117 matches
-
metoda papagalicească a profesorilor de până atunci. Îmi aduc aminte că la un extemporal pe care ni l-a dat, am analizat poemul Balada popii din Rudeni de Topîrceanu și l-am uimit pe profesor cu finețea perceperii unor sinestezii (căldărușa de metal lovită de oblânc, sunetul pătrunzând prin valurile de ceață, clătinatul popii ce nu se ținea bine în șea, etc.) și prin afirmația tranșantă că în întrețeserea unor astfel de subtilități stă valoarea poeziei, lucru în răspăr cu teza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bazilica San Pietro. I-am întins scrisorile de acreditare, care i-au fost transmise imediat lui Pompeianus. Niște servitori ne-au condus la locuințele noastre, și am aflat cu iritare că toată lumea avea la dispoziție o singură baie, cu o căldărușă și o cadă de piatră. La cină ni s-a adus ceva frugal și fără gust și vin botezat cu multă apă. „Asta servește și papa“ a precizat clericul care ne aducea la masă, observându-ne dezamăgirea. Din fericire, cardinalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
unele care pot fi semănate direct în pământ. • Urmați indicațiile date la rubrica „Flori anuale și bianuale” pentru semințele puse direct în pământ. Principalele flori perene Acanta (talpa-ursuluiă, Achillea filipendulina, coada-șoricelului, omagul (mierea-ursuluiă, Agastache foeniculum, crețișoara, albița, amsonia, Anaphalis margaritacea, căldărușă (Aquilegia migricansă, anemonă, clopoței de grădină, arabis, armeria, pelin, Asclepias tuberosa, ochiul-boului, Astilbe arendsii, Aubretia deltoidea, bananier, baptisia, Aruncus dioicus, barba împăratului, călțunul doamnei, bergenia, Brunnera macrophylla, miruța (Anchusa officinalisă, cacteea, Calandrinia grandiflora, mușețel, clopoței, albăstrele, cornuț (canariță, Cerastium arvenseă
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului, și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și trebuie observată fascinația lui Mitroi pentru formele umile, fără mitologii înalte, dar cu o profundă rezonanță afectivă și domestică, obiectul-motiv evadează subit din propria sa natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și aici trebuie observată fascinația lui Mitroi pentru formele umile, fără mitologii înalte, dar cu o profundă rezonanță afectivă și domestică, obiectul-motiv evadează subit din propria natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
Taie luminișuri rare,/ Printre plopi se vede fumul/ Hanului din Vadul-Mare.// Calul, vesel, simte locul/ și s-abate scurt din cale, - / C-a-nvățat și dobitocul/ Patima sfinției-sale...// Iar hangița iese-n ușă,/ Bucuroasă de cîștig./ Ochii-i rîd spre căldărușă:/ - Frig, părinte?/ - Strașnic frig!". Comedie cu replici eludate, croind portrete de cucernici ca-n Creangă. Dăm, de bună seamă, peste aceeași impertinență poznașă, de credincios cârcotaș, din Minunile Sfîntului Sisoe. De amintit frumoasele, cît ar fi de naive, cu prospețimea
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
fi zis preotul. Se dusese la primărie să ceară bani pentru reparații la zidărie, că se adînceau crăpăturile făcute de cutremur și stă să cadă turla bisericii - și primarul că n-are! Obraznic, l-a sfătuit să mai meargă o dată cu căldărușa din poartă-n poartă și să le bată obrazul enoriașilor. Cînd îl aude, să cadă părintele în păcatul mîniei, care și-așa îi cam dădea tîrcoale în timp ce număra banii din cutia milei. Îi ținea sub ochi pe credincioși după predică
Botezul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7236_a_8561]
-
nu sune și să-i dea de gol pe cei înstăriți, bancnote prăpădite, de nu le mai primea ni-meni, pînă și bucăți de ziar tăiate de-acasă și împăturite în pa-tru. Dacă s-a dus acasă la fiecare cu căldărușa și cu catastiful să-i scrie, ca să nu creadă careva că bagă el banii în buzunar, s-a ales doar cu cîteva sute de lei și cu promisiuni de donații. Își face preotul cîteva cruci cu limba după ce aude îndemnul
Botezul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7236_a_8561]
-
compus din niște podoabe femeiești, de argint, ornate cu pietricele colorate. Aici ar mai fi fost descoperite și căni și farfurioare întregi, din ceramică, pierdute în timp. Tot în zona Capul Dealului bunicii mei ar fi descoperit, la arat, o căldărușă de aramă, cu capac, în care era pus lanțul de la vatră. Și acestea au dispărut în timp. Satele Covei și Boureni nu apar în harta austriacului Schwantz, executată în 1722 și nici în cea a lui Specht, din 1790, teritoriul
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
în căruța învelită toată în alb, ca o mireasă (foaie de nailon), o femeie, nevasta și un copilaș care se joacă singur cu o rotiță de lemn de cărucior stricată. Țiganul fumează tot timpul, țigare de la țigare. Alături de el o căldărușă de plastic în care își ține mărunțișul pe care-l vântură între degete ca pe niște grăunțe... E clar că face o aluzie... Îi dau de înțeles că vreau să contribui și eu... Îmi întinde căldărușa, depun ceva în ea
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
țigare. Alături de el o căldărușă de plastic în care își ține mărunțișul pe care-l vântură între degete ca pe niște grăunțe... E clar că face o aluzie... Îi dau de înțeles că vreau să contribui și eu... Îmi întinde căldărușa, depun ceva în ea. Printre bancnote curente, de valoare mică văd și două hârtii mari, împărătești, două bumășci străvechi, rusești, de câte cinci și zece ruble tipărite cu slove chirilice cum se văd în evanghelii, ambele emise în anul 1909
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și trebuie observată fascinația lui Mitroi pentru formele umile, fără mitologii înalte, dar cu o profundă rezonanță afectivă și domestică, obiectul-motiv evadează subit din propria sa natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
spune că nu se poate: unde s-a pomenit așa ceva? S-a pomenit! i-a tăiat-o Caludi care studiase dreptul în Franța și avea o diplomă bună pentru Orient. Se învoiește Cristescu, trimite după dascăl, să aducă busuiocul și căldărușa și să fie de față. Cînd erau ei doi gata să-i sfințească puștile, se răzgîndește Caludi și îi lasă să plece. Ciudățeniile astea i se trăgeau de cînd îi muriseră amîndoi fiii pe front, unul la Turtucaia, iar celălalt
Dom Caludi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8063_a_9388]
-
părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și aici trebuie observată fascinația lui Mitroi pentru formele umile, fără mitologii înalte, dar cu o profundă rezonanță afectivă și domestică, obiectul-motiv evadează subit din propria natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
văzut cum a adus para jos din pom Bunul ca să o deguste. A legat de un băț lung și gros, o găletușă mică de plastic și a așezat-o sub pară. A făcut un „zvâc“ și para a căzut în căldărușă, apoi i-a dat-o mamei să o spele și ce să vezi, abia o putea ține Ingrid în mâna și nu s-a mai oprit până nu a terminat-o. Ce dulce și zemoasă mai era..! Eu, cu siguranță
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
pastă de idei. Fugi de faptologi, căci faptologia este sensul comun mort, mort, fii atent, mort pentru că îl aruncăm din propriul teren, din acela care dă roade comune, dar utile. Nici pentru asta nu te lăsa ghidat de alții, de căldărușa lui Odin. Sunt aceștia cei care ridică în semn de salut pălăria, ca zeul scandinav, o mare căldare, o enormă formă de brânză, a cărei margine le cade până la călcâie și care îi privează de a vedea lumina; merg cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care, după o jumătate de oră era limpede și curată ca lacrima. Ea venea din Șontea, dar se filtra prin lut și nisip, astfel că am rezolvat și această problemă. Pentru orice eventualitate, dimineața luam din groapă apă cu o căldărușă al cărui mâner era legat cu o frânghiuță și umpleam o canistră de 20 de litri. A doua zi, pe la ora 12, pentru că peștele mușca mai rar, m-am apucat să fac o saramură. Am curățat de solzi mai mulți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că ar putea fi ceva pe tema Zânele Florilor. Lottie ar putea să fie Zâna Cerceluș în roz și violet și, Soph, aș zice, poate, Zâna Năsturel pentru tine, în verde și portocaliu, sau ați prefera să fiți Panseluță și Căldărușă? Sophie, Lottie și mama lor se uitară toate la ea, cu gura căscată. Nu vă faceți griji. Fran se distra de minune — Drept să vă spun, nu m-am gândit prea mult la asta, dar cred că aș opta pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
o nimica toată. Ce? Spune odată! Am avut un coșmar. Ei, și, pentru atâta lucru, să leșini? Să leșini, mata, pe care te știam om serios și tare În fața tuturor surprizelor; pentru un drac de coșmar? Fata, venită după o căldărușă de apă, ca să poată stropi scările, mai Înainte de a le mătura, repetă, ultima parte a Întrebării: pentru un drac de coșmar? Da. Fato. Da. Că era un coșmar, nu ca oricare altul, ci, unul cu iz politic. Și? Un coșmar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ei nu mai avea nici mâini și nici picioare. Odată cu fața, Întregul său trup se rotunjise, luând forma unui ou. Exista ea, dar exista și oul. Erau o Mașa-Mașă și o Mașă-ou, cu Mașa-Mașă ce stătea ghemuită În interiorul Mașei-ou, cu căldărușa Între genunchi, observând cu uimire cum lucrurile din jurul ei, În aparență neschimbate, capătă noi contururi. În interiorul oului era cald și bine. Numai mirosul se dovedi a fi nu tocmai plăcut. Mirosea a cameră stătută și a pește prăjit. Respirând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
prea târziu să mă-ntorc și, în plus, am plecat special de acasă să particip la o îngropăciune. Chiar aproape de prag, în semiântuneric, o femeie în genunchi spală cu cârpa scândurile chioșcului. Fără să se ridice, împinge încetișor în față căldărușa. - Domnu’, dacă vrei prescură și lumânări, mai așteaptă, mai am de șters și de frecat, se-ncuibă mucegaiul, cât clor aș turna, am mâinile arse de-acum, a doua zi văd înapoi firișoarele verzi. Nu se duce, păcatele mele, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
din culcușurile nopții. Pășea cu grijă, casă nu calce, doamne ferește, pe vreo coadă de vulpe sau, mai rău, pe laba unui Moș Martin. Deodată, un țipăt răzbătu dinspre partea de nord a codrului. Un stejar se rostogoli spre văgăuna Căldărușei, proptindu-se în firava unduiere a izvorului de apă tulbure, ce ajungea la vitele, care pășteau pe pământurile de lângă Podu de Lut. Bătrânul, încremenit, vedea cum se apropie o arătare nemaivăzută: jumătate om, jumătate șarpe, avea mâinile acoperite cu brățări
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de hârtie și o porni, fără să vadă nimic înaintea ochilor, spre fratele mai mare, Vasile, care ținea o cârciumioară, într-o odaie a casei. Trecu pe la uluc, sorbi cu sete apa răcoroasă, al cărei izvor venea tocmai din Poiana Căldărușei, ajunse la răscrucea drumurilor spre târgul Hîrlăului și spre vechea Cetate de Scaun a Sucevei, oprindu-se, nehotărât, la poarta cârciumei. Fratele nu era acasă, așa că se așeză, abătut, pe lavița dinspre fereastra camerei, unde cumnată sa, Ileana, fierbea grâu
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]