89 matches
-
ținea evantai în mînă. Că ar fi fost mai cuminte să așteptăm cu toții încetarea tirului de pe clădiri și apoi să ne încolonăm în liniște și ordine și să ne deplasăm fiecare în direcția sa? Noi la Coloane, unii acasă la căldurică, Monte Cristo la Televiziune, Petrică și Sena la Ministerul Apărării, restul care pe unde, dracu’ să-i mai știe. Și ce-a fost rău în asta? Mai puțină bravadă, și mai multă eficiență, spune Croitorașul, v-a folosit la ceva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ticsite cu marfă. O dureau genunchii, gleznele, îi venea să-și arunce cît colo pantofii cu toc și s-o ia pe scări în sus în ciorapi. Nu putea să nu se gîndească la Părințel, care o aștepta sus la căldurică, trîndăvind, uitîndu-se la Milionarii de la Miezul Nopții sau citind Libertatea. Asta numai viață nu e, își spunea privind la sacoșele imense de rafie pline cu boarfe, marfă de bișniță, din ce am ajuns să-mi cîștig existența, își plîngea de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
din somn nu vă văd. Vă caut și-mi pare bine că sînteți lîtagă mine... Tăcu. - Ti s-a urât cu fugitu, Gheorghe, zise Sandu Mînă-mică, de, ia să ai o casă și să stai cu ibovnica lângă tine, la căldurică, așa cum stau alții... Ceilalți Q priviră. Și-acum îl ustura sufletul pe șuț de Didina. - Dar bani de unde? întrebă posomorit Piele. Că ne-am apucat să furăm icoane în loc să ne vedem de păcatele noastre. Stăpânul și-a luat partea lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înfricoșător. - S-au dus dracului instrumenturile! oftă Neacșu, care simțea cum i se îngreuiază armonica, pe care se așezase un strat gros de zăpadă. - Ptiu! Cine ne puse să plecăm, nene Mitică? zise Dumitru. Nu ne era nouă bine la căldurică, cu molanul pe masă? Ca să nu mai vorbesc de bani... Starostele tăcea îndîrjit. Privea împrejur și nu știa încotro s-o apuce. Așezările omenești erau pe aproape, dar cum să mai deosebești ceva prin negura care se lăsase și cine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se ridică și continuăm prin umbra, deja întunecată, a codrului bîntuit de legende cu haiduci, cu braconieri, cu jivine ascunse în desișuri impenetrabile și cu politicieni fără merite, cu puști și turme de mistreți uciși. Luna noiembrie lîncezește într-o căldurică nici prea, prea, nici foarte, foarte și de asta profită frunzele care sfidează prin verdele lor crud, de ai crede că ești în primăvară. O altă barieră se ridică și noi urmărim drumeagul acela, care se strecura ca un ombilic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
știi unde le pun. Cei doi s-au înțeles și Raj revine la Adela, lamentîndu-se. Peștele nu mi-l mai dă. Dă-l naibii de pește, dar azi stai cuminte! Omul se culcă la loc și-i chiar mulțumit de căldurica de sub bulendrele de peste el. Pardailan o forțează și pe nevastă-sa, sora lui Raj, să meargă cu el. Sta-ți-ar peștele în gît! blesteamă femeia. Pornesc la drum cu sacii de iută pregătiți și înjură amîndoi birjărește. Înjură tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
secția de poliție locală. — Ce crimă! exclamă el, cu un accent local aproape imposibil pentru urechea lui Michael. E o crimă să scoți un om din casă într-o noapte ca asta! Ne-am dori cu toții să stăm acasă, la căldurică. Ce pot face pentru dumneavoastră, domnule sergent? întrebă Dorothy. — Nu vreau să vă sperii, doamnă, spuse polițistul, dar am considerat că e mai bine să vă previn. Să mă preveniți? De ce anume? — O anume domnișoară Tabitha Winshaw stă aici în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
n-au fost și ei în război? Nu știu, Marandă... Da’ dacă stau bine și mă gândesc, nu toți au ieșit în calea glonțului, așa cum am făcut-o eu... Unii nici n-au ieșit măcar din casă. Au stat la căldurică. Au stat ei nopți și zile întregi în omăt până la brâu sau ger de crăpau pietrele? N-au stat. Năsălia mamei lor de nenorociți! Doamne, câtă dreptate avea Trestie! Cine-i Trestie aista? Apoi un om ca aista nu găsești
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fi redus. În compensație va crește prețul la kilowat, litru, gram, deșt și șchioapă, în ultima situație, ca la căldură, acordîndu-se și o primă de handicap. Trăiască lupta pentru pace! 14. Domnule, gata. Ai băut, te-ai distrat, ai avut căldurică, lumină...Gata. Până aici ți-a fost. Sunteți...călăul ? Nu. Administratorul de bloc. 15. Vă rog, luați loc la masă. E curată, curată lună. Observați? Da. Strălucește luminos ca tranziția. Am declarat-o obiect de patrimoniu național al familiei. N-
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
lupi, și încă la o haită, nu m-am gândit - a răspuns moș Dumitru, clătinând din cap a mirare. Când ne spui pățania țiganului cu haita de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică, cu un vinișor fiert dinainte și cu niște guri căscate ca ale voastre în față, îi altceva - a răspuns Pâcu, râzând cu mare poftă. Dealul Lutăriei l-au urcat după sfatul lui Hliboceanu. Prima sanie, cu patru boi, ca să rupă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-mă și matale în pace, moș Pâcule! i-a răspuns Mitruță, cu un început de necaz în glas. Dacă vorbesc, înseamnă că încă mai trăiesc. Dacă tac, se cheamă că îs mort. Si uite colea crâșmulița, care ne așteaptă cu căldurică, mâncărică, rachiuaș și vinișor... Unde mai pui că nici crâșmărița nu-i de lăsat, bătu-o-ar norocul. Ce să mai spun? Doar că Costache crâșmarul n-o avut de lucru și s-o însurat a doua oară cu fimeie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în ultima vreme. — Câte-o bere și câte doi mici la ăștia trei pe care îi vezi aicea ! ceru Costică. Apoi se rezemă de perete, dându-și capul pe spate : Bine-i să te simți domn uneori ! Să stai la căldurică și să te servească alții la masă... — Domn ești după cum te porți, spuse, cu glasul lui prelung, Fane Chioru, nu după cum se poartă alții cu tine... — Lasă să te mai domnească și alții, spuse Ologu, nu să te ploconești toată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
comun este considerat o greșeală (lipsa de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
substituirea firescului sentiment de jenă printr-o agorafilie dezarmantă: Întrebat cum se împacă activitatea lui de acum cu ce făcea și spunea înainte, răspunde invariabil: "Vai de capul meu! Habar n-ai ce lupte a trebuit să duc. Stăteai la căldurică, în timp ce eu ...". Iar dacă vorbește în Parlament, pe lângă mișcările de fund, atât de caracteristice foștilor activiști, se remarcă totdeauna prin aerul hâtru, ușor dansant al spuselor sale. Socotește că nu a fost într-o zi prea bună dacă nu stârnește
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]