490 matches
-
jurământul ( confirmat de Constantin Alexandru- cobzar din Optași) În aceeași seară se execută câteva jocuri ritmate pe muzica specifică si nuanțată a călusului, mai lentă sau rapidă, care impune și schimbarea ritmului în pași rapizi sau lenți. In timpul dansului, călușarii emit strigăte de tipul: hălai-hălai-hălai-șa (se știe că strigătul reprezintă o eliberare de energie negativă cumulată în corp, prin urmare are rol purificator). Costumele călușarilor sunt de fapt costume populare tradiționale românești ( pantaloni strânși pe coapse și cămăși albe, purtate
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
sau rapidă, care impune și schimbarea ritmului în pași rapizi sau lenți. In timpul dansului, călușarii emit strigăte de tipul: hălai-hălai-hălai-șa (se știe că strigătul reprezintă o eliberare de energie negativă cumulată în corp, prin urmare are rol purificator). Costumele călușarilor sunt de fapt costume populare tradiționale românești ( pantaloni strânși pe coapse și cămăși albe, purtate peste pantaloni, strâse cu o curea lată, în picioare opinci, iar pe cap o pălărie) la care se adaugă: clopoței la opinci, mărgele la pălărie
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
precum și simbolurile lor aflăm mai multe din limbajul artistic descifrat de Nineta Crainici în volumul recent apărut despre Structura bioenergo-informațională ca putere de mentinere a sănătății și din lucrările semnate de Ioana Crișan. Personajele principale ale cetei sunt: vătaful (șeful călușarilor) și mutul. Vătaful are calități deosebite și este cel mai bun dansator. Al doilea ca importanță după vătaf, este Mutul, investit cu puteri magice, care îndeamnă la dans prin semen, dansează comic în contratimp cu călușarii, pe care îi impulsionează
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
cetei sunt: vătaful (șeful călușarilor) și mutul. Vătaful are calități deosebite și este cel mai bun dansator. Al doilea ca importanță după vătaf, este Mutul, investit cu puteri magice, care îndeamnă la dans prin semen, dansează comic în contratimp cu călușarii, pe care îi impulsionează cu o sabie din lemn, uneori chiar lovindu-i. Spre deosebire de călușari, mutul poartă o mască și este îmbrăcat în haine ponosite, mai largi și o pălărie bearcă. La brâu își leagă un șorț ca femeile, șorț
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
bun dansator. Al doilea ca importanță după vătaf, este Mutul, investit cu puteri magice, care îndeamnă la dans prin semen, dansează comic în contratimp cu călușarii, pe care îi impulsionează cu o sabie din lemn, uneori chiar lovindu-i. Spre deosebire de călușari, mutul poartă o mască și este îmbrăcat în haine ponosite, mai largi și o pălărie bearcă. La brâu își leagă un șorț ca femeile, șorț ce ascunde un fragment dintr-un ram de pom cu lungimea de 30-40 cm și
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
Dăbuleni (J Dolj) Tătărăști de Sus (J Teleorman) bolnavul este scos în curte. Mai întâi, bolnavului i se cântă o succesiune de melodii și cea la care prezintă cele mai multe semne de înviorare este selectată și pe ritmul ei vor dansa călușarii. Bolnavul este întins pe pământ. Călușarii îl afumă cu tămâie, apoi dansează în cerc în jurul lui, “pe mutește” adică fără strigături.Muzicanții îi cănta o melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
J Teleorman) bolnavul este scos în curte. Mai întâi, bolnavului i se cântă o succesiune de melodii și cea la care prezintă cele mai multe semne de înviorare este selectată și pe ritmul ei vor dansa călușarii. Bolnavul este întins pe pământ. Călușarii îl afumă cu tămâie, apoi dansează în cerc în jurul lui, “pe mutește” adică fără strigături.Muzicanții îi cănta o melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
de înviorare este selectată și pe ritmul ei vor dansa călușarii. Bolnavul este întins pe pământ. Călușarii îl afumă cu tămâie, apoi dansează în cerc în jurul lui, “pe mutește” adică fără strigături.Muzicanții îi cănta o melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri concentrice deasupra bolnavului apoi îl ating cu călcâiul. La sfârșit, bolnavul se ridică și joacă hora alături de călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri concentrice deasupra bolnavului apoi îl ating cu călcâiul. La sfârșit, bolnavul se ridică și joacă hora alături de călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de trei ori. Dacă bolnavul nu se simte incă bine, ritualul se repetă și a doua zi. În unele localități, la capul bolnavului se aduce o oală cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala, simbolizând fuga, destrămarea duhului bolii, după care bolnavul se ridică pe melodia Floricica. Uneori când exista în familie un copil mai slăbuț, fără poftă de mâncare,mama îl încredințează unui călușar care joacă hora cu el în brațe, iar copilul se “îndreaptă”. În ultima zi a Călușului are loc ”Războiul călușului”. De data aceasta călușarii nu mai sunt îmbrăcați în frumoasele lor costume ci se travestesc, încât nimeni nu îi recunoaște
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
când exista în familie un copil mai slăbuț, fără poftă de mâncare,mama îl încredințează unui călușar care joacă hora cu el în brațe, iar copilul se “îndreaptă”. În ultima zi a Călușului are loc ”Războiul călușului”. De data aceasta călușarii nu mai sunt îmbrăcați în frumoasele lor costume ci se travestesc, încât nimeni nu îi recunoaște, realizând un adevărat teatru satiric: unul se îmbracă preoțește, altul ca doctorul, unul îmbracat în negru poartă o mască și o coasă prefigurând Moartea
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
și veselia tuturor. De altfel, în special în lumea satului umorul, rîsul de altul a fost totdeauna o metodă de ținere în frâu sau de îndreptare pentru mulți. Urmează apoi o masă comună, mare, bogată. A doua zi după război, călușarii se reîntâlnesc și ”îngroapă ” călușul, de obicei lângă o apă curgătoare, ferindu-se să nu fie văzuți în special de vrăjitoare care ar folosi plantele care au fost la steag, pentru vrăji ( de aceea ele se îngroapă să nu fie
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
am stat de vorbă și cu ajutorul de vătaf B I din Pădureți județul Argeș, care a impresionat atât prin dabs cât și prin fermitatea răspunsului citez: depunem jurământul, dar despre asta nu scoateți dumneavoastră nimic de la mine! De altfel, secretul călușarilor nu-l știu decât ei și bine fac că-l păstrează. Eu nu am facut decât să descriu în mare ceea ce se vede și se aude.. Așa au petrecut băștinașii acestor locuri de milenii întrgi la Moșii de vară, Ei
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
pentru evaluare se iau în considerare toate elementele care decurg din manifestarea respectivă ( costumele, cântecele, strigăturile, etc). Cuvintele rare pe care le întâlnim în limbajul popular nu coboară, ci dimpotrivă, înalță frumusețea expresiei, pentru că poartă în ea informația permanenței etnice. Călușarii Auzi cum trec, coboară dinspre daci Cu pașii lor împletiți in memoria ierbii Cu glasurile lor cărări de amurguri și zări Nici un vuet de luptă nu se aude pe creste Nici un foșnet ... Doar pacea răsfrantă-n rășini Ceața din trupuri se
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
America. Pentru dânsa a fost o onoare să vadă artiști din Ungaria și din România prezentând tradițiile împreună. ”Festivalul a fost impresionant. Și tradițiile lor mi-au amintit de tradițiile românești din Transilvania și din toată România. Mi-au plăcut călușarii cu dansul oltenesc, mi-au plăcut dansurile țigănești care sunt foarte similare cu cele din România. M-am simțit ca acasă aici la festival. A fost o zi minunată și aștept cu nerăbdare ca România să se întoarcă la Folklife
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
cu urme din vechime și cu o literatură bogată, cunoscut și peste hotare, a fost consemnat pentru prima dată la Dimitrie Cantemir în ,, Descriptio Moldaviae” Marin Preda, în ,,Moromeții” realizează o adevărată pagină antologică, de la selectarea tinerilor în constituirea cetei călușarilor, până la adevăratele spectacole ce nu au egal în viața satului. Sunt toate aceste tradiții, obiceiuri, datini, etc., la care ne-am referit- o avere ,,un rost”pe care oamenii câmpiei l-au agonisit într-o lungă și zbuciumată istorie. Un
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
din localitățile: Bilcești, Câmpulung, Voinești, Dragoslavele, Rucăr, Bughea de Sus, Stoenești. Pe o scenă în aer liber, formații de dansuri populare, alcătuite din copii și adolescenți de la Școala Generală din Lerești, Școala Națională „Oprea Iorgulescu” din Câmpulung, Școala „Nanu Muscel”, „Călușarii” din Câmpulung, „Oratia” de la Podul Dâmboviței, „Izvorașul” din București, au adus un elogiu cântecului, dansului și portului popular românesc, impresionant prin vitalitate, armonie și culoare. Elevi de la Școala „Sfântul Iacob” din Văleni au interpretat scenete caragialiene, iar doamna învățătoare Pâtea
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
muzicieni și mesteșugari din diverse zone ale țării noastre. În cadrul acestui festival de mare vizibilitate, în inima Manhattan-ului, Festivalul Ziua României pe Broadway, împreună cu ICR New York, va prezenta publicului american și internațional spectacolul de dans tradițional românesc susținut de opt călușari din cadrul Ansamblului folcloric “Maria Tănase”, din Craiova. De asemenea, pe scenă vor mai evolua: Valeria Arnăutu, Gheorghe Gheorghiu, George Rotaru, Brandușa Covalciuc, Ciprian Cocalia, Grupul Banatul, Roadrunners, Cosmina Badea, Abigail Budac, Ionela Bangala, Beatrice Andrei, Viorica Elen Onuț și designerul
NEW YORK 2017 de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363218_a_364547]
-
Badea, maestrul Puiu Vasilescu, iar apoi de coregraful Marin Stîrcu, a căror experiență a fost preluată de valorosul maestru de dans, Ionel Garoafă, care conduce secția de balet, formată din 22 de dansatori, cu un profesionalism aparte, dintre care opt călușari vor veni la New York, la evenimentul menționat. Valoarea Ansamblului folcloric “Maria Tănase” a fost recompensată la festivalurile naționale, dar și internaționale (Grecia, Egipt, Franța, Italia, Germania, Spania, Bulgaria, Iugoslavia, Turcia și Iran). Referință Bibliografică: Institutul Cultural Român - New York - ZIUA ROMÂNIEI
NEW YORK 2017 de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363218_a_364547]
-
Harghitei și pentru cuptorul de lut ars al țăranului, pentru Stela și Arșinel, Jean și Dem, pentru Dacia lui Burebista și Dacia Pitești, pentru Peleș, Bran și Castelul Huniazilor, pentru surâsul surorii mele și râsetele prietenilor mei din copilărie, pentru Călușari, Rapsozii Zărandului și Junii Sibiului, pentru vârful Moldoveanu, Lacul Sfânta Ana și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț, pentru Cotnari, Murfatlar, Odobești, Panciu, Jidvei și pentru că nu am dus niciodată un război de cucerire, pentru Câmpulung Muscel și Câmpulung Moldovenesc, Pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Articolele Autorului A șaptea ediție a Festivalului Minorităților a înscris Felii de Poveste sub deal de Covăsânț, legând legământ țări precum România Ungaria Timoc Moldova Ucraina Banatul orfan Bulgaria . O salbă de culori parfum bucurii prietenii costume felii de cor călușari joc și port a cuprins vii din podgorii până la un ceas de seară prin generații de la trei la optezi și trei de ani când torțele de felinar au astins dor înstrăinare de țara mumă în dangăt de clopot și răsunet
FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNŢ ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368688_a_370017]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > CĂLUȘARII DIN PURANI DE VIDELE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tradiții, spiritualitate, legende și povești românești Parcă ar fi fost ieri, atât de vii îmi sunt amintirile... De câțiva ani încoace
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Toate Articolele Autorului Tradiții, spiritualitate, legende și povești românești Parcă ar fi fost ieri, atât de vii îmi sunt amintirile... De câțiva ani încoace, în perioada Rusaliilor, ca prin vis, aud un glas vesel de fată care strigă: „Au venit călușarii! Sunt în Poiană!” Și, preț de câteva clipe, fetișcana din mine este derutată, apoi încet-încet îmi revin din reverie, mă frec la ochi și, nostalgică, îmi zic: „Ce viziune frumoasă!” Așa se petreceau lucrurile atunci, în copilărie...După ce aflam vestea
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Și, preț de câteva clipe, fetișcana din mine este derutată, apoi încet-încet îmi revin din reverie, mă frec la ochi și, nostalgică, îmi zic: „Ce viziune frumoasă!” Așa se petreceau lucrurile atunci, în copilărie...După ce aflam vestea venirii cetei de călușari, îmi umpleam brațele cu florile de câmp, culese cu o zi înainte și alergam la șosea cu părul despletit, cu ochii înrourați și cu o dulce veselie în suflet. Călușarii erau flăcăi frumoși, zvelți, cu fețe oacheșe arse de soare
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
lucrurile atunci, în copilărie...După ce aflam vestea venirii cetei de călușari, îmi umpleam brațele cu florile de câmp, culese cu o zi înainte și alergam la șosea cu părul despletit, cu ochii înrourați și cu o dulce veselie în suflet. Călușarii erau flăcăi frumoși, zvelți, cu fețe oacheșe arse de soare, cu dinți albi ca mărgăritarele, veseli foc și foarte pricepuți în ale dansului. Când jucau, tălpile lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]