240 matches
-
astfel, au aflat identitatea celor doi făurari ambulanți și locul în care s-au împământenit ai lor. Ajunși într-un sat de lângă Roznov, la vatra statornică a nomazilor veniți dinspre părțile Nistrului, cei doi frați miroslăveșteni găsiră acolo un bătrân căldărar care-și pierduse de mult graiul. Ori, poate, se prefăcea că i s-a întâmplat asta, ca, asfel, pentru fiii si nepoții lui din Miroslăvești, el să rămână mereu soldatul Gheorghe Dinvale, cel dispărut în război. Referință Bibliografică: FANTASMA SOLDATULUI
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
o familie complexă, ei fiind 4 copii ai mamei. Până să vină mama lor se căsătorească cu noul soț ce i-a luat pe toți la București, beneficiarii mei trăiseră printre zone muntoase într-un fel de trib nomand de căldărari/ciaunari. Era totuși un paradox pentru că mama nu era țiganca, iar abia față parcă avea ceva semnalmente, în ciuda faptului că era frumoasă. Doamna la fel fusese așa, motiv pentru care acest om (ce avea un fel de semi-pareză) s-a
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
există, dar totuși, suntem obligați să acceptăm o lingua franca a limbii români FĂRĂ studiu COMPARATIV și fără BIBLIOGRAFIE. Domnul Marcel Courthiade a decis, fără bibliografie, ca dialectul Arli este mai corect decât alte dialecte, cum ar fi Lovar sau Căldărari. Doar cu un studiu comparativ între 9 cuvinte rome, domnul Marcel Courthiade a ȘTIUT că cele mai VECHI dialecte sunt în primul strat, adică dialectele tip Arli. Cine a spus domnului Courthiade că acestea sunt cele mai vechi dialecte cu
THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
-
în primul strat, adică dialectele tip Arli. Cine a spus domnului Courthiade că acestea sunt cele mai vechi dialecte cu adevărat? Unde este bibliografia pentru a demonstra propria să supoziție transformată într-o DOGMĂ? Doar presupunând că dialecte de tip căldărar sunt mai noi decât Arli, deoarece sufixul -IMOS se presupune că este de origine greacă, domnul Courthiade A DISTRUS toate dialectele noastre. Am auzit soția lui este un vorbitor dialect Arli. Poate că aceasta este bibliografia lui. Dar eu pot
THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
-
este așa, este folosirea articolului hotărât plural -LE, în varianta lui prescurtată -E din dialectul Arli, ca formă corectă a limbii oficiale romani predată la secția de romani a Universității București. Acest element este un motiv de confuzie pentru romii căldărari, care în loc de plural, înțeleg singular feminin. Adică în loc de „le manush”-oamenii (om=manush, femeie- manushni), căldărarii înțeleg un aproximativ și imposibil „e manush(a)”- „ea femeia”, întrucât articolul -E în căldărărească este plasat înaintea substantivelor feminine, pentru a le articula
ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
-
ca formă corectă a limbii oficiale romani predată la secția de romani a Universității București. Acest element este un motiv de confuzie pentru romii căldărari, care în loc de plural, înțeleg singular feminin. Adică în loc de „le manush”-oamenii (om=manush, femeie- manushni), căldărarii înțeleg un aproximativ și imposibil „e manush(a)”- „ea femeia”, întrucât articolul -E în căldărărească este plasat înaintea substantivelor feminine, pentru a le articula (manushni-femeie/e manushni-femeia). S-a pornit de la ideea că forma corectă pt. acest articol este -E
ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
-
avem atâtea forme gramaticale. Aceasta este chintesența viitoarei mele cărți. Pronunțiile diferite ale acelorași cuvinte a fost motivul pentru care Marcel Courthiade a împărțit dialectele rome în trei straturi, dintre care cel mai corupt după părerea domniei-sale este cel al căldărarilor pt. că ei folosesc pronunția -dem (am dat) în loc de -diom, așa cum pronunță Arli sau Ursarii. Deși Courthiade nu a adus dovada bibliografică indiană. Adică trebuia să demonstreze că în Europa unele grupuri de romi au renunțat să folosească pronunția -diom
ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
-
1)"Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA-
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut", exact cum se vorbește la căldărari. În India există și pronunția "kărdea", dar voi dezbate acest subiect într-un viitor articol. În Hindi, conjugarea KĂRDIYA se folosește pt. persoanele I-a, a II-a, și a III-a singular. Adică indienii spun: "me kărdiya"-"eu am
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
romi din Grecia, ca urmare a îndelungii șederi în Imperiul Bizantin. Cu acest sufix se formează substantive din adjective: shukar-frumos, shukarimos- frumusețe, respectiv shukaripen. Sau, mishto- bine, mishtimos/mishtipen-bunătate. Domnul Courthiade a presupus și dumnealui ca toți țiganologii, că romii căldărari l-au preluat din Grecia. Așa că a pus dialectele de tip Arli în capul listei pentru că sufixul -ipen este indian. Deși nici în cartea domnului Gheorghe Sarău (1) nu este dată originea sufixului -ipen. Carte în care se discută pe
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
aceasta (kalo) fiind folosită de țigani. Așa se explică transformarea sanscritului -ima în forma țigănească -imo. Dar limba romilor a păstrat forma sanscrită -ima în câteva cuvinte, de exemplu "patsima"-"opinie". Ceea ce nu știa domnul Courthiade este faptul că țiganii căldărari din Caraș-Severin folosesc PARALEL sufixele -imos și -iben. Căldărarii spun "hamos"- "mâncare", dar și "haben" (mâncare). În acest caz, teoria domnului Marcel Courthiade este nevalabilă. Și sunt zeci de mii de căldărari care folosesc și sufixul -ben. Dar, domnul Courthaide
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
transformarea sanscritului -ima în forma țigănească -imo. Dar limba romilor a păstrat forma sanscrită -ima în câteva cuvinte, de exemplu "patsima"-"opinie". Ceea ce nu știa domnul Courthiade este faptul că țiganii căldărari din Caraș-Severin folosesc PARALEL sufixele -imos și -iben. Căldărarii spun "hamos"- "mâncare", dar și "haben" (mâncare). În acest caz, teoria domnului Marcel Courthiade este nevalabilă. Și sunt zeci de mii de căldărari care folosesc și sufixul -ben. Dar, domnul Courthaide nu știa, și ca urmare a acestui fapt (dezinteresul
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
nu știa domnul Courthiade este faptul că țiganii căldărari din Caraș-Severin folosesc PARALEL sufixele -imos și -iben. Căldărarii spun "hamos"- "mâncare", dar și "haben" (mâncare). În acest caz, teoria domnului Marcel Courthiade este nevalabilă. Și sunt zeci de mii de căldărari care folosesc și sufixul -ben. Dar, domnul Courthaide nu știa, și ca urmare a acestui fapt (dezinteresul pt. cercetare) a declarat că dialectele de tip Arli sunt mai vechi. De altfel și romii Lovar folosesc paralel sufixele -imo/-ipo. Cuvintele
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
se pronunță și "ker". În toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat de regulă cel mai frecvent, conjugarea acestuia fiind cel mai întâlnit exemplu în toate gramaticile de sanscrită, hindi, bengali și în studiile comparative indo-europene. Vedem că și căldărarii folosesc sufixul -ben, și ursarii folosesc sufixul -imos, nefiind vorba de fixarea preferențială a unui grup rom doar pe baza unui anumit sufix, sau a împrumutului sufixului -imos din Grecia, așa cum sugerează tabelul lui Courthiade. Ar fi fost mai potrivit
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
doar pe baza unui anumit sufix, sau a împrumutului sufixului -imos din Grecia, așa cum sugerează tabelul lui Courthiade. Ar fi fost mai potrivit ca cercetătorul francez să aleagă cuvântul haben - „hrană”, dar atunci ar fi fost limpede văzut că și căldărarii îl folosesc, și teoria ar fi avut fisuri! Sufixul -imo nu este grecesc, ci sanscrit, așa cum aflăm din lucrarea domnului Madhusudan Mishra. Domnul Mishra nu comentează limba romaní în lucrarea domniei sale, dar noi am găsit în ea dovezile că teoria
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
substantivului țigănesc "pani"-"apă", a fost păstrat ca fiind masculin deși are terminație feminină în ambele limbi. Limba romani mărturisește despre sine Nu trebuia să se apeleze neapărat la limbile indiene pentru demonstrarea elidării lui "n" din pani/pai. Romii căldărari denumesc limba lor când "romani shib", când "roma'i shib". Căldărarii mai spun și " harku'i "- "de aramă", în loc de " harkuni ". Deci elidarea lui "n" este frecventă. Se poate presupune ușor că romii au preferat pronunțiile mai ușoare, abandonând formele khoni-seu
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
are terminație feminină în ambele limbi. Limba romani mărturisește despre sine Nu trebuia să se apeleze neapărat la limbile indiene pentru demonstrarea elidării lui "n" din pani/pai. Romii căldărari denumesc limba lor când "romani shib", când "roma'i shib". Căldărarii mai spun și " harku'i "- "de aramă", în loc de " harkuni ". Deci elidarea lui "n" este frecventă. Se poate presupune ușor că romii au preferat pronunțiile mai ușoare, abandonând formele khoni-seu, kuni-cot, în favoarea formelor khoi și kui. 4) Gradul comparativ Domnul Courthiade
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
asta înseamnă că urmașii lor trăiesc astăzi încă, dar și-au uitat limba. Există o credință printre țiganii fierari care nu stiu limba români că doar ei, cei ce nu știu limba sunt fierari, nu și romii vorbitori, care sunt căldărari. Această credință am auzit-o deseori, dar cea mai puternică impresie mi-a făcut-o domnul Ciprian Necula, doctor în antropologie romă, de origine țigan fierar, care la ziua romilor anul acesta, mi-a zis că doar țiganii nevorbitori de
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
a V-a”, „Paul Mitu, RO 918, Zborul blestemat”, „Dorel Constantin Onaca, «Pasiunea mea e riscul!»”, „Andrei Pârvu, În căutarea destinului”, „Toma Prădatu, Venezuela, sacrificiul în zadar”, „Viviana Radu, Mamă pentru 16 copii”, „Iulian Siminiuc, «Crimă și pedeapsă»”, „Cătălin Stănescu, Căldărarul cu dragoste de carte”, „Alin Totorean, Supraviețuitorul din deșert”, „Adina Violeta Trifan, O nouă viață”, „Ioana Voicu Arnăuțoiu, Născută în grota partizanilor”. 29 septembrie 2015, zi blândă, de toamnă scurtă, a netoamnele anilor de azi ai anotimpurilor abdicate, bună și
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
cu numarul Rom-054, grupul presupus vorbitor de Ungrika Rom, și gata, cercetarea este încheiată. Cum stă în realitate situația în Caransebeș? Eu, semnatarul acestui articol, sunt născut în Caransebeș, si am locuit 30 de ani acolo. În orașul Caransebeș, sunt Căldărari de sute de ani. După Revoluție s-au stabilit câteva familii de Romi Gabor. Nici vorbă de Ungrika Rom. Articolul domnului Yaron Matras se întinde pe multe pagini, de la 199 la pagina 245. Redam mai jos numele autorilor revistei Români
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
în continuare, că, romii îi spuneau prietenului domniei sale să bea vin, și, a doua zi, o întrebau romii, de data asta pe ea, "dacă a fost satisfăcută de performața sexuală a prietenului ei". Asta în condițiile în care la romii Căldărari sexualitatea este un subiect tabu! Cortorarii sunt căldărari. Iar eu sunt Căldărar, numele meu, Cîrpaci, însemnând în româna veche, un locuitor în cort. Spune doamna Tesăr că romii Cortorari cred că dacă bei vin devii puternic sexual și dai naștere
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
să bea vin, și, a doua zi, o întrebau romii, de data asta pe ea, "dacă a fost satisfăcută de performața sexuală a prietenului ei". Asta în condițiile în care la romii Căldărari sexualitatea este un subiect tabu! Cortorarii sunt căldărari. Iar eu sunt Căldărar, numele meu, Cîrpaci, însemnând în româna veche, un locuitor în cort. Spune doamna Tesăr că romii Cortorari cred că dacă bei vin devii puternic sexual și dai naștere la băieți. Culmea, doamna antropoloagă Tesăr spune la
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
a doua zi, o întrebau romii, de data asta pe ea, "dacă a fost satisfăcută de performața sexuală a prietenului ei". Asta în condițiile în care la romii Căldărari sexualitatea este un subiect tabu! Cortorarii sunt căldărari. Iar eu sunt Căldărar, numele meu, Cîrpaci, însemnând în româna veche, un locuitor în cort. Spune doamna Tesăr că romii Cortorari cred că dacă bei vin devii puternic sexual și dai naștere la băieți. Culmea, doamna antropoloagă Tesăr spune la pagina 119 că romii
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
fizică, de exmplu: hrănirea animalelor, construcția unei case, la fân, sau în agricultură. Să înțelegem că romii cortorari sunt niște tipi relaxați care nu muncesc deloc? Păi atunci cine mai face căldările? Că tot doamna Tesăr specifică meseria lor de căldărari. Dacă fac munca grea de căldărărie, mai sunt buni romii de sex productiv de băieți? Că scrie că romii consideră nașterea de fete o tragedie, și cică țigăncile se duc la doctor și dacă află că au fete , avortează. O
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
Tesăr afirmă cu îndrăzneală că în limba romani a Cortorarilor nu există cuvântul "dragoste", dând exemplul "chaliol"-îți place (de ea). Traducerea dată de dumneaei nu este conformă cu istoria acestui verb rom/indian. În limba țigănească a gaborilor și căldărarilor, "chailiovel" înseamnă "el iubește", iar "chailiol" este o formă scurtă a verbului "chailiolvel", care poate însemna "a place". Rădăcina hindusă a verbului este "chah/ceah", iar la infinitiv este "chahna". La pagina 131, doamna Tesăr dovedește o necunoaștere totală a
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]