1,224 matches
-
pentru cine sție ce gânduri tulburi, am intrat și m-am pozat într-una, numai că nu m-am întins pe patul de fier și m-am așezat pe „scaunul de la toaletă” după ce mă voi fi spălat la lavoar, o cămăruță de 1,5 ori 2,7 m în care deținutul stătea între 18 și 23 de ore pe zi, cu grilaje mari și groase și mi-a venit un gând sinistru și inuman, „ce bine e când te joci și
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
mii de volume, fără d-ălea cu crime, sexoase și tensionat-conflictuale, de filozofie accesibilă și inaccesabilă și nu aplicabilă gen „teoria chibritului”, poezie, literatură cuminte, neangajată adică, gen plimbări lungi și dese, „turism” noaptea străbătând catralioane de pași mărunți într-o cămăruță de dimensiunile unui coteț de porc de la noi, puse în practică în imaginația diurnă și noaptea în vise, etc. Și să le pierzi de la sine, dacă încălci orice regulă! Și nu doar atât, să suporți o recluziune severă și poate
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
un lucru inutil, El trece pic cu pic, Pe lângă noi foarte subtil. Timpule să ne înveți, Cu grijă să te folosim, Trebuie să ne respecți, Fără să te amăgim. Anii au trecut ca frunze, Au înverzit s-au scuturat, În cămăruțele ascunse, Prin viața mea s-au perindat. Am strâns ani în portofel, Un fel de avere fadă... Anotimpuri fel de fel, Aruncați în a vieții cascadă! Referință Bibliografică: TIMPUL TRECE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1442, Anul
TIMPUL TRECE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1418412468.html [Corola-blog/BlogPost/382037_a_383366]
-
eroina din panoul central al schiței (a 7-a) Doamna Viorica (pp. 85 - 89), eroină-Viorică «trecută cam de multișor de cincizeci de ani», «o femeie butucănoasă, cu obrajii ruginii și [cu] mustăți oxigenate; de peste treizeci de ani trăiește de pe urma unei cămăruțe cu pereșii scorojiți, pe care o pune oricând la dispoziția vilegiaturiștilor», cerând un preț exorbitant, «o sută de lei pe zi» (p. 85), pentru că ea, pe când a fost la Veneția, „plătise chirie tot ce adunase în șase ani“; povestirea (a
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
la o fabrică nedenumită pentru Kemet, asta fiindcă toată lumea îi zicea fabrică, și atât! Astfel că în anumite săptămâni întregi Kemet era prezent la Hale. Într-o zi însă când Kemet a venit seara să se culce în mica lui cămăruță, a găsit poarta închisă. A încercat de mai multe ori să intre, iar când a văzut că nu poate intra, s-a întors la Hale. Venise primăvara și putea să se aciueze undeva. Cum învățase mai multe cotloane din Hale
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/_kemet_copilul_halelor_mihai_leonte_1345633416.html [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
șapca pusă puțin pe o sprânceană se țârcâiau fetele după el, nu alta! Ehe, și câte aventuri pe terasamentul căii ferate sau în spatele grajdurilor de la C.A.P. cărora le asigura supravegherea operativă ca să nu fure paznicii purcei... Sau anchetele din cămăruța din spate a postului, aia dotată cu pat de fier, eheeee, da’ uite, că a trecut vremea, așa cum trece ea ca nebuna și odată cu ea, eehhh.... Aristide se simți cuprins de un puternic sentiment de tandrețe și iubire, ca de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
din tine, în toate formele. Iar eu, și aici, și în alte dimensiuni, voi fi mereu în spatele tău. Cu un pas”. „Da? Îmi vei păstra urma?”... Și, oricâte alte femei vei iubi, mă vei reține și pe mine, într-o cămăruță secretă a ființei tale? Aș vrea să rămân în ochii tăi! O luminiță, un foton...” În volumul Apa, semnat de d-na Mirela-Ioana Borchin, iubirea palpită sub toate formele, umple toate spațiile „goale”, asemenea unui fum, unui izvor de munte
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
Nu fugi înainte. Mai sunt multe de gustat în viața prezentă. Mircea stătea în gazdă la o văduvă în vârstă, pe o stradă în apropierea șoselei principale, nu prea departe de școală, primărie sau căminul cultural. Bătrâna locuia într-o cămăruță, în care intra prin ușa casei din interiorul curții principale, iar Mircea intra în camera sa prin ușa dinspre stradă. Nu putea fi auzit de gazdă decât atunci când aceasta se afla din întâmplare într-o cameră alăturată. Până la Săndica nu
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402477105.html [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > III. CASA SUFLETULUI MEU Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului III. CASA SUFLETULUI MEU Atmosfera din cămăruța casei lui Moș Cioran era încărcată de solemnitate; se hotărâse construirea unei case. * Nu-i mare lucru să faci o casă. Mai întâi o strici pe cea veche, părintească, alegând din ea tot ce poți folosi. Dacă ai ceva salcâmi
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
Roua se bucura totuși, că n-o uitase. Și cum să faci curat într-o casă atît de mare, pe care ea o descoperea cu uimire, vreo trei camere la stradă, în care nu locuia nimeni, pentru că ei îi plăceau cămăruțele ridicate în jurul bucătăriei de iarnă, iar alături, afară, era terasa acoperită, unde se gătea ziua, pentru că era deja cald, avea o sobă de tuci care afuma oalele, dar cui îi păsa, pentru că de vase se ocupa Cezar Dunăreanu, de gătit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
știe, Căci sunt din negrele și dragile-mi abise. * Îți dau și-un ochi,îndrăgostit de tine, Și celălalt ,însăngerat fără de vină, Atăta doar;durerea casuntem din tină , Șnu eter sau miere de albine. * Îti dau și inima cu patru cămăruțe, Două ocupate doar cu lacrimi și suspine, Iar celălalte două ,doar cu dor de tine. Și ce rămăne?... Ți le trimit cu-n tir și doua-trei căruțe Îți dau de toate;tot;și săngele din mine! Dar ție treaba asta
ULTIMUL SONET AL DOCTORULUI V. VOICULESCU[TRADUCERE IMAGINARĂ] de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1424776712.html [Corola-blog/BlogPost/382725_a_384054]
-
intersecția șoselei naționale cu drumul ce ducea spre Pârâul Rece. Camera era mobilată modest, dar nu avea nicio importanță pentru noi. Focul ardea în soba de teracotă duduind, iar cel din inimile noastre întregea atmosfera, astfel că eram fericiți cu cămăruța noastră ce urma să devină un cuibușor de nebunii. Nu mai conta că aveam grupul sanitar și baia comună la capătul holului și nici că trebuia să servim masa la cantina altei vile! Eram tineri și, pentru prima dată, împreună
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444995235.html [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
bancă sub un tei, toate tristețile lumii sunt ascunse-n ochii ei. Se gândește neîncetat la căsuța ei umila ce i-au vândut-o copiii ca să-și construiască vila. Dar în vila n-are loc, i-au făcut lângă grădină cămăruța cu un geam să privească spre lumină. Căci copii-s ocupați se plimbă în jos și-n sus. Merg și la Biserică Să-L slăvească pe Iisus. “Fii, măicuța mulțumită să ne-ajuți pe fiecare! Cine astăzi ți-ar mai
CHEIA BĂTRÂNEI, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/Cheia_batranei_poezie_de_ti_al_florin_tene_1364024035.html [Corola-blog/BlogPost/345373_a_346702]
-
le-ascundă-n "măr" pe toate! Se târâ prin colți de lupi, și prin acele din stupi, Prin adâncuri de pământ de ai vrea să le astupi, Prin hidoase uși de-ocară,prin veninul cel presoară Și umplură-ncet în taină toată cămăruța goală! Când să vină Creatorul.: -Ce-ai făcut șarpe cu Omul? Din sculptura cea frumoasă ai făcut-o rău hidoasă! Sarpele,(că de'...e șarpe!)..:-Doamne ..stai un pic...socoate, Am văzut cămara goală și-am intrat să dorm la noapte
VORBE DULCI SAU VENINOASE..? de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/geanina_nicoleta_1494694719.html [Corola-blog/BlogPost/378762_a_380091]
-
o copilărie plină de sărăcie a urmat o perioadă când a trebuit să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-a fost chiar așa de greu, dar nici ușor. Mai munceau pe la colectivă, iar vara făceau câte două cuptoare de cărămidă pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
o copilărie plină de sărăcie a urmat o perioadă când a trebuit să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină.Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină.Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-a fost chiar așa de greu, dar nici ușor. Mai munceau pe la colectivă, iar vara făceau câte două cuptoare de cărămidă pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
i-a ascultat ruga. Într-o dimineață ploioasă ca vai de mama ei, tată-său, Gheorghe nu se mai sculă din trențele pe care durmea într-un pat făcut din patru pari înfipți în pământ, lângă peretele de la răsărit al cămăruței, pe care bătuseră în ... Citește mai mult Colaie al lui LipiciPe Ioana o cunoștea de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
i-a ascultat ruga. Într-o dimineață ploioasă ca vai de mama ei, tată-său, Gheorghe nu se mai sculă din trențele pe care durmea într-un pat făcut din patru pari înfipți în pământ, lângă peretele de la răsărit al cămăruței, pe care bătuseră în ... XVIII. DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015. Despre Pârâienii Valahiei Lucrarea Pârâienii Valahiei, apărută la Editura Paralela 45 din Pitești , în 2014, semnată de doamnele profesor Constanța
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
intersecția șoselei naționale cu drumul ce ducea spre Pârâul Rece. Camera era mobilată modest, dar nu avea nicio importanță pentru noi. Focul ardea în soba de teracotă duduind, iar cel din inimile noastre întregea atmosfera, astfel că eram fericiți cu cămăruța noastră ce urma să devină un cuibușor de nebunii. Nu mai conta că aveam grupul sanitar și baia comună la capătul holului și nici că trebuia să servim masa la cantina altei vile! Eram tineri și, pentru prima dată, împreună
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399829280.html [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
ușa de la intrare și ferestruica închisorii. - Și cum ajung la închisoare. - O să-ți spun imediat. - Și acolo ce fac? - Mă aștepți pe mine. Voi veni în plină noapte, împușc paznicul, tu deschizi ușa cu gratii și apoi atacăm amândoi o cămăruță secretă din acel birou, bine camuflată, pe care o deschidem cu alt șperaclu, adus de mine, apoi ajungem la... comoară. - Ce comoară? - Ei bine, hai să-ți spun care e tărășenia. Banca nu-și ține comorile la sediul ei, ci
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-un-gorjean-in-vestul-salbatic-de-iulian-popescu-editura-sitech-craiova-2017/ [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
acel birou, bine camuflată, pe care o deschidem cu alt șperaclu, adus de mine, apoi ajungem la... comoară. - Ce comoară? - Ei bine, hai să-ți spun care e tărășenia. Banca nu-și ține comorile la sediul ei, ci... într-o cămăruță de la biroul șerifului... Acesta e marele secret pe care l-am aflat! Ei, ești în stare de asta? - Sunt. Dar cum găsim ușa secretă? - Păi tocmai acesta e rolul tău în închisoare: să te uiți discret când vine omul băncii
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-un-gorjean-in-vestul-salbatic-de-iulian-popescu-editura-sitech-craiova-2017/ [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
după ce mă duce înăuntru mă ridic, îl împușc și trecem la treabă. Poate că el are cheile la îndemână și te eliberez eu, fără a mai încerca tu cu șperaclul. Ce e sigur e că el nu are cheia de la cămăruța secretă, aceasta fiind la directorul băncii, dar am eu șperacluri. Și încă ceva: noi doi nu trebuie să ne mai întâlnim până nu ajung eu noaptea la biroul șerifului, dar eu te voi urmări de la distanță, fără ca tu să mă
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-un-gorjean-in-vestul-salbatic-de-iulian-popescu-editura-sitech-craiova-2017/ [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
încotro să o apuce, acceptă. Între timp, administrația portuară locală din Sydney, detașă provizoriu, un bărbat tânăr, pentru a se ocupa de întreținerea și buna funcționare a farului. Noul angajat se mută, împreună cu nevasta și cei trei copii, într-o cămăruță din spatele casei lui Tom Buddle. Căpitanul deveni din ce în ce mai supărat și morocănos deoarece copiii făceau multă gălăgie și alergau toată ziua după Ispas trăgându-l de coadă sau aruncând cu pietre în sărmana vietate nevinovată. Buddle fumegând de nervi, se duse
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]