276 matches
-
vesel prin materie. Conținutul poveștilor și al amintirilor este indiferent în sine, ba chiar apt de a fi tratat liric ori fantastic, veselă este hohotirea interioară, setea nestinsă de vorbe, sorbite pentru ele însele, dintr-o voluptate strict intelectuală. G. CĂLINESCU Nici un model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă, scriindu-și Amintirile, dar, desigur, nici prototipurile culte ale genului, primele autobiografii și memorii ale Renașterii, înmulțite apoi în toate literaturile europene. Aci, ca și în poveștile și povestirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
superioară. Lăpușneanu e desigur un damnat, osândit de Providență să verse sânge și să năzuie după mântuire. El suferă de o melancolie sangvinară, colorată cu mizantropie. Echilibrul între convenția romantică și realitatea individului, aceasta e minunea creației lui Negruzzi. G. CĂLINESCU SCRIERI: Triizeci ani sau Viața unui jucători de cărți, Iași, 1835; ed. Iași, 1863; Aprodul Purice, Iași, 1837; 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu Mihail Kogălniceanu), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
specializărilor tehnice extreme (care fragmentează privirea spre întreguri),descoperă la antici o exemplară conștiință a universalului. Un puternic sentiment al grecității emană din poemele lui Paul Valéry Amphion, Orphée, Naissance de Vénus, Hélène, Pythie, La Jeune Parque și celelalte. Un Călinescu, impetuos și personalist îi declara lui Ion Biberi: "Eu sunt un "clasic", domnule, profesez idei eline" (Interviu în Lumea de mâine, Ed. "Forum", 1945). Vizionarismul lui Doinaș la maturitate, mereu înclinat spre conexiuni între Eu și Univers, tenace căutător de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
alt) sceptic mântuit, L, 1996, 4; Mircea Popa, Un alt Mircea Eliade, TR, 1996, 14; Dan Grigorescu, Timpul viu al literaturii, L, 1997, 6; Josette Rasle, De Sainte-Beuve à Blanchot, „La Quinzaine littéraire”, 1997, 717; Fănuș Băileșteanu, Eugen Simion - un Călinescu sui-generis, ST, 1998, 4-5; Ion Bălu, Marin Preda, îndrăgostit, APF, 1998, 10; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 162-166; Alex. Ștefănescu, Literatura scrisă la persoana întâi, RL, 2000, 8; Constantin Ciopraga, Jurnalul unei experiențe franceze, DL, 2000, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
CĂLINESCU, Al.[exandru] (5.X.1945, Iași), critic și teoretician literar, publicist. Este fiul Luciei Mioara Călinescu (n. Vartic) și al lui Cicerone Călinescu, profesori. După absolvirea Facultății de Filologie, secția franceză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967), parcurge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
a eseisticii sale, trecând peste latura doctrinară ce poate forma obiect de violente discuții, se remarcă printr-un spirit polemic viu, amestecat cu elemente de grandomanie mai curând inocente și simpatice, acordând paginilor sale mișcări de umoare care încântă. G. CĂLINESCU SCRIERI: Încercări critice, pref. C. Rădulescu-Motru, București, 1903; Cercetări critice și filosofice, București, 1916; ed. 3, București, 1925; Icoane fugare. Documente omenești, București, 1916; ed. 2, București, 1921; Studii critice, București, f.a.; Noi studii critice, București, 1920; Probleme sociale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
CĂLINESCU, Matei (15.VI.1934, București), critic și teoretician literar, comparatist, eseist, prozator și poet. Este fiul Dorei Maria (n. Vulcănescu) și al lui Radu Călinescu, absolvent de la École Centrale des Arts et Manufactures din Paris, inginer la Căile Ferate Române. O ascendență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
reciproc. Privită cu lupa, comedia Omul cu mârțoaga de G. Ciprian este un mozaic de toate varietățile teatrale câte au putut intra în experiența unui actor. [...] De fapt, piesa e un „mister” și deocamdată unica scriere teatrală veritabil „mistică”. G. CĂLINESCU SCRIERI: Omul cu mârțoaga, București, 1927; ed. București, 1983; Nae Niculae, București, 1928; Soț ori făr’dă sau Odiseea lui Haralambie Cutzaftachis, București, 1936; Capul de rățoi, București, 1940; Cutia cu maimuțe, București, 1942; Măscărici și mâzgălici, București, 1958; Scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
DVD, film de Josée Dayan, 2003, avec Catherine Deneuve, Rupert Everett, Leelee Sobieski, Nastassja Kinski. 8) Valmont, 1989, film de Milos Forman, avec Annette Bening, Colin Firth, Meg Tilly et Fairuza Balk. TIPOLOGII LITERARE ÎN ROMÂNUL ENIGMĂ OTILIEI DE G. CĂLINESCU. ABORDARE DIDACTICA INTERDISCIPLINARA TEXT-FILM-FOTOGRAFIE Prof. Ana-Maria ZLĂVOG Colegiul Național "Nicolae Bălcescu", Brăila 1. Preambul teoretic Înscris în paradigmă limbaj-limbă-vorbire, discursul narativ impune concretizarea enunțării că act individual de comunicare. "Flux spontan, cu totul natural ființei umane", procesul de comunicare declanșează
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
INSTITUTUL DE ISTORIE ȘI TEORIE LITERARĂ „G. CĂLINESCU”, instituție de cercetare a Academiei Române. A început să funcționeze la București, cu personal propriu, de la 1 martie 1949, inițial numindu-se Institutul de Istorie Literară și Folclor. Director este din 1951 G. Călinescu, care va rămâne în această funcție până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
legătura strânsă a termenilor din interiorul "triunghiului" soț-soție-amant e menită a sugera un raport similar în interiorul unității organice a psihicului, având la bază pulsiunea libidinală, cu cele trei instanțe descrise de Freud (acest "Paganini al inconștientului", cum l-a gratulat Călinescu al nostru) în lucrările sale târzii: ego-ul super ego-ul id-ul /eul-supraeul-sinele (psihanaliza s-a folosit din plin de scenariul "realist" al interpretării primejdioaselor legături amoroase). După cum se știe, Eul urmărește atât adecvarea psihicului la realitate, cât și satisfacerea nevoilor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lui Emil Botta în oglinzile criticii, CRC, 1984, 20; Dan C. Mihăilescu, Emil Botta și critica totală, ST, 1984, 5; Dan Ion Nasta, „Apocrife despre Emil Botta”, RITL, 1984, 3; Iorgulescu, Prezent, 295-299; Ovidiu Nimigean, „Ochiul atroce”, „Dialog”, 1986, 112-113; Călinescu, Biblioteci, 224-227; Cistelecan, Poezie, 133-138; Popa, Clasici, 160-162; Laurențiu Ulici, Vocația „critică” și aspirația „lirică”, RL, 1989, 17; Piru, Critici, 209-212; Mircea Vasilescu, Lectura unui climat spiritual, CNP, 1990, 19; Monica Spiridon, „Ecorșeuri”, F, 1990, 7; Papahagi, Cumpănă, 240-252, 261-266
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
folclorul, punând mai multă coloare și stingând claritățile. El pune în acțiunea de fascinare prin sentimentalism o grijă excesivă, la modul misterios, care, cu toată teatralitatea și cu un ușor comic inclus în orice mistificație, încântă prin ineditul contrastului. G. CĂLINESCU Adevăratul stegar al mișcării simboliste a fost Ion Minulescu. Fără a fi ermetic, prin fond, și, mai ales, prin formă, întrucât e o artă de relativă inițiere și, oricum, de rafinare estetică, simbolismul nu poate fi popular. I. Minulescu e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
CĂLINESCU, Alexandru (13.II.1907, Focșani - 6.IX.1937, Sinaia), poet. Autodidact, funcționar la Primăria din orașul natal, C. a avut o viață marcată de boală, de obsesia morții apropiate și de insatisfacțiile existenței provinciale. Împreună cu Pavel Nedelcu și George Caïr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286043_a_287372]
-
deosebite, cerul și pământul. E vorba, dar, nu de antiteza de concepte ideal - real, ci de un proces, văzut în planul poeziei, de metamorfoză, de osmoză între spiritual și material, amândoi termenii luați ca momente îndepărtate ale aceleiași materii. G. CĂLINESCU SCRIERI: Cuvinte potrivite, București, 1927; Icoane de lemn. Din amintirile ierodiaconului Iosif, București, 1929; Poarta neagră, București, 1930; Flori de mucigai, București, 1931; Cartea cu jucării, București, 1931; Tablete din Țara de Kuty, București, 1933; Ochii Maicii Domnului, București, 1934
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ne adresăm unui public divers ca vârstă și orientare profesională, care ar putea folosi dicționarul, cu succes, atât pentru simpla informare, cât și pentru examene. Autorul CUPRINS TUDOR ARGHEZI / 9 GEORGE BACOVIA / 31 ION BARBU / 45 LUCIAN BLAGA / 61 G. CĂLINESCU / 79 I.L. CARAGIALE / 95 ION CREANGĂ / 123 MIHAI EMINESCU / 143 EUGEN LOVINESCU / 199 TITU MAIORESCU / 211 CAMIL PETRESCU / 223 MARIN PREDA / 251 LIVIU REBREANU / 265 MIHAIL SADOVEANU / 281 IOAN SLAVICI / 315 NICHITA STĂNESCU / 331 Bibliografie / 345 TUDOR ARGHEZI (1880-1967) Tudor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
București, 1981; Pop I., Recapitulări, EDP, București, 1985; Șora M., Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, Editura Minerva, București, 1970; Todoran, E., Lucian Blaga. Mit. Poezie. Mit poetic, Editura Grai și suflet Cultura națională, București, 1997. G. CĂLINESCU (1899-1965) G. Călinescu s-a născut la 19 iunie 1899 în București. A studiat la Iași, București, Roma. Opere: Viața lui Mihai Eminescu (1932); Cartea nunții (1933); Opera lui Mihai Eminescu, I-V" (1934-1936); Poezii (1937); Enigma Otiliei (1938); Viața
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iubirea, borealismul, neptunismul, dar și serafismul (starea de grație a spiritului eminescian), sublimarea naturii, viziunile edenice, religia sexuală, somnolența estatică. În Tehnica interioară judecă în special poeziile antume, iar în Tehnica exterioară analizează versul sub aspect formal. ROMANELE LUI G. CĂLINESCU Romanul Cartea nunții e un roman liric, la modul grec, luând ca model Daphnis și Chloe de Langos. Romanul e mai mult un exercițiu linear, abstract, fără suficienta desfășurare epică, fără observație psihologică. Jim Marinescu și prietenii lui duc o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin exactitatea cu care elemente disparate se întrețes, care te încântă prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice. Camil Petrescu a adoptat aici stilul clasic francez al analizei și dacă ușurința supără puțin, meritul de inovator este incontestabil. G. CĂLINESCU Spre deosebire de Rebreanu, de d-na Bengescu, de Gib Mihăescu, ceea ce izbutește mai bine autorul Ultimei nopți de dragoste... nu este atât afundarea în regiunile obscure ale conștiinței, cât exactitatea aproape științifică în despicarea complexelor sufletești tipice. Întocmai ca moraliștii clasici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Prozatori, I, 32-49, 171-173; [Camil Petrescu], CREL, 1985, 3 (semnează Aurel Petrescu, Liviu Papadima, Călin Andrei Mihăilescu, Rodica Zafiu, Liviu Petrescu ș.a.); Iorgulescu, Prezent, 7-18; Ornea, Actualitatea, 118-122, 159-164; Rachieru, Vocația, 208-217; Ungureanu, Proza rom., I, 58-90; Anghelescu, Lectura, 178-182; Călinescu, Biblioteci, 102-107; Ion Ianoși, Literatură și filosofie, București, 1986, 182-231; Scarlat, Ist. poeziei, III, 108-112; Popa, Clasici, 38-41; Dimisianu, Subiecte, 58-75, 278-279; Tihan, Apropierea, 34-39; Craia, Fețele, 82-86; Maria Vodă Căpușan, Camil Petrescu. Realia, București, 1988; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 252-258; Holban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
oriental, cu ișlic, antereu și iminei, obișnuit a subtiliza pe sofale și a-și trimite mesagiile prin țiganii lăutari, neverosimil în pădure, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă, și tristețea occidentală până la pandalii și istericale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii. Alcătuiri și tălmăciri, îngr. Neculai Ionescu, Iași, 1856; ed. 2, îngr. Miron Pompiliu, pref. Caterina Vogoride-Konaki, introd. Em. Vogoride-Konaki, Iași, 1887; ed. I-II, Iași, 1893; Poezii, îngr. Ion Pillat, București, 1942; Scrieri alese, îngr. Ecaterina și Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
o similitudine cu -mente din limbile romanice occidentale, care pornește de la mens, -ntis. 70 În acest sens sînt concludente și unele compuse românești, precum ochiul-boului, traista-ciobanului etc. 71 Prima atestare a acestei denumiri este probabil la M. Eminescu (vezi G. Călinescu, Opere, Editura pentru Literatură, București, vol. XII, 1969, p. 145-146). 72 Astfel s-a întîmplat cu numeroase cuvinte grecești și latine, care au devenit prefixoide, nu numai pentru limbile respective, ci și pentru alte limbi. 73 Vezi Theodor Hristea, Pseudoanglicisme
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unui poet mare, tot așa de mare ca și Eminescu, în punctul cel mai înalt atins. Macedonski nu putea fi înțeles decât după formația limbii și după ce o satisfăcătoare evoluție poetică scotea opinia publică din prejudecățile curente despre poezie. G. CĂLINESCU Macedonski este poetul dematerializărilor succesive, al transfigurărilor graduale, care introduc în univers organizări și modificări calitativ noi, cu tendința convertirii la regimul spiritual a întregii materii și existențe. Aceasta este și marea sa vocație, atributul suprem al originalității sale literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
De la methaphore au mythe, Joși Corti, Paris, 1986 CAILLOIS, Roger, Mitul și Omul, Nemira, București, 2000 CALLE, Mireille (ed.), Du féminin, Leș presses universitaires de Grenoble, Grenoble, 1992 CALVINO, Italo, La cité-roman chez Balzac // La Machine Littérature, Seuil, Paris, 1984 CĂLINESCU, Matei, Five faces of Modernity, Duke University Press, 1987 CEMORTAN, Leonid, Prietenul nostru teatrul, Literatura artistică, Chișinău, 1983 CEMORTAN, Leonid, Teatrul național din Chișinău, Epigraf, Chișinău, 2000 CHAPONNIERE, Corrine, Le mystère féminin, Olivier Orban, Paris, 1989 CHARLE, Christophe, Paris fin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
magiei lunare, peisajul devine stare de suflet și intră în literatură. Pentru întâia oară un veritabil poet român pătrundea cu fantezia în spațiul cosmic, îmbrățișa cu gândul toate regnurile, punând întrebări asupra cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G. CĂLINESCU SCRIERI: [Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842; Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1847; ed. îngr. I. Fischer, București, 1969; Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, București, 1863; Scrieri în versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]