilor București. Piesa „Secretul atomic”, tradusă în limba engleză, a figurat în programul festivalului "The World’s Best Women Playwrights And Their New Plays” care a
Lucia Verona () [Corola-website/Science/308131_a_309460]
-
înțelegerea cu Anița) pentru a o sili să se oprească. Turcii transbordează copiii pe corabia nemțească, iar Pazvanoglu pornește cu corabia rechiziționată spre Stambul. Citind jurnalul de bord al corabiei, Maillard află că pe corabie trebuiau să se afle două călătoare (Doamna Haricleea și Maria Dudescu), iar pe căpitan nu-l chema Walter Sachs, așa cum se recomandase Amza. Dându-și seama că au fost descoperiți, haiducii încep să se lupte cu turcii, dar sunt copleșiți numeric și imobilizați. Pașa le propune
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
PRIMĂVARA Primăvara începe cu sărbătoarea Mărțișor. Soarele zâmbește pe cer. Păsările călătoare se reîntorc. Albinele culeg polen. Copiii se joacă. Câmpul a înverzit. Salcia are crengi mari. Ancuța și Ana au mers la pădure. Un șoricel stă la umbră. Natura e veselă. Stelele strălucesc ca niște licurici. Licuricii luminează drumul păsărelelor. Puii
Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_709]
-
este denumirea adoptată de o mișcare populară germană de tineret, începând cu anul 1896. Denumirea poate fi tradusă că pasăre hoinară sau călătoare (diferind de termenul "Zugvogel" sau pasăre migratoare), iar idealul este acela de a respinge restricțiile sociale și de a reveni la natură și la libertate. Grupurile de tineri s-au înmulțit repede, rezultând multe organizații care încă păstrau denumirea de
Wandervogel () [Corola-website/Science/330277_a_331606]
-
Sisi este foarte populară în toată Europa pînă în ziua de azi. Căsnicia lor n-a fost una fericită. Sisi nu s-a adaptat niciodată rigorii vieții de la curte și întotdeauna a avut neînțelegeri cu familia regală. Împărăteasa era o călătoare pasionată și rareori era văzută la Viena. Împreună au avut 4 copii: Viața personală a fost presărată cu drame familiale: Pe fratele lui mai mic, împăratul Maximilian al Mexicului, l-au detronat și executat revoluționarii mexicani. Primul său copil, arhiducesa
Franz Joseph al Austriei () [Corola-website/Science/302666_a_303995]
-
Cuvioasa Paraschiva”, pe moșie megieșească, de moșneni, și una cu hramul „Sfinții Voievozi” pe moșia Schitului Berislăvești. S-a păstrat cea dintâi, astăzi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă în Găbrieni din preajma Cotmenei. Semnele de mutare, vizibile de jur-împrejurul pereților, confirmă transferul și montarea bisericii pe locul actual. Ea a fost prelungită cu pridvor și tindă, la un moment anterior mutării. Naosul și altarul se disting
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
de 43 zile consecutive (6 iulie - 17 august 1917). Această vale mai este renumită și pentru un fenomen neobișnuit care se produce aici: oamenii de știință au găsit aici urme drepte, sau și în zigzig, lăsate pe parcursul anilor de pietre „călătoare”. Acest fenomen are loc pe suprafața platoului Racetrack Playa, fundul unui lac uscat din Valea Morții. În studiul „Sliding Rocks on Racetrack Playa, Death Valley National Park: First Observation of Rocks in Motion”, publicat în 27 august 2014, cercetătorii susțin
Valea Morții () [Corola-website/Science/307022_a_308351]
-
Delano. Tatăl, fiind businessman, deținea o proprietate ereditară pe Hyde Park pe râul Hudson și mize importante într-o serie de companii de cărbune și transport. Mama lui Roosevelt, Sară Delano, de asemenea, a aparținut aristocrației locale. În copilărie, Roosevelt călătoarea în fiecare vară cu familia în Europa (motiv pentru care deținea cunoștințe bune în limbile străine) și se odihnea pe litoralul mării Noii Anglii, de unde a devenit interesat de chestiunile maritime. Până la vârsta de 14 ani, a primit educația la
Franklin Delano Roosevelt () [Corola-website/Science/298390_a_299719]
-
ei de discuri că un album de sine stătător care conține opt piese noi. Versiunea deluxe conține albumul "The Fame" împreună cu "The Fame Monster". Tema albumului este partea întunecată a faimei trăită de cântăreață pe parcursul anilor 2008 și 2009 în timp ce călătoarea în jurul lumii, aceasta fiind descrisă prin metaforă unui monstru. Interpreta a comparat albumului ei de debut și "The Fame Monster" cu conceptul Yin și Yang. Coperta albumului creată de Hedi Slimane are un aspect gotic, fapt pentru care Gâgă a
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
noi metode: SAHAJA YOGA (YOGA SPONTANĂ), rod al unei stăruitoare căutări pe parcursul multor decenii de studii, ce reprezintă o sinteză între esență clasicei Yoga și tezaurul spiritualității din alte epoci și diferite zone geografice. Fără a-și cruța forțele, neobosita călătoare pe cele cinci continente, Shri Mataji poartă mesajul său tuturor celor care îl așteaptă. Călătorește neîntrerupt pe cinci continente pentru a-și purta mesajul și pentru "a da realizarea" celor care o doresc: „Realizarea Sinelui este dreptul vostru și nu
Shri Mataji Nirmala Devi () [Corola-website/Science/298633_a_299962]
-
se află și "biserica" parohială cu hramul "Sfânta Cuvioasă Parascheva". Noua biserică a fost construită în anul 1930 pe locul unei biserici de lemn care se pare că a fost mutată undeva în zona Berzunți, intrând astfel în șirul "„bisericilor călătoare”" dar văduvind comunitatea și satul Enăchești de un patrimoniu care s-ar fi păstrat mai bine și ar fi avut poate valoarea celui păstrat în satele vecine (Prisaca și Berești). Din păcate nu se păstrează (sau nu avem știință despre
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
ridică valoarea lăcașului. În cimitir se mai păstrează câteva frumoase cruci de piatră de secol 19 și o clopotniță de lemn. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare, fiind adusă din sătucul Hârlești, cuprins în localitatea Depărați. Vechimea ei este necunoscută. Pe stâlpul drept, la intrare în pridvor, se poate citi în chirilice anul "„1815”". Pe stâlpul din stânga este scrijelit "„18”", care poate fi forma prescurtată a anului
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
considerăm o undă călătoare lent modulată cu elevația suprafeței apei "η" de forma: unde "a( x , t )" și "θ( x , t )" sunt amplitudinea și faza. Mai mult, "ω" și "k" sunt frecvența unghiulară constantă și numărul de undă ale undei călătoare, care trebuie să satisfacă relația de dispersie "ω = Ω( k )". Atunci: astfel că, modulul "|ψ|" este aplitudinea undei "a", iar argumentul arg("ψ") este faza "θ". Relația dintre coordonatele fizice "( x , t )" și "( x , t )", așa cum sunt folosite în ecuația
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
păstrată și elemente decorative, accentuate la intrare, pridvor și ferestre. Insripția de pe dosul ușii de la intrare constituie un valoros izvor documentar. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Merișani, fost Călugărița sau Jarcaleți, din satul Vultureștii de Jos, zona Muscelului. Inscripția din dosul ușii de la intrare stă mărturie prețioasă asupra vechimii lăcașului. Inscripția se păstrează în întregime iar textul în română
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
a șoptit mângâios: Vezi clădirea cea mare? Nu aia! O văd. Ei bine, acolo e Baia. Despre substituirile realului cu fantasticul, în mai toate colajele lui Dimov, vorbesc Istoria lui Claus și a giganticei spălătorese, Povesta acarului și a miraculoasei călătoare, O dimineață în curte, La cinematograf și nu numai. Încălzit, regizorul de spectacole uită ca, din când în când, să stea în loc, să cate îndărăt sau să privească înainte. Ce contrast, bunăoară, între Bacovia, un performeur al dicțiunii simplisime, și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rezultă din pronominalizarea unor substantive sau sintagme introduse într-un raport de posesiune în care sunt implicați protagoniștii actului lingvistic: „Și nații călătoare, împinse de a mea/Umplut-au sperioase pustiul pân’la poluri.” (M. Eminescu, I, p. 91), șnații călătoare ® nația mea ® a meaț, „Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere/ A celui suflet ce pe-al meu știe.” (Ibidem, p. 220) ș(a) celui suflet ® sufletul meu ® al meuț Pronumele își poate avea originea într-un pronume adjectival reluat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]