251 matches
-
1814 atestă ale căminarului Iordachi Râșcanu, proprietarul moșiei Drăgușeni, de pe Stavnic, În vederea Întăririii stăpânirii asupra moșiei sale de către domnie, conform hotărârii judecății divanului din 5 septembrie 1812 . Cercetările efectuate pe baza cărții de judecată a divanului din 1812 demonstrează stăpânirea căminarului Iordachi Râșcanu asupra Întregului sat Drăgușănii de pe Stavnic, cu vad de moară pe Stavnic În siliștea Cănceștilor . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . La 27
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
baza cărții de judecată a divanului din 1812 demonstrează stăpânirea căminarului Iordachi Râșcanu asupra Întregului sat Drăgușănii de pe Stavnic, cu vad de moară pe Stavnic În siliștea Cănceștilor . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . La 27 iulie 1818 căminarul Iordache Râșcanu cercetează pricina dintre Handocești pentru moșiile Petrești, Mogoșești, Borăști, Chiujdești și Drăgănești, de la ținutul Vasluiului . Opisul actelor Petreștilor din ținutul Vasluiului este Însemnată și mărturia
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
asupra Întregului sat Drăgușănii de pe Stavnic, cu vad de moară pe Stavnic În siliștea Cănceștilor . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . La 27 iulie 1818 căminarul Iordache Râșcanu cercetează pricina dintre Handocești pentru moșiile Petrești, Mogoșești, Borăști, Chiujdești și Drăgănești, de la ținutul Vasluiului . Opisul actelor Petreștilor din ținutul Vasluiului este Însemnată și mărturia iscălită de Constantin Conachi din 26 iulie 1825, unde este amintit . Saidi Ali
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Petrești, Mogoșești, Borăști, Chiujdești și Drăgănești, de la ținutul Vasluiului . Opisul actelor Petreștilor din ținutul Vasluiului este Însemnată și mărturia iscălită de Constantin Conachi din 26 iulie 1825, unde este amintit . Saidi Ali, Îl recomandă marelui vizir și demnitarilor otomani pe căminarul Iordachi Râșcanu, . Iordache Râșcanul, după ce a fost În serviciul imperial, este Înaintat la ordinul lui Abdulah Salih la rangul de vornic al politiei de către caimacamul Ștefan Vogoride la 16 noiembrie 1821, motivația avansării referindu-se la apartenența sa la . Același
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o serie de obiecte, printre care o icoană ferecată cu argint, o candelă de argint, un inel diamant, Îmbrăcăminte veselă de argint, Catinca primește și suma de 10000 de lei . Potrivit anaforalei boierilor din 19 februarie 1814, bazată pe jalba căminarului Iordachi Râșcanu, Ecaterina, rămasă În casa părintească, . Ecaterina s-a . O Însemnare de pe la 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Catincăi: pomenirea de 40 de zile s-a realizat de un arhiereu, sunt consemnate și sărindariurile În valoare de 12 lei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
consemnate și sărindariurile În valoare de 12 lei pentru schit, 25 de lei pentru mănăstirea Florești, 12 lei la Frenciuci, 12 lei la Scheia, 12 lei la Drăgușeni, 12 lei la Parpanița și 12 lei la Tatomirești (97 de lei). Căminarul Gheorghe Rășcanu Înaintează la 23 septembrie 1813 domnului Scarlat Callimachi (octombrie-12 august 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810; 27 august 1812-20 iunie 1819) o jalbă În limba greacă, Împotriva stolnicesei Maria Holban, sora sa . Logofătul Țării de Jos a fost
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1819) o jalbă În limba greacă, Împotriva stolnicesei Maria Holban, sora sa . Logofătul Țării de Jos a fost Însărcinat la 3 iunie 1819 de către Scarlat A. Callimachi (12 august-octombrie 1806; 27 august 1812-20 iunie 1819) pentru cercetarea pricinii ridicate de căminarul Gheorghe Râșcanu În vederea statornicirii hotarelor „În veci” a moșiilor Drăgușanii, Căzăneștii și Frenciugii. Jalba căminarului Gheorghe Râșcanu a fost redactată În limba greacă . Pentru numeroasele , precum și pentru credința, rapiditatea și zelul dovedit În Îndeplinirea obligațiilor În plan local, Mihai Suțu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Jos a fost Însărcinat la 3 iunie 1819 de către Scarlat A. Callimachi (12 august-octombrie 1806; 27 august 1812-20 iunie 1819) pentru cercetarea pricinii ridicate de căminarul Gheorghe Râșcanu În vederea statornicirii hotarelor „În veci” a moșiilor Drăgușanii, Căzăneștii și Frenciugii. Jalba căminarului Gheorghe Râșcanu a fost redactată În limba greacă . Pentru numeroasele , precum și pentru credința, rapiditatea și zelul dovedit În Îndeplinirea obligațiilor În plan local, Mihai Suțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) Îl răsplătește pe Gheorghe Râșcanu cu demnitatea de mare spătar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
învățământului. În 1855 l-a însoțit pe Costache Negri la Conferința de la Viena a reprezentanților puterilor angajate în războiul Crimeii, contribuind la redactarea protocoalelor care priveau interesele Moldovei. Pentru activitatea social-culturală va fi răsplătit cu ranguri boierești: paharnic în 1835, căminar în 1853, iar mai târziu spătar. Își petrece ultimii ani ai vieții retras la proprietatea sa de la Vladnic, lângă Huși. Preocupările lui S. cuprind mai multe domenii: filologie, istorie, arheologie, literatură. Este autorul unui Abețedariu românesc sau Întâile cunoștințe (1832
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
la ce frumoase scopuri au destinat acest boier bătrân averea sa. Încă pe la anul 1830 vedem figurând un Otetelișanu în Societatea filarmonică, vedem cum începătorul teatru românesc tipărește repertoriul său, nepretențios și cu toate acestea ales, dintr-un fond al căminarului Otetelișanu. Uzufructul averei răposatului Ioan Otetelișanu, reprezentând o rentă de 150 până la 200 de mii de lei noi, rămâne după testament la dispoziția soției sale. Iar după moartea acesteia, averea aceasta va forma un fond pentru crearea unui institut de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la 1 martie până la 15 aprilie 1941, având ca obiective formarea bunilor cetățeni („schimbarea mentalității care este contrară progresului general”), organizarea gospodăriei țărănești, răspândirea cunoștințelor din domeniul agriculturii, pomiculturii, culturii legumelor, creșterii vitelor, organizarea muncii de folos obștesc, pregătirea „bunilor căminari”, adică a viitorilor animatori sociali și culturali ai satului („elevii școalei țărănești trebuie să dinamizeze satul întreg pentru binele social”) (Handrea, p. 18 și urm.). Școala a fost organizată pe principiile gustiene, urmărindu-se „cultura sănătății”, „cultura muncii”, „cultura minții
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1 aprilie 1833, ca jurisconsult permanent pe lângă Logofeția Dreptății. Își dă aportul în „comisia pravilelor” la traducerea Codului Calimah (1833-1835). Profesor de drept la Academia Mihăileană (1841-1847), ca și prietenul său Eftimie Murgu, a primit, în Moldova, și ranguri: paharnic, căminar, ban și, la 1848, agă. Unionist convins, a devenit ministru al Dreptății (1860-1861) în cabinetul lui M. Kogălniceanu. B. continuă, în mare parte, spiritul iluminist al Școlii Ardelene, prin preocupările sale culturale, istorice și pedagogice. Admirator al lui Petru Maior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
primele încercări literare), apoi la Chișinău. Aici, în 1822, după propria-i mărturie, l-ar fi cunoscut pe Pușkin. Întors la Iași în 1823, va fi numit peste doi ani diac la Vistierie și, după un timp, primește rangul de căminar. Ca urmare a unui articol tăios, Vandalism, este exilat la moșia de la Trifești. Spătar, agă, postelnic, vornic, lui N. i se încredințează slujbe importante: prezident al Eforiei (primar al Iașilor) între 1840 și 1843, director al Vistieriei (1843-1849). Sub domnia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
cu un titlu în grecește însemnând Triumful credinței ortodoxe, a apărut în 1791 și i-a fost dedicată. După moartea tatălui, otrăvit din porunca domnitorului Constantin Cehan Racoviță, V., care din 1760 făcea parte din Divanul domnesc (vel comis, vel căminar), se refugiază la Constantinopol și aici, cu învățatul Halil Hamid din secretariatul împărătesc, aprofundează gramatica limbii turce, studiază araba și persana. Prin tergimanul Porții, Iacovache Rizu, cu a cărui fiică, Elenița, era căsătorit, intră în cercul relațiilor diplomatice. E mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
al lui Eugeniu [Eugenie] Botez; 28.XI.1874, Burdujeni-Suceava - 12.V.1933, București), prozator. Tatăl lui B., căpitanul de dorobanți Panaite Botez, se distinge în Războiul pentru Independență și avansează până la gradul de general de brigadă. Mama, Smaranda, fiică a căminarului Nastasachi Mihail, absolvise un pension francez. În 1878, familia se mută la Iași, unde în toamna lui 1883 B. îl are ca institutor, în clasa a doua, pe Ion Creangă. Între 1886 și 1889 este elev la gimnaziu, iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
unor ocoale și sate care, pentru „înrotunzire", urmau a fi redistribuite altora pentru ca aceste entități să dobândească dimensiuni crespunzătoare, făcând ca reședințele lor să devină din periferice mai centrale, de mai mult folos locuitorilor. Harta realizată în acest scop al căminarului Petru Asachi, cuprinzând doar 10 ținuturi, „înrotunzită" (Dorohoi, Botoșani, Suceava, Roman, Iași, Bacăul, Putna, Covurlui, Tutova și Vasluiul), includea 55 de ocoale, 40 de târguri și 1922 sate, ea elimina nepotrivirile în formă și mărime a fostelor ținuturi, așeza reședințele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceleiași vornicese și a răzeșilor, număra 187 răzeși cu pământ și 36 fără pământ; Grozeștii medelnicerului Forța și a răzeșilor număra 178 foști clăcași; Giurcanii lui Gh. Focșa era locuit de 86 răzeși cu pământ și 30 foști clăcași; Vălenii căminarului Codreanu avea 86 răzeși cu pământ și 24 foști clăcași". (op. cit., p. 83-84) Și în județul Vaslui răzeșii pierduseră dintre proprietăți: „Ciofenii cucoanei Smaranda Cernea și a răzeșilor mai număra 35 răzeși cu pământ, 24 fără pământ și 15 foști
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tăiate și din ele se înfruptau și oamenii domniei, și stăpânul moșiei - una din 50 de oi revenindu-i în întregime. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
biv vel Medelniceru și pe Grigorașu Agariciu vornici de poartă" să hotărnicească niște părți de moșie ale Episcopiei. Cepari și bourari. În 1753, Constantin Racoviță dă carte prin care se scutește de dări o crâșmă a Episcopiei și este adresată „căminarilor, ceparilor, bezmănarilor, bourarilor și brăniștenilor". Se înțelege că ceparii și bourarii erau niște dăbilari care „strângeau dabilele impuse pe vânzarea băuturilor". Melchisedec socotea că „bourarii umblau, poate toamna, și scriau toate vasele cu băutură ce erau în târg și puneau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vin, camănă care se plătea și sub Alexandru cel Bun. Cămănăritul se plătea la vin pe crâșmă, susține Ghibănescu, înainte de a fi pogănăritul, vădrăritul. La 3 mai 1625 Alexandru Vodă, succesorul domnului Gașpar, dă o carte către „credincioșii boieri mari căminari" prin care îi înștiințează că a miluit Episcopia Huși cu două cârciume, care să-i... fie pentru ceară cum au fost și la domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare, li se ordonă - uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a nu-i „învălui pentru camenă". La 20 septembrie 1633 Alexandru Ileașiu înștiințează și el pe căminari că a scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
15 mii lei și s-au zidit casele Agenției nemțești numai ca să scape de buclucul musafiricului austriac". Pe de altă parte, spune același, comportarea bună față de musafiri avea și roade, ca în cazul cu Teșchereaua dată de Said Ali Sey căminarului Iordachi Rășcanu către marele vizir și alți demnitari turci pentru că a găzduit bine pe toți supușii otomani - ce au trecut pe la Vaslui: „Boierul Rășcanu, căminar Iordachi, în prezent locuitor al împrejurimii orașului Vaslui, pentru că a primit și i-a servit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
față de musafiri avea și roade, ca în cazul cu Teșchereaua dată de Said Ali Sey căminarului Iordachi Rășcanu către marele vizir și alți demnitari turci pentru că a găzduit bine pe toți supușii otomani - ce au trecut pe la Vaslui: „Boierul Rășcanu, căminar Iordachi, în prezent locuitor al împrejurimii orașului Vaslui, pentru că a primit și i-a servit pe toți reprezentanții musulmani care au venit și au trecut pe acolo, îl recomand atât domnilor viziri cât și prietenilor noștri bei. Drept care am înmânat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să plătească nimic, decât din comerțul cu pește, litigiul a durat neîntrerupt „peste o jumă tate de veac", cu stă pânirea. La 25 martie 1784 bârlădenilor li se întâmplă o altă supărare și mai mare - Alexandru Constantin Mavrocordat Voievod dăruiește căminarului Iordache Balș însăși vatra târgului, obligându-i pe târgoveți la o seamă de taxe, ceea ce i-a înverșunat pe localnici să-și sporească căutările pentru a afla însuși hrisovul pe care-l avuseseră de la Ștefan cel Mare - pe care - spune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
i-a înverșunat pe localnici să-și sporească căutările pentru a afla însuși hrisovul pe care-l avuseseră de la Ștefan cel Mare - pe care - spune Antonovici, l-au găsit la un tătar cu numele Răgep Mârza. La procesul lor cu căminarul Balș, la 11 august 1793, Divanul aflându-se în fața hrisoavelor părților - a Casei Obștei dar și a boierului, au „lăsat curmarea chestiunii la chibzuință Domnului." Acesta a acordat dreptate bârlădenilor care n-au mai fost supărați de către nimeni pentru terenul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]