KorAP: Find »[drukola/base=căldărar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...10 >

240 matches

Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967

la OBL. -(V)màs- la sg. și -(V)màn- la pl., neputând fi confundate cu sufixul deverbal -vo, identificabil în subst. de gen masculin cu terminațiile accentuate -o la sg. și -e la pl. în dialectele căldărarilor, lovarilor, ursarilor, în graiurile domneștilor, ‘carpaticilor’ din Mera, bumbăcarilor, toate vorbite în România. laźa.v/o, -e sau laʒa.v/o, -e s.m. rușine (1) semnalat de Daniel Samuel Petrilă (2) Ileana Lăcătuș, Csilla Könczei, ILONKA NENI (3

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
Corola-website/Journalistic/105447_a_106739

Dăscălescu (Premiul de debut la TIFF 2009 cu Constantin și Elenă) revine la TIFF cu Planeta Petrila, noul său documentar despre salvarea - prin cultură - a exploatării miniere recent închise. Fotograful Cosmin Bumbuț debutează alături de Elenă Stancu în regie cu Ultimul căldărar, povestea unei familii de romi forțată să emigreze atunci când nu se mai poate întreține din propriul meșteșug. Cine zice ăla este Camera obscură (r. Gheorghe Preda) scoate la iveală filme realizate în cinecluburile din comunism, unele dintre ele adevărate capodopere

Începe TIFF. Clujul devine capitala filmului by Magdalena Popa Buluc (2017) [Corola-website/Journalistic/105447_a_106739]
Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405

o familie complexă, ei fiind 4 copii ai mamei. Până să vină mama lor se căsătorească cu noul soț ce i-a luat pe toți la București, beneficiarii mei trăiseră printre zone muntoase într-un fel de trib nomand de căldărari/ciaunari. Era totuși un paradox pentru că mama nu era țiganca, iar abia față parcă avea ceva semnalmente, în ciuda faptului că era frumoasă. Doamna la fel fusese așa, motiv pentru care acest om (ce avea un fel de semi-pareză) s-a

AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1422367240.html [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242

este așa, este folosirea articolului hotărât plural -LE, în varianta lui prescurtată -E din dialectul Arli, ca formă corectă a limbii oficiale romani predată la secția de romani a Universității București. Acest element este un motiv de confuzie pentru romii căldărari, care în loc de plural, înțeleg singular feminin. Adică în loc de „le manush”-oamenii (om=manush, femeie- manushni), căldărarii înțeleg un aproximativ și imposibil „e manush(a)”- „ea femeia”, întrucât articolul -E în căldărărească este plasat înaintea substantivelor feminine, pentru a le articula

ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477050041.html [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
ca formă corectă a limbii oficiale romani predată la secția de romani a Universității București. Acest element este un motiv de confuzie pentru romii căldărari, care în loc de plural, înțeleg singular feminin. Adică în loc de „le manush”-oamenii (om=manush, femeie- manushni), căldărarii înțeleg un aproximativ și imposibil „e manush(a)”- „ea femeia”, întrucât articolul -E în căldărărească este plasat înaintea substantivelor feminine, pentru a le articula (manushni-femeie/e manushni-femeia). S-a pornit de la ideea că forma corectă pt. acest articol este -E

ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477050041.html [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
avem atâtea forme gramaticale. Aceasta este chintesența viitoarei mele cărți. Pronunțiile diferite ale acelorași cuvinte a fost motivul pentru care Marcel Courthiade a împărțit dialectele rome în trei straturi, dintre care cel mai corupt după părerea domniei-sale este cel al căldărarilor pt. că ei folosesc pronunția -dem (am dat) în loc de -diom, așa cum pronunță Arli sau Ursarii. Deși Courthiade nu a adus dovada bibliografică indiană. Adică trebuia să demonstreze că în Europa unele grupuri de romi au renunțat să folosească pronunția -diom

ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477050041.html [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443

pârâul Ciofului. Între cele două izvoare, și înconjurul lor există un teren viran cu o suprafață de de circa un hectar, poate mai mult ! În anii când eram copil, cam de două ori pe an, aici se așezau șatrele de căldărari. Nimeni nu știa când soseau, și nici când își instalau corturile confecționate din pânze colorate diferit. Cum terenul cu pricina era în spatele grădinii și casei noastre, dimineața ne trezeam cu corturile gata instalate, și o hărmălaie de glasuri de copii

ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/None.html [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846

din 16 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În atenția doamnei Delia Grigore și a domnului Cristian Pădure Salutăm apariția cărții "Povești în graiurile romilor". Recenzia de față reprezintă poziția oficială a limbii romani așa cum este ea vorbită în cadrul comunității de căldărari din județul Caraș-Severin. În cadrul volumului în cauză, domnul Cristian Pădure ne surprinde cu articolul "Varietățile limbii romani". Articolul se dorește a fi unul reconciliator în ceea ce privește clasificările dialectelor rome, așa cum sunt ele văzute și dogmatizate de Marcel Courthiade (ne-rom), profesor

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
ne-rom), profesor la INALCO Paris-Sorbona, și Yaron Matras (ne-rom) , profesor la Manchester University. Domnul Courthiade dogmatizează că cele mai vechi forme de romani sunt cele de tipul Arli, Ursari, Spoitori, iar cele mai noi, cele de tipul dialectului Căldărarilor, Lovari și Gabor. Domnia sa își fundamentează teza pe clasificarea unor sunete ale unor cuvinte rome alese aleatoriu. În articolul domnlui Cristian Pădure, exemplele pentru formele cele mai vechi sunt variantele conjugărilor verbului "a fi", persoana I-a sg: siom, siniom

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
Marcel Courthaide a omis este tocmai acest fapt. Sub imperiul teoriei isogloselor, lingviștii țiganologi consideră că doar dialectele de strat I, adică Arli și Ursari, folosesc articolul hotărât pentru plural O. Domniile lor nefiind romi, nu cunosc că și romii căldărari folosesc acest articol! Romani Kakaviari (cădărari) Kana aves amende - Când vii la noi? Karing OL panj (ceasuri) - Pe la orele 5. Articolul hotărât OL este folosit pentru a exprima pluralul românesc "orele 5". Deobicei romii nu mai adaugă românescul "ceasuri", el

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
masculine la singular, iar articolul I/ E este adăugat în fața substantivelor feminine iarăși pentru a le articula: Mursh- bărbat/ O murș- bărbatul. Jiuvli-femeie/ E jiuvli - femeia. În cazul dialectelor de tip Arli, vorbitorii moderni îi induc în eroare pe romii Căldărari aplicând varianta prescurtată a articolului OL, adică în loc de OL, ei spun O, și pt. masculin, și pt feminin! Am ales să pun semnul exclamării pt. că O este și pronume personal, fiind prescurtarea lui Vo-"el". În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
OL, ei spun O, și pt. masculin, și pt feminin! Am ales să pun semnul exclamării pt. că O este și pronume personal, fiind prescurtarea lui Vo-"el". În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile", ei spun "O jiuvlea". În acest caz, mintea căldărarului nu decodifică mesajul spoitorului , deoarece O este articol hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aștepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă a spoitorului este decodificată de căldărar aproximativ ca: EL femeile! Pentru că O mai însemană și EL în căldărărească, așa cum

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
pun semnul exclamării pt. că O este și pronume personal, fiind prescurtarea lui Vo-"el". În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile", ei spun "O jiuvlea". În acest caz, mintea căldărarului nu decodifică mesajul spoitorului , deoarece O este articol hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aștepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă a spoitorului este decodificată de căldărar aproximativ ca: EL femeile! Pentru că O mai însemană și EL în căldărărească, așa cum am spus mai sus. Vă închipuiți disprețul unui căldărar care aude o asemenea

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
el". În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile", ei spun "O jiuvlea". În acest caz, mintea căldărarului nu decodifică mesajul spoitorului , deoarece O este articol hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aștepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă a spoitorului este decodificată de căldărar aproximativ ca: EL femeile! Pentru că O mai însemană și EL în căldărărească, așa cum am spus mai sus. Vă închipuiți disprețul unui căldărar care aude o asemenea enormitate. Și totul din cauza lipsei lui L! Pe de altă parte, unele dialecte rome

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aștepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă a spoitorului este decodificată de căldărar aproximativ ca: EL femeile! Pentru că O mai însemană și EL în căldărărească, așa cum am spus mai sus. Vă închipuiți disprețul unui căldărar care aude o asemenea enormitate. Și totul din cauza lipsei lui L! Pe de altă parte, unele dialecte rome folosesc o altă prescurtare a art. hot. LE, adică E! Ceea ce duce la o confuzie deopotrivă amuzantă, dar și nedorită. Exemplul cel

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
la îndemână ar fi construcția Arli: E manushesko- al omului. În acest caz, art. hot. E, anulează genul subtantivului masculin manush, care este dat de terminația ESKO, deoarece articolul E este feminin și nu-și are locul în această construcție, căldărarii folosind pentru oblicul acestei declinări, un articol special feminin, pe LA. Atunci construcția ar suna: La manushniako- al femeii. Varianta Arli, "e manushesko", produce hilaritate, pt.că un căldărar l-ar decodifica drept EA AL BĂRBATULUI. Un TOTAL nonsens! Deasemenea, doamna

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
articolul E este feminin și nu-și are locul în această construcție, căldărarii folosind pentru oblicul acestei declinări, un articol special feminin, pe LA. Atunci construcția ar suna: La manushniako- al femeii. Varianta Arli, "e manushesko", produce hilaritate, pt.că un căldărar l-ar decodifica drept EA AL BĂRBATULUI. Un TOTAL nonsens! Deasemenea, doamna Delia Grigore, semnatara prefaței cărții în cauză (pag. 11), folosește articolul corupt E, într-o construcție în care adjectivul primește o inflexiune incorectă masculină, decât substantivul declinat, căruia

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
romani." Cum înțelege în realitate un rom nativ: "Când romii (???) între ei, între noi, EA, țiganii la ei, cum se spune EA țigănesc în limbă." Dacă dumneavoastră, cititori români ați înțeles ceva, apoi tot atât a înțeles și un țigan căldărar. Analiza construcției: Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana le rom(a) phenen paramicha"- cînd romii spun povești. "Maskhar lende" este incorect, pt. că romii folosesc pronumele reflexiv "pende", corect ar fi "mashkar pende

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
ei, între noi, EA, țiganii la ei, cum se spune EA țigănesc în limbă." Dacă dumneavoastră, cititori români ați înțeles ceva, apoi tot atât a înțeles și un țigan căldărar. Analiza construcției: Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana le rom(a) phenen paramicha"- cînd romii spun povești. "Maskhar lende" este incorect, pt. că romii folosesc pronumele reflexiv "pende", corect ar fi "mashkar pende"- "între ei înșiși". Expresia " mashkar amende, e romende", nu are sens

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
phenel pe romania chibiate." -"Cum se spune în limba romani" (deși postpozițe, TE are valoare de ÎN) "Sar phenel pe ande romania chibiate." -"Cum se spune în limba romani . " Cele trei variante enumerate mai sus sunt toate în uz între căldărari. Ultimul exemplu, deși neacceptat la catedra de romani a domnului Gheorghe Sarău, este corect pt. că toți romii îl folosesc. Construcția postpozițianolă inflexionată "iaTE" ține locul articolului hotărât E din primul exemplu, "Sar phenel pe ande E romani chib". De ce

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
Corect ar fi: "Romania chibiate." Sperăm ca doamna doctor Delia Grigore să nu înțeleagă greșit scopul articolului nostru. Este scuzabilă eroarea dânsei, din moment ce dumneaei nu este vorbitoare nativă. Concluzie finală: Supriza domnului Courthiade este tocmai folosirea acestui articol "OL" la căldărarii din Caraș-Severin. În acest moment, tot eșafodajul elegant al domnului Marcel Courthaide este destrămat. De ce? Pentru că dumnealui consideră că doar dialectele declarate de domnia sa mai vechi (cf. teoriei isogloselor) îl folosesc pe acest "OL". Iată că cercetarea limbii romani nu

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
pe acest "OL". Iată că cercetarea limbii romani nu se face de la înălțimea catedrei din Paris, Sorbona, ci amestecându-se cu noi, plebea fără doctorate,dar posedând cea mai înaltă calificare în limba romani, aceea a moștenirii genetice. Dacă romii căldărari folosesc articolul "OL", atunci și Căldărărească este la fel de veche ca și dialectul Arli, fiind deci de rang ÎNTÂI. Dacă luăm în calcul că toate dialectele rome folosesc articolele hotărâte grecești O și I, atunci TOATE dialectele rome sunt de grad

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
Dacă luăm în calcul că toate dialectele rome folosesc articolele hotărâte grecești O și I, atunci TOATE dialectele rome sunt de grad TREI, adică mai noi, inclusiv Arli cade în categoria a treia. Domnul Marcel Courthiade a dogmatizat că dialectul căldărarilor este cel mai nou, pt. că folosește sufixul grecesc -imos. Dar Arli, declarat de Courthiade cel mai vechi dialect rom, folosește la fel de intens articolele grecești O și I, ca și dialectul căldărăresc. Cu ce este mai prejos sufixul grecesc -imos

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605

grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-a făcut întotdeauna numai în cazane de aramă și acestea erau meșteșugite numai de nomazii căldărari. Când a trecut pe lângă șatră, s-a uitat atent spre cele trei corturi instalate și a văzut că parcă nu mai arătau ca în amintirile din copilărie. Copiii acestora nu mai erau așa de murdari și zdrențuroși precum cei de

ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495547799.html [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
nu, s-a uitat la ceasul de la mână și i-a spus ora exactă, precizându-i și minutele, după care copila de vârstă incertă i-a mulțumit și s-a retras în cort, pentru cine știe ce treabă urgentă. „Da!... Și la căldărari s-au schimbat multe!” gândi domnul Petrică, bărbat cu studii superioare, trăitor de mai mulți ani în capitala tării, unde își avea serviciul ca inginer la o uzină de renume, reîntors în sat să-și vadă mama, sora și nepoții

ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495547799.html [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]