452 matches
-
al călușarilor conține multe elemente oculte prin care se face transferul de energii și secrete doar pe cale orală, ca în vechile inițieri ale druizilor. Puterea nu se dă în mâna celui ce nu știe a o folosi spre binele comunității. Călușul are rădăcini în ancestral, protejând oamenii, gospodăriile lor, vitele și recoltele, de spiritele rele. Autor:Floarea Cărbune Ilustrație de Mirela Pete Referință Bibliografică: CĂLUȘARII DIN PURANI DE VIDELE / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
în douăzeci și două de vârste deodată ploile strangulează fericiri din larg pe culoare labirintice cineva mă ia în spate ca pe-un pardesiu jerpelit lumea toată se scurge din buzunare - depărtarea o schimbă-ntr-o oază în urmă rămâne călușul de vată: un șacal rătăcit care-mi amușină tălpile spre casă suvenir de după-amiază mă înghit aerul se potolește în mine ca un prunc ghiftuit ferestrele casei dărâmate se holbează în gol o batistă albă înșiră ce-a mai rămas
Poezie by Daniela Popa [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
lui Răpan în mine și vocea Domnului vorbea acum prin gura mea eu eram acum micul Răpan în doar zece minute m-au luat pe sus și mi-au făcut șocuri electrice pentru prima oară și când mi-au pus călușul la gură m-am simțit cu adevărat liber
noul Mesia by Ofelia Prodan [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
Tot guvernând hoțește vă bateți precum chiorii Noi suntem pui plăpânzi, iar voi sunteți dihorii. Voi până ieri atei, azi vă-nchinați la cruci Și-i lingeți pe dușmani de bale și de muci. Metodic și precis ne-ați pus căluș și zgardă, Iar țara ați lăsato să-nece și să ardă. Voi vreți sa fiți „ elita”, potop de parveniți, Tot dijmuind din pâinea, celor cei jecmăniți. Din visteria țării, o pungă fără baieri, Voi dați, acum, la șmecheri și-o
PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1419412588.html [Corola-blog/BlogPost/365980_a_367309]
-
mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor din sărbătorile de Paște și de Crăciun, dar și obiceiul dansului popular numit Călușul, „cu Mutu cel nebun îmbrăcat în femeie, sau să asiști la spălatul de Rusalii, când femeile scoteau în bătătură scăunelul, cazanul cu apă, un braț de rozmarin, lână de oaie și săpun de casă neînceput și abia apoi chemau „bărbat
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de corzi, erau atât de dese, încât doar mustățile le puteau scoate afară, așa că alergau de colo colo, spre disperarea țambalagiului. De atunci așa i-a rămas numele sârbei altoite pe căluș, „Șoarecele”. Și unde mai pui că era și în satul cunoscutului fotbalist...Șoarece! *** Rămânea satul mut, rămânea surd, asta până se întorceau de la nunți, luni seara. Se întorceau tăcuți, obosiți, nedormiți de trei nopți. În tot acest timp luau țărâna
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
nu mai rămâne spațiu nici de o atingere, ori de o mângâiere; fie ea și una întâmplată din eroare! Dar se pare că nu ne este suficientă această " protecție"! Și atunci ne gândim că; poate ar fi nevoie să punem căluș buzelor, pentru a ne amuți din murmurul strigătului durerilor acute, vii; ce ne însângerează trupul, ce ne disecă sufletul și'l rupe fâșii, fâșii subțiri, în fragmente de inutilitate!... Devenim așa de izolați încăt nu mai putem fi nici măcar noi
STRIGÂTUL MUT AL SUFLETELOR FRÂNTE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1435840458.html [Corola-blog/BlogPost/343309_a_344638]
-
Competiții și Concursuri, dar și în...Francofonie ! Alex Târâș, Ștefan Istrate și Turbatu Ștefania, Au răsărit ireversibil și duc mai sus, Francofonia ! La Crâmpoia-n "Concurs de dansuri", Ansamblu' nost' a fost cotat La "Spectacolozitate" ! și pentru asta, Premiat ! Concursul Național, "Călușul (nostru) Românesc, Ne-a Premiat pe locul ll, elevii ce dansul trăiesc ! La "Inter Regio Fest", ("Artistic Festival Concurs") Ansamblul nostru de dansuri, o nouă Diplomă-a adus ! Copiii noștri coregrafi : Mihai Bărbuț, Ana-Maria Duță Andreea, Auraș și Nicoleta-Ștefania, Andreea
OMAGIU VECTORILOR DE CULTURĂ DE LA IZVOARELE, JUD.OLT. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1444376262.html [Corola-blog/BlogPost/343212_a_344541]
-
pregătirea și plecarea lui la horă), ,, însurătoarea lui Birică cu Polina '', ,,moartea”, ,,parastasul”, ,, parastasul lui Sandu”, forma veche de ritual, sărbătoarea cinstirii morților prin praznice date fără slujbă, spălatul pe picioare înainte de praznic, obicei rămas în sat din timpul străvechi. Călușul,unul dintre cele mai semnificative obiceiuri populare, însemnată manifestare folclorică, cu urme din vechime și cu o literatură bogată, cunoscut și peste hotare, a fost consemnat pentru prima dată la Dimitrie Cantemir în ,, Descriptio Moldaviae” Marin Preda, în ,,Moromeții” realizează
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
cu amintiri brodată Prin Teleorman cu cioturi de poveste...,,a fost odată’’ Când bunica, o masă, de Rusalii,ducea pe capul ei, Iar noi, pe uliți presăram frunze de nuc și tei. În această zi frumoasă a moșilor de vară, Călușul răsuna prin sate cu lăutari în seară, Iar câte un vătaf purta în joc un băț împodobit , Cu busuioc, pelin, ciucuri, maramă cu fir de borangic. De Rusalii era festin,... o amplă sărbătoare, Cu vase de lut pictate, străchini și
DE RUSALII de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1466256835.html [Corola-blog/BlogPost/375255_a_376584]
-
mai ești! a râs cel care-l întrebase și toți au râs în hohote.Povestitorul a tăcut rușinat. Fabulațiile acelui om, care, probabil văsuse el ceva, dar nu aflase esențialul despre călușari, au îngroșat vălul de mister aruncat peste ritualul călușului. Nimeni, niciodată nu a aflat cum au fost selectați și instruiți călușarii, cum au fost inițiați în cultul acestui „joc”, care au fost tainele acestui cult, ce trebuia să cunoască lumea și ce trebuia să rămână secret, numai pentru călușari
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
l-a declarat „persona non grata”? Cine a vrut să transforme un ritual străvechi într-un dans oarecare, golit de conținutul credințelor ancestrale ale strămoșilor noștri? Mai târziu, când am văzut călușarii pe scenă sau la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
fapt, Lumea este resanctificată în întregime datorită Templului. Oricare ar fi gradul său de impuritate, Lumea este continuu purificată de sfințenia sanctuarelor” (p. 48). Accesul la sacralitate se realizează în folclorul poporului român prin obiceiurile cu măști (Brezaia, Capra, Ursul, Călușul etc.), în nudismul magic, în descântec (sub forma invocării forțelor taumaturgice, apotropaice, profilactice). Într-un fel sau altul toate aceste ritualuri presupun inițiere, ritualuri pentru pregătirea unui spațiu sacru, o zonă de acces „dincolo” sau făcând loc acelui „dincolo” aici
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486555878.html [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
unor planuri opuse, antagonia fiind mai degrabă asemănătoare modului de percepere din cadrul gnozelor dualiste, unde binele și răul se află într-un echilibru mobil nu doar în lumea aceasta, ci în plan ontologic. Regăsim acest lucru, de exemplu, în cazul Călușului, unde de sacru țin și călușarii, și Mutul, ale cărui gesturi și vestimentație amintesc de lumea inferioară. 3. „comunicarea cu Cerul este exprimată printr-un anumit număr de imagini care privesc toate acel Axis mundi: stâlp (cf. universalis columna), scară
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486555878.html [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
efectiv problema? Atunci când, de exemplu, tot auzind pe „sacru” în loc de „sfânt”, există posibilitatea ca omul simplu să fie puțin încurcat: și asta ține de sacru, și asta, și asta... Și altarul jertfei hristice, și invocările șamanului, și gesturile mutului din căluș!? Sigur, nu mă feresc să folosesc cuvântul sacru atât timp cât nu îmi scapă din vedere diferența specifică, marginile cuvântului. Relativizarea este o modă tot mai puternică azi și foarte periculoasă întotdeauna, mai ales când e vorba de cele sfinte... Referință Bibliografică
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486555878.html [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
în cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este părinte sufletesc al unui artist unic
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
speciale, locul V la faza națională de handbal feminin rural, etc. Mai bune, mai mari și mai multe ar fi fost premiile dacă nu ar fi și ... neajunsuri. Enumeră aici directorul școlii: Nu sunt hamuri - piese auxiliare pentru formațiile de căluș fiind nevoiți să le împrumute continuu de la cluburile de copii din Drăgășani, ori Rm. Vâlcea. Prevede realizarea în curtea școlii a unui solar destinat cultivării de legume ecologice. Planuri frumoase, în condiții destul de grele, dar ... ambiția va învinge. Și primarul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cenaclul-petale-la-nenciulesti/ [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș, hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!...” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului nesfârșit de Om și Dumnezeu, o carte a meditației, căci
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
teatru, semnat de Dumitru Velea și intitulat foarte sugestiv „Zilele de pe urmă”, apărut în Editura Fundației Culturale Jon D Sârbu. Cartea are o ținută grafică ireproșabilă și cuiprinde șase piese de teatru „Legea”, „Frumoasa lumii”, „Baboiul”, „Zilele de pe urmă”, „Ultimul Căluș” și „Rusalii apocaliptice”, formând un tot unitar ce ne dezvăluie viziunea autorului asupra conflictelor de idei în contextul desfășurării scenice a acțiunilor pornite de la anumite povestiri, legende și datini. Prima piesă „Legea”, în patru părți, este o fantezie ce își
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_zilele_de_pe_urma.html [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
personaje față de poveste, acestea erau dora episodice în varianta Caragiale Remarcăm strădania autorului de a păstra marca lui Caragiale”. Piesa de rezidență a volumul este „Zilele de pe urmă”, care pentru a sugera sensurile în cele mai amănunțite nuanțe ale tradiționalului „Căluș” este împărțită în două părți „Ultimul căluș” și „Rusalii apocaliptice”. Așa cum subliniază dramaturgul și poetul Dumitru Velea în finalul cărții „Călușul” reprezintă, un nex de semnificații generate de o realitate artistică, structurată în și de milenii de cultură”, cum sublinia
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_zilele_de_pe_urma.html [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
în varianta Caragiale Remarcăm strădania autorului de a păstra marca lui Caragiale”. Piesa de rezidență a volumul este „Zilele de pe urmă”, care pentru a sugera sensurile în cele mai amănunțite nuanțe ale tradiționalului „Căluș” este împărțită în două părți „Ultimul căluș” și „Rusalii apocaliptice”. Așa cum subliniază dramaturgul și poetul Dumitru Velea în finalul cărții „Călușul” reprezintă, un nex de semnificații generate de o realitate artistică, structurată în și de milenii de cultură”, cum sublinia și Lucian Blaga. Acțiunea piesei, păstrează ritualuri
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_zilele_de_pe_urma.html [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
rezidență a volumul este „Zilele de pe urmă”, care pentru a sugera sensurile în cele mai amănunțite nuanțe ale tradiționalului „Căluș” este împărțită în două părți „Ultimul căluș” și „Rusalii apocaliptice”. Așa cum subliniază dramaturgul și poetul Dumitru Velea în finalul cărții „Călușul” reprezintă, un nex de semnificații generate de o realitate artistică, structurată în și de milenii de cultură”, cum sublinia și Lucian Blaga. Acțiunea piesei, păstrează ritualuri pregătitor al Călușului care începe cu trei săptămâni înainte de Rusalii, ritual ce se desfășoară
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_zilele_de_pe_urma.html [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
apocaliptice”. Așa cum subliniază dramaturgul și poetul Dumitru Velea în finalul cărții „Călușul” reprezintă, un nex de semnificații generate de o realitate artistică, structurată în și de milenii de cultură”, cum sublinia și Lucian Blaga. Acțiunea piesei, păstrează ritualuri pregătitor al Călușului care începe cu trei săptămâni înainte de Rusalii, ritual ce se desfășoară pe hotarul satului într-o inițiere secretă și de taină sub jurământ sfânt. Un rol important îl are în piesă Vătaful, care este conducătorul cuplului ce se află sub
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_zilele_de_pe_urma.html [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
important îl are în piesă Vătaful, care este conducătorul cuplului ce se află sub stăpânirea Împărătesei zânelor, irodiasa, , dar un rol și mai important îl are Mutul. Acestea este mascat și reprezintă vitalitatea virilă și de reproducere a omului. Structura călușului surprinde și o parte de simbolistica nocturnă din care nu lipsesc scene burlești. În spatele Nebunului din Căluși, uneori stă un înțelept care prin gesticulație, a mascării sale exorcizate apare ca un element al sărbătorii exploziei erotice a lumii. Prin vocația
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_zilele_de_pe_urma.html [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
fie și acum, în al doisprezecilea ceas. De prea multă vreme dansăm pe o melodie neromânească. Probabil de aceea am și început să încurcăm pașii. Doamne ferește, să nu-i uităm de tot! Ar fi păcat și criminal să fie înlocuit călușul de către un step, de un cazacioc sau, și mai rău, de-un ceardaș! Volumul, pe care mi l-a oferit cu atâta delicatețe și care conține file dintr-o poveste de dragoste pentru pământul strămoșesc stropit de sângele acelor care
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Pamantul_care_doare_cronica_de_maria_al_florin_tene_1359292059.html [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]