119 matches
-
sunt unele dintre cele mai vechi activități economice. Meseria tradițională a căldărarilor este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuica, căldări, tăvi, tigăi) sau de cult (cristelnițe pentru botez, căldărușa de Bobotează, pocalul bisericesc și chiar a clopotelor de biserică). Cea mai importantă tehnică de lucru este alămirea țigănească, procedeu vechi, transmis În cadrul familiei și ținut secret, care cuprinde marea măiestrie a ciocănirii aramei. Căldărarii confecționau și reparau vase de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de fiert săpunul (figura nr. 26), găleți de apă etc. și de ritual religios (criștelnițe pentru botez); - vase mici sau medii de uz gospodăresc: tăvi, tigăi, căni, tipsii, talere, oale, ibrice(figura nr. 24), ceaune și de cult: pocalul bisericesc, căldărușa de Bobotează. Toate aceste vase au rol dublu, funcțional și decorativ. În special vasele rituale au decor complex, atât prin tehnică cât și prin valoare simbolică și formă. Prelucrarea aramei s-a dezvoltat ca o necesitate, mai ales că arama
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
40 bis, sc. A, et. 3, ap. 15, sectorul 2. 8. Skafte Ioan, cetățean danez, născut la 24 mai 1952 în București, România, fiul lui Stoica Ioan și Angelica, cu domiciliul actual în Danemarca, 2100 Copenhaga, Oster Sogade 64. 9. Căldărușa Gabriel-Petre, cetățean suedez, născut la 6 octombrie 1971 în București, România, fiul lui Mircea și Violeta, cu domiciliul actual în Belgia, 3770 Herderen-Riemst, Kerkveld 12. 10. Munteanu Mihai, cetățean suedez, născut la 6 iulie 1930 în localitatea Hiliseu, județul Botoșani
HOTĂRÂRE nr. 414 din 25 aprilie 2002 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141996_a_143325]
-
unde eu le scriu - și-n loc să savurez o Grasă beau vreo votcă puturoasă sau - ptiu! O gură de rachiu... Simțind că a scăzut elanul îi dă imbold Academicianul: - De ce nu-ncerci cu vreo Frâncușă care nu urcă-n căldărușă, nu ți se suie, brusc, la cap? Și dacă știi să-i pui temeiul, îți pare din oțel condeiul și nu-ți mai trebuie nici un hap... - După Frâncuș-s frânt, Magistre; visez să-mi vină un transport, în amfore nu în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de fântână, care era în vecinătatea punctului nostru de lucru, am pus mănunchiurile jos și ne-am răcorit cu o gură de apă rece. Funia și căldarea erau la locul lor; bunicul a scos cu pauze îndelungi o jumătate de căldărușă de apă limpede și răcoroasă. Din fericire, fântâna avea izvoare puternice, care n-au fost prea mult afectate de seceta prelungită. Ne-am înviorat puțin, apoi ne-am odihnit la umbra gardului de nuiele. Bunicul se mișca din ce în ce mai greu. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
metoda papagalicească a profesorilor de până atunci. Îmi aduc aminte că la un extemporal pe care ni l-a dat, am analizat poemul Balada popii din Rudeni de Topîrceanu și l-am uimit pe profesor cu finețea perceperii unor sinestezii (căldărușa de metal lovită de oblânc, sunetul pătrunzând prin valurile de ceață, clătinatul popii ce nu se ținea bine în șea, etc.) și prin afirmația tranșantă că în întrețeserea unor astfel de subtilități stă valoarea poeziei, lucru în răspăr cu teza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
reținut - am lipit afișe și ne-am... afișat până târziu în noapte, până pe la ora 2,30! La un moment dat, am înghețat de tot. Am înghețat de-a binelea! Dârdâiam cu pensula de aracet într-o mână și cu căldărușa în cealaltă, în timp ce fetele, la fel de reci, abia reușeau să desfacă afișele pentru a fi unse. Recunosc, în comoditatea mea, pe la miezul nopții am considerat că am pus suficiente afișe - ne așteptau niște bunătăți acasă!... - dar cu Diana și Teo nu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aveam la dispoziție o cazare de neacceptat în condiții normale dar, în situația dată... acelea erau condițiile normale! Aveam o tapasia nouă ce trebuia depășită și pe care am depășit-o, la fel ca și pe cea cu dușul cu căldărușa de la Belapur, la fel ca și odihna pe ziare de la Moscova! Și nu am fost singurul care să accepte cu seninătate tapasia: toți și-au găsit locul și au adormit cu gândul la bucuria zilelor următoare, la SHRI MATAJI, la
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
leu așezate pe șapte gâturi spiralate și cu trunchiul ei ciudat, puhav, cu niște tuberculi cu nasturi pe părți și terminându-se Într-o coadă Înnodată. Alte cărți pe care le-am găsit În podul acela, printre ierbare pline cu căldărușe alpine, cu palemonia albastră, cu Lycneea, cu crini roșii-portocalii și alte flori din Davos, aveau mai multă tangență cu subiectul meu. Am luat În brațe și am cărat jos glorioasa povară alcătuită din patru volume extrem de atrăgătoare: planșele Mariei Sibylla
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vanilie, de lămâie, de mosc sau cu miros dulceag, mucezit, greu de definit. Încă nesatisfăcut, m-am avântat mai departe. În sfârșit, am văzut că ajunsesem la capătul mlaștinii. Terenul ce se Înălța dincolo de ea era un paradis de lupine, căldărușe și scrophulariacee. Sub pinii Ponderosa Înfloreau crini Mariposa. În depărtare, umbrele norilor fugari Împestrițau verdele Întunecat al versanților de deasupra arborilor de construcție și griul cu alb al vârfului Longs. Mărturisesc că nu cred În timp. Îmi place să-mi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
alta. Tot din sfori de cânepă erau „confecționate” și hățurile. Părintele se suia în „șaretă” se înfofolea bine în piei de oaie, da bici la cal și pornea pe ulițile satului „cu patrafirul în gât” și cu icoana Nașterii sau căldărușa cu „aghiazmă mare” alături, oprind la poarta fiecărei gospodării. Credincioșii îl așteptau cu dragoste, ieșeau în drum la părintele, se închinau cu evlavie și primeau binecuvântarea prin care serbarea Nașterii și a Botezului căpătau transfigurarea divinei iubiri a întrupării și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
poeziile cu ușor aspect umoristic, cum e Balada popii din Rudeni, dioramă în aer nemișcat ca o scenă hibernală din pictura olandeză: Bolta sură ca cenușa, Calcă rar și cu zăbavă Codrii vineți - dorm adânc, Lunecușuri de pripor. Sună numai căldărușa Și-n tăcerea care crește, Atârnată de oblânc. Adâncit ca-ntr-o visare, Bate Surul din potcoavă Popa când și când șoptește Drum de iarnă, fără spor, Legănîndu-se călare... Interesante și înrudite cu poeziile în ton popular ale lui Eminescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
N.n. - Un afiș avea 24 de rânduri, de fapt o chemare. In primele 20 de manifeste cu aproximație, data demonstrației era fixată pentru 16 decembrie la orele 18. Îmi imaginez o echipă de conspiratori dotați cu scări de 4-5 metri, căldărușe cu vopsele, pensoane, scriind lozinci de felul JOS COMUNISMUL, JOS DICTATURA, VREM LIBERTATE! și câte cele! și o alta, a Primăriei, (securității), din autoturnuri stergând fațadele din diferite părți ale Iașului cântând Savetuță ieși la poartă, pocnind de invidie pentru
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cincizeci lei - o pereche zarafuri cu 6 picioare, două matcaluri; 20 lei - 2 perini zarbă; 10 lei - un covor; 18 lei - 2 cupe de argint în greutate de 90 dramuri a 24 bani dramul; 32 lei - 10 linguri și o căldărușă de argint în greutate de 322 dramuri a 13 lei dramul; 7 lei - opt coți de mașa, pânză leșească. De unde se vede că Lazarov, cămătarul, pusese dobânda din 10-15, ceea ce a făcut ca neamurile să se ridice să scape de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Articolul 1 Căldărușe Violeta și Alecu Dumitru se eliberează din funcția de adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini. Articolul 2 Dumitru Constantin, Necula Stelian, Stănescu Alexandru, Babici Emanuel și Stanca Constantin se numesc în funcția de adjunct al ministrului industriei construcțiilor de
HOTĂRÂRE nr. 60 din 20 ianuarie 1990 privind eliberarea şi numirea unor adjuncţi ai ministrului industriei construcţiilor de maşini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197277_a_198606]
-
Albina Bandoiu Chioibasesti Batogu Constantinesti Baldovinesti Frecatei Corbeni Bertestii De Jos Filipești Cazasu Magureni Corbu Vechi Bertestii De Sus Gavani Chiscani Marasu Lacu Rezi Bordei Verde Gemenele Lacu Sărat Plopi M. Kogălniceanu Caineni Băi Gropeni Scortaru Vechi Sălcia M. Kogălniceanu / Căldărușa Gulianca Tichilesti Rimnicelu Tacau Odaieni Chichinetu Gurguieti Traianu Titcov Târlele Filiu Ciresu Jirlau Tudor Vladimirescu Clocile Lanurile Vădeni Colțea M.Kogălniceanu/Sute Valea Cânepii Corbu Nou Mircea Vodă Vărsătura Cotu Lung Movila Miresii Custura Muchea Cuza Vodă Olaneasca Cuza Vodă
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
m, Str. VII Mică, L - 200 m, Str. VIII Viilor, L- 500 m, Str. IX Înfundată, L - 400 m, Str. X Cartierului, L - 350 m, Str. XI Doi Cocoși, L - 2.000 m, Str. XII Zorilor, L - 200 m; satul Căldărușa: Str. I Moara Lucasevici, L - 450 m, Str. II Principală, L - 450 m, Str. III Bisericii, L - 450 m, Str. IV Școlii, L - 450 m, Str. V Izlaz, L - 450 m", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul
HOTĂRÂRE nr. 1.059 din 19 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236302_a_237631]
-
cuprins: "52.836,00; 27.107,00", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Traian, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 66/2010"; - la poziția nr. 18, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Imobil, sat Căldărușa", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "13.302,00", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Traian, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 66/2010"; - la poziția nr. 19, coloana nr. 2 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 1.059 din 19 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236302_a_237631]
-
Salcia, Stoieneșii, Titcov Comuna Gropeni Sat: Gropeni Comuna Mărașu Sate: Mărașu, Băndoiu, Măgureni, Nedeicu, Plopi, Țăcău Comuna Roșiori Sate: Roșiori, Colțea, Florica, Pribeagu Comuna Stăncuța Sate: Stăncuța, Cuza Vodă, Polizești, Stanca Comuna Tichilești Sate: Tichilești, Albina Comuna Traian Sate: Traian, Căldărușa, Silistraru, Urleasca Comuna Tudor Vladimirescu Sate: Tudor Vladimirescu, Comăneasca, Scorțaru Vechi Comuna Tufești Sat: Tufești Comuna Ulmu Sate: Ulmu, Jugureanu Comuna Unirea Sate: Unirea, Morotești, Valea Cânepii Comuna Victoria Sate: Victoria, Mihai Bravu Comuna Viziru Sate: Viziru, Lanurile Comuna Zăvoaia
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ulmet, Văvălucile Comuna Brăești Sate: Brăești, Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pinu, Pârscovelu, Ruginoasa Comuna Buda Sate: Buda, Alexandru Odobescu, Dănulești, Mucești-Dănulești, Spidele, Toropălești, Valea Largă Comuna Cănești Sate: Cănești, Contești, Negoșina, Pacurile, Șuchea, Valea Verzei Comuna Cernătești Sate: Cernătești, Aldeni, Băești, Căldărușa, Fulga, Manasia, Vlădeni, Zărneștii de Slănic Comuna Chiliile Sate: Chiliile, Budești, Crevelești, Ghiocari, Glodu-Petcari, Poiana Pletari, Trestioara Comuna Colți Sate: Colți, Aluniș, Colții de Jos, Muscelu Cărămănești Comuna Cozieni Sate: Cozieni, Anini, Bercești, Bălănești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Fața Lui Nan
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
cât și încăperea (chiar clădirea). Cuptorul propriu-zis avea un spațiu ,anticameră”, vatră, unde se făcea focul care intra în cuptor (cu coșul de fum), iar deasupra focului era pusă o bară orizontală din lemn sau fier de care se agăța ,căldărușa” în care se prepara mămăliga, ciorba, se fierbea laptele și toate celelalte mâncăruri. În general în această cameră era o aglomerație mare datorită mobilierului (masă, scaune, lavițe și uneori un pat) și a vaselor de tot felul. Aici se servea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]