550 matches
-
te-nhami să cari o bârnă, Nu mai cochetezi cu graba Nu mai da cu cai în mine Când asculți muzici de Bach, Calul de bătaie ține Cât remiza la un șah Nici un cal, nici altă piesă Nu vor fi căluți de mare Adâncimea e, prințesă, Doar o simplă adunare Referință Bibliografică: Nu mai da cu cai în mine! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate
NU MAI DA CU CAI ÎN MINE! de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_mai_da_cu_cai_in_mine_.html [Corola-blog/BlogPost/350995_a_352324]
-
meu cu rom vechi Și cubul de gheață ce se scufundă cu încetinitorul În tristețea unui bolero cu lovituri pinteni În pântecele acestei seri de aprilie. Îmi spun și sunt gata Să dau la schimb cu sacul de linte, Toți căluții din caruselul în care mă învârt. Cu viața în brațe. Din sala de repeții se aude violonistul Exersând pe o singură coardă. Suntetul iese subțire Ca vocea fetiței ce se teme de întuneric. Pe străzile ferfenițate de alergătura, Arde porumbelul
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1410221557.html [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
putea să le ridice chemarea din tină spre văzduh... Altfel nici că se putea! Omul deshămă tretinul, spunându-i încetișor cât de rău îi pare pentru truda lui, apoi îl duse la căruță punându-i la gât straița cu boabe. Căluțul tare se minună! Cum?! Primea acum răsplata, îndeobște, sorocită la amurg?! Da! Da! îi răspunsese fără glas stăpânul ajuns depărtișor, chiar în locul unde opriseră a odihnă mai adinenea. Ronțăind la dulceața sățioasă a porumbului, calul își privea recunoscător stăpânul cum
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
iar el se dovedise încă o dată un bun deslușitor de semne... Sătenii erau nemulțumiți... nici tu țiței, nici tu ceva aur folositor, doar tinichele vechi și oase fără foloase! Parcă nu era plin țintirimul lor! Dar, cel mai nemulțumit fu căluțul care, de-atunci, avu parte de tainul de boabe de porumb doar în amurg, fără nici o abatere de la obiceiul muncilor câmpului... Referință Bibliografică: VOCILE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1294, Anul IV, 17 iulie 2014. Drepturi de
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
Ei țipă, nechează conform dispozițiilor conjuncturale. Caii aceștia locuiesc în crame de paie, apocaliptic de multicolore. Obișnuiesc a ține post sâmbăta și duminica, atunci când carnea anime-urilor: viață și moarte, zboară în sejur creativ, conștient. Culmea e, fără să știe căluții ,că și Demiurgul obișnuiește în aceleași zile a posti cu Red-Bull și Pepsi, spre a spăla solitudinea și pasta malițiozității existențiale. Caii artistului sunt verzi sau cu picățele , pot uneori a se metamorfoza în pitici, care să aibă supranaturalul ascuns
CAI VERZI PE PEREȚI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488556377.html [Corola-blog/BlogPost/340235_a_341564]
-
le va pune ruj din praful de stele își va dori la masă fiul dar acesta nu va mai avea suficientă lumină să învețe numărătoarea secundelor în drumul spre casă. în mod permanent ea va locui în salonul dimineților albastre, căluții de mare și berzele o vor însoți. Din coșul lui cu rufe purtate va scoate cântecul de patefon pe care îl ascultau împreună, apoi meticuloasă îl va înveli în straie de duminică. După amiaza va pregăti cina pentru timpul șchiop
UNSPREZECE SEPTEMBRIE de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412233004.html [Corola-blog/BlogPost/353099_a_354428]
-
fel cu acei cai pe care îi văzuse în copilărie, în curtea cazărmii militare, robuști, cu pielea lucioasă, perfect întinsă pe crupele puternice, cărora le jucau mușchii, parcă abia așteptând să stârnească uimire prin etalarea forței lor, ci doar doi căluți mărunței, de culoare șargă și care trăgeau căruța fără a se grăbi, ca doi bătrânei pedanți ieșiți la plimbare, fornăind pe nări din când în când și plesnindu-și fără convingere crupele cu coada. Adulții schimbau puține vorbe între ei
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_tania_nicolescu_1359278747.html [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
ceaunul cu apă clocotită și îl așează în curte fără să se asigure că fetița era în preajmă, apoi pleacă să caute securea să taie gâtul păsărilor pregătite pentru sacrificare. Cristina țopăie cu aracul între picioare prin toată curtea: -Diiiiiii căluț, diii căluț!... și cade-n ceaunul cu apă clocotită țipând de durere. Magdalena aude urletele copilei, aruncă gălețile din mână și aleargă disperată către ea. -Doamne, ce s-a întâmplat, ce ai pățit?... Cristina urlă de durere și leșină-n
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486241877.html [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
apă clocotită și îl așează în curte fără să se asigure că fetița era în preajmă, apoi pleacă să caute securea să taie gâtul păsărilor pregătite pentru sacrificare. Cristina țopăie cu aracul între picioare prin toată curtea: -Diiiiiii căluț, diii căluț!... și cade-n ceaunul cu apă clocotită țipând de durere. Magdalena aude urletele copilei, aruncă gălețile din mână și aleargă disperată către ea. -Doamne, ce s-a întâmplat, ce ai pățit?... Cristina urlă de durere și leșină-n brațele mamei
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486241877.html [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
urmă-i se limpezesc văzduhurile încet, lăsând cale soarelui. Ca prin farmec, călăuzit de umbra vulturiței, pământul înviază. Makhan nu știe care-i mai grabnică: năvala verdelui crud ori desferecarea cerului din ceața rece-a iernii?! Fata-ncalecă degrabă. Asmute căluțul spre coastă, să vadă mai bine rostogolul de zăpezi strălucind înspre vale. Sub atingerea perdelei purtate de vulturiță-n gheare, omătul se preface-n pulbere învinsă de tăria vremii calde... Ce pradă mai de soi putea să-i aducă sora
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465106821.html [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
cunoscătoare a folclorului românesc. Ceata de colindători merge din casă în casă, cu un întreg arsenal format din clopoței, bețe, bice, menit ca, prin zgomotul făcut, să alunge forțele malefice. În același sens trebuie amintite jocurile cu măști: capra, ursul, căluții, dar și ceata de mascați care stigmatizează cusururile membrilor comunității. În unele sate, membrul cel mai vârstnic al familiei aruncă în drumul colindătorilor boabe de grâu și de porumb. Bătrânii spun că vor avea o recoltă foarte bună în anul
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
trece pe sub o cupolă impresionantă formată din 50.000 de leduri. De la căsuțe pot fi cumpărate ornamente de sărbători, haine, vin fiert, dulciuri, dar și bucate tradiționale românești. Cei mai mici se pot bucura de un carusel. O tură pe căluți costă 3 lei. PRETURI PRODUSE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI cașcaval în fân - 220 lei/kg cașcaval de vin - 200 lei/kg cașcaval rebel vienez - 250 lei/kg cașcavalul călugărului - 190 lei/kg sarmale - 2,5 lei bucata Magia din Capitală În București
Top cinci târguri de Crăciun în România by Elena Bârsan () [Corola-website/Journalistic/101599_a_102891]
-
mustăți... -Hai, Floricico, să-l plimbăm pe Murgu ! O așeza bunicul pe spinarea Murgului, pe un sac și ea râdea, râdea trăgând de hăț : -Dii, Murgule, dii! Avea grijă bunicul să-l țină pe Murgu de căpăstru, dar și blândul căluț mergea încet, cu atenție, parcă știa ce prețioasă comoară ducea în spate. Câte povești nu-i spunea bunicul !... Cu Făt Frumos și calul său năzdrăvan. Cum s-a luptat cu Zmeul ca s-o salveze pe Ileana Cosânzeana. Dar mai
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417464970.html [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
a jucat - „ÎN FAMILIE”, “PĂCALĂ SE ÎNTOARCE” și “INIMĂ DE ȚIGAN”. Deși a studiat dreptul la Facultatea Româno-Americană și după aceea s-a înscris la Secția Actorie din cadrul Universității Hyperion, pasiunea lui a rămas dragostea nemărginită pentru cai. Pe mulți căluți i-a salvat Denis... iar cel mai recent este UMA, pe care a antrenat-o și acum dorește să meargă cu ea la Campionatul European de Dresaj Western. Este un om deosebit și mulți români au fost prezenți la evenimentul
ROMÂNII DIN CIPRU AU SUSŢINUT PROIECTUL „CAII ROMÂNIEI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1497066767.html [Corola-blog/BlogPost/369034_a_370363]
-
Proiectul Caii României - UMA PROJECT” De Rusalii, românii din insula Afroditei au venit să-l vadă pe Denis Ștefan, la ferma Elis din Klirou unde a susținut un adevărat spectacol de dresaj natural. Cei prezenți au aflat totodată și poveștile căluților aflați la ferma din Klirou, povești care acum au happy-end. https://www.youtube.com/watch?v=PQotUG8z9mY&feature=share Deși Denis nu a avut decât o săptămână la dispozitie, proprietarii căluților au văzut o transformare fantastică a acestora. Cu multă
ROMÂNII DIN CIPRU AU SUSŢINUT PROIECTUL „CAII ROMÂNIEI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1497066767.html [Corola-blog/BlogPost/369034_a_370363]
-
dresaj natural. Cei prezenți au aflat totodată și poveștile căluților aflați la ferma din Klirou, povești care acum au happy-end. https://www.youtube.com/watch?v=PQotUG8z9mY&feature=share Deși Denis nu a avut decât o săptămână la dispozitie, proprietarii căluților au văzut o transformare fantastică a acestora. Cu multă răbdare și dragoste Denis a aplicat proceduri de dresaj natural, lucrând cu Duke, Elin, Tango, Iris... aceștia reușind să obțină performanțe la care nimeni nu ar fi visat într-un timp
ROMÂNII DIN CIPRU AU SUSŢINUT PROIECTUL „CAII ROMÂNIEI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1497066767.html [Corola-blog/BlogPost/369034_a_370363]
-
creadă. Era convins, cel puțin acum, că vorbise chiar ea. „Când am zis să tragă lanțul... m-a înțeles... Deci ea a știut ce i-am zis eu... Iar acum, acum ea a vorbit! Nu este nimeni în jurul nostru”. - Bătrâna, căluțul meu drag, tu ai vorbit cu mine? a întrebat-o el rugător, privind-o în ochi. Iapa a scuturat scurt capul și l-a împins cu grijă pe băiat cu botul în piept. Ochii îi luceau și copilului nu-i
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_2_marian_malciu_1335198905.html [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
Chiar nu mă doare nimic. Bătrâna m-a ferit. Nu m-a lovit!” a constatat el și s-a ridicat încet, încă neîncrezător. Când s-a văzut în picioare s-a repezit la gâtul Bătrânei și a îmbrățișat-o. - Bătrâna, căluțul meu drag! Ești cel mai bun căluț din lume, Bătrâna! a exclamat el fericit și a pupat-o pe gât și pe bot de mai multe ori. Iapa fornăia de plăcere și capul ei făcea cercuri largi prin aer în timp ce
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_2_marian_malciu_1335198905.html [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
a ferit. Nu m-a lovit!” a constatat el și s-a ridicat încet, încă neîncrezător. Când s-a văzut în picioare s-a repezit la gâtul Bătrânei și a îmbrățișat-o. - Bătrâna, căluțul meu drag! Ești cel mai bun căluț din lume, Bătrâna! a exclamat el fericit și a pupat-o pe gât și pe bot de mai multe ori. Iapa fornăia de plăcere și capul ei făcea cercuri largi prin aer în timp ce ochii-l priveau pe băiat cu dragoste
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_2_marian_malciu_1335198905.html [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
a abținut. Era recunoscător și nu dorea în ruptul capului să-și supere noul său prieten, poate cel mai bun. - Nu trebuie să povestești nimic nimănui. Să nu uiți asta niciodată, a zis Bătrâna. - Nu, nu voi povesti. Îți promit, căluțul meu drag! Bunicul era destul de supărat. Privea încruntat, puțin pieziș, fără să spună o vorbă. I-a trecut destul de repede, dar numai după ce a examinat iapa cu atenție și a văzut că este bine hrănită iar băiatul este întreg și
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_2_marian_malciu_1335198905.html [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
ofta de dorul unei grădini numai a lui, uite colo sus pe dealurile alea, ofta el privind în zare, muncise la construcția unei brutării și primise drept răsplată o căruță destul de bună încă, ideea ar fi fost să cumpere un căluț, pe care să-l iubească și să-l hrănească, da' cu ce bani, de-abia își ținea zilele, noroc cu o mătușă care îi dădea lapte, dacă îi spărgea lemnele și cu alea cinci găini ale lui, care se ouau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
au sentimente ,, animalice,, asemănătoare cu cele omenești În ultima vreme circulă filmulețe cu fel de fel de păsări și animale care își arată dragostea, iubirea, aproape mai uman decât oamenii. Vezi găinușa aceea care vine să fie îmbrățișata de un copil, căluțul care se așează în poala stăpânei lui să fie mângăiat, văcuța aceea drăgălașă care își pune grumazul pe umărul stăpănului, peștele care sărută gurița unui bebeluș, sau cioara care strange gunoiul aruncat de oameni..... Copacul credeți că nu simte durerea
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1448048887.html [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
procedeul colajului. Mânăstirea „Tisa Silvestri” din județul Bacău expune mărțișoare pictate pe ceramică în formă de flori, fluturași. Diaconu Angela (Galați), artist plastic, absolventă UAP, cu masterat în domeniu, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate manual, cu elemente decorative, reprezentând căluți, chipuri umane, încadrate cu sfoară de cânepă. Folosește toată gama de culori puternice, tari pentru a impresiona: galben-lămâi, albastru-turcoaz, magenta (roșu spre roz) etc. Andreea Burloiu (Galați) și Popescu Alina (Brașov), artiști plastici, abvolvente ale Facultății de Arte Plastice și
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
impresiona: galben-lămâi, albastru-turcoaz, magenta (roșu spre roz) etc. Andreea Burloiu (Galați) și Popescu Alina (Brașov), artiști plastici, abvolvente ale Facultății de Arte Plastice și Design la Universitatea Națională de Arte București, din plexiglas fac ilustrații stilizate tradițional, din piele fac căluți, broșe, accesorii pentru cap și din ceramică „Fimo” confecționează buchețele de flori, păsărele, fluturași. Avramescu Stanca (Râmnicu-Sărat) expune mărțișoare croșetate din fire PNA, bumbac și mohair, sub formă de trifoi cu patru foi, ghiocei, buburuze, pisicuțe, fluturi. Chiorean Ana-Maria (Mangalia
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Niculina (București), economiști, pensionari din 1981, lucrează zaruri, podoabe și mărțișoare din os. Mărțișoarele au ca modele: zodiacul, soarele și luna, Maica Domnului, inimioare, ancoră, cruci, inițiale, elemente vegetale: ghiocei, floare-de-colț, trifoi, frunză de arțar, elemente animale: colți de animale, căluț de mare, pasărea colibri. Printre bijuteriile expuse pot fi admirate: pandantive, broșe, brățări, coliere, cercei, inele. Raluca Bob (București) face parte din „Asociația Torcătoarelor” alcătuită din 10-15 persoane, coordonată de Lidia Stareș, profesor la Liceul „Tonitza” din București, unde predă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]