292 matches
-
turle, planeta numai anul ăsta s-a încălzit cu șase grade, păi da, vine sfîrșitul lumii, semnele s-arată! inundații Tîrlișua, numai anul ăsta! Războieni referința km 433 "Snack Gospodina SRL", ăi, Iaș! mi-ai ars cămeșa, să-mi plătești cămeșa! da, da' ia uite aici pă spate, cu țigara! cămeșă nouă, hai, ia-ți cămeșa și dă-mi banii, cere-ți măcar scuze! din biberon bălăngăne, săndăluțele pe aceeași mînă, țigara în cealaltă, berze pleacă șir, scurgerile anului în curs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
grade, păi da, vine sfîrșitul lumii, semnele s-arată! inundații Tîrlișua, numai anul ăsta! Războieni referința km 433 "Snack Gospodina SRL", ăi, Iaș! mi-ai ars cămeșa, să-mi plătești cămeșa! da, da' ia uite aici pă spate, cu țigara! cămeșă nouă, hai, ia-ți cămeșa și dă-mi banii, cere-ți măcar scuze! din biberon bălăngăne, săndăluțele pe aceeași mînă, țigara în cealaltă, berze pleacă șir, scurgerile anului în curs, le-am prins venirea tot în tren astă-primăvară, verticala Cheile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lumii, semnele s-arată! inundații Tîrlișua, numai anul ăsta! Războieni referința km 433 "Snack Gospodina SRL", ăi, Iaș! mi-ai ars cămeșa, să-mi plătești cămeșa! da, da' ia uite aici pă spate, cu țigara! cămeșă nouă, hai, ia-ți cămeșa și dă-mi banii, cere-ți măcar scuze! din biberon bălăngăne, săndăluțele pe aceeași mînă, țigara în cealaltă, berze pleacă șir, scurgerile anului în curs, le-am prins venirea tot în tren astă-primăvară, verticala Cheile Turzii netedă, Apus trece pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
complex, un spectacol ce poartă pecetea autenticității. Universul operei lui Creangă, cuprinde povești ( Soacra cu trei nurori, Capră cu trei iezi, Punguța cu doi bani etc.) , povestiri (Moș Ion Roată, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Popa Duhu, Inul și cămeșa etc.), nuvele (Moș Nechifor Coțcariul), basme ( Povestea Porcului, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca etc.) și românul Amintiri din copilărie, se definește prin proiectarea lumii țărănești tradiționale în fabulos, prin perspectiva nostalgica și anecdotica asupra trecutului, prin umorul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
mâinile sătenilor. El a fost Învinuit că ar fi făcut anumite vrăji, punând „scârnăvii la ușa bisericii” : „niști petici de pămătuh”, „alte petici de pânză de sucman”, „chiperi roși”, „niște păr”, „scârnă de câine” și „niște cenușă di ce di cămeși” <endnote id="(814, p. 30)"/>. La Începutul secolului XX (pe la 1905- 1906), În vestul Rusiei au fost răspândite manifeste prin care oamenii erau ațâțați să participe la pogromuri, pentru că evreii „au devastat o mănăstire de maici și au legat cruci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în pîntece, a băgat în sîn arnici* roșu. Arvună Să nu întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut să vinzi. Așchie Așchiile de la tronul* mortului să se lapede pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă, cel ce va purta cămeșa are să fie fudul cu ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul în picioare, cel care șade jos va ologi, el sau din copiii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut să vinzi. Așchie Așchiile de la tronul* mortului să se lapede pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă, cel ce va purta cămeșa are să fie fudul cu ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul în picioare, cel care șade jos va ologi, el sau din copiii săi. Sara nu se rășchirează ața pe rășchitoare*, ca nu cumva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce și o vei zdrobi, și o vei da în mîncare ori băutură unui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casa omului, să aibă noroc la oi, să aibă atîta noroc la toate cîtă lînă are oaia și să fie așa de norocos ca și ea. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moașei sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făcută căldarea. Căldură în ziua de Măcinici [9 martie] se dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi se crede că se depărtează răul de la dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui om, a lega mînecile ei la spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dînsul. Spre a face ca omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui om, a lega mînecile ei la spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omul căruia îi place a sfădi, ocărî și bate pe alții să-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui om, a lega mînecile ei la spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-și schimbe natura, este bine a lua o cămeșă de-a acelui om, a lega mînecile ei la spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spate și a îmbumba* gura cămeșii pînă sus. Cînd îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îmbraci cămeșă nouă, treci prin ea bani, ca să fii norocos. Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]