251 matches
-
urce tot mai sus, pe scara socială. Pentru aceasta îi trebuia un rang mai mare. De aceea, după alte intervenții făcute de boierul Costache Balș și bineînțeles după alți bani dăruiți plocon domnitorului Mihail Sturza, Eminovici a căpătat rangul de căminar, la 12 mai 1841, domnitorul "luînd în băgare de samă slujbile ce au săvîrșit patriei în deosebite vremi, dar mai ales sub vremelniceasca ocîrmuire". A căpătat un rang mare. De la rangul de sulger, el a sărit dintr-o dată peste rangurile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sus de rangul socrului său. De aici și discuții contradictorii în familia lui Gh. Eminovici. Ne spune fiul lor, Matei Eminescu: "Mama se pretindea că-i mai cucoană, după Iurașcă... Cearta venea de acolo (că) Iurașcă era stolnic, (iar) tata căminar boierie mai mare ca stolnic, la care mama contrapunea pe străbunii sei și faptul că boieria tatei era cumpărată cu bani"3. În această privință, ori Raluca Eminovici nu știa, ori intenționat trecea cu vederea că și tatăl ei își
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
considera "săpunari îmbogățiți". Fiul lui Matei, colonelul în rezervă Gh. Eminescu confirmă: "Avea pentru Condeești o atitudine disprețuitoare. Se socotea superior, în erarhia socială. El nu-și mai amintea de Țăranul Gh. Eminovici, din Călineștii lui Cuparenco, ci numai de căminarul Gh. Eminovici, de la Ipotești, și de stolnicul Iurașcu, bunicul lui. Într-un cuvînt, Matei Eminescu se simțea mîndru de această mică boierie autohtonă"4. De obîrșie aristrocrată se pretindea și soră-sa, Henrieta, chiar în momentele cele mai grele din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Să revenim la Gh. Eminovici. Deși căpătase rang mare, el se ținea conștiincios de gospodăria lui Balș și se adresa locțiitorului său, Hurmuzake, în termeni umilitori. Iată cîteva titluri, de la scrisorile sale, din toamna anului 1841, deci după ce fusese făcut căminar: "Milostive stăpîne, cucoane Constandine!"; "Milostivul meu întocmai ca un stăpîn, cucoane Constandine!"; "Sărut mînile dumneavoastre, milostive stăpîne, cucoane Constandine" și, la toate, cu încheierea: "Al. dumv. pre plecat și supus slugă, Eminovici, căminar"8. Dar el era stăpînit de ambiții
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
toamna anului 1841, deci după ce fusese făcut căminar: "Milostive stăpîne, cucoane Constandine!"; "Milostivul meu întocmai ca un stăpîn, cucoane Constandine!"; "Sărut mînile dumneavoastre, milostive stăpîne, cucoane Constandine" și, la toate, cu încheierea: "Al. dumv. pre plecat și supus slugă, Eminovici, căminar"8. Dar el era stăpînit de ambiții ascunse. Cei cățărați pe scara socială se lăudau cu moșii, case, dughene, hanuri; unii aveau și biserică, iar Eminovici, deocamdată, nu avea nimic. Însă, pentru că fără acestea el nu se putea urca, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui Eminovici, de lîngă Uspenia, ca chiriaș, pînă la 26 octombrie, iar Gh. Eminovici a plecat, cu familia, la Ipotești. Întemeiez această afirmație pe o jalobă făcută de Eminovici, către judecătoria ținutului Botoșani, la 8 ghenar 1849, și în care căminarul dă relație tocmai pentru cele petrecute, în aprilie 1848: "Casele mele ce le am în acest oraș Botoșani (s.n.) închiriindu-le Dum-sale doctorului Alecu Jian, 405 vedre spirt ce le aveam în pivniță acolo, pe o scurtă vreme, le-am
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nul Domnesc. Acesta stabilise, pînă acum, că pentru Orășeni, Epitropia Sf. Spiridan mai avea de dat Ralucăi Eminovici, un rest de 1388 galbeni și 9 lei. Față de această situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi Eminovici, era scoasă în vînzare prin mezat, spre îndestularea D. cc. Efrosina Petrino, creditoarea amanetară în zisa moșie Ipoteștiul, cu soma de 2500 galbini, s-au slobozit arătații 1388 galbeni și 9 lei, în plata datoriei cătră D cc
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
galbeni și 9 lei, în plata datoriei cătră D cc. Efrosina Petrino, și, în locul D. cc. Petrino, prin lucrările Divanului, s-au asigurat pretenția Ursoianului, cu aceleași drituri cu care să găsă. D.-ei cc. Petrino, încît exoflisindu-se datoria D. Căminar Eminovici către D-ei cc. Petrino, mezatul vînzării moșiei ce era în îndeplinirea licitației de 40 zile au contenit, pînă ce se va lămuri giudecătorește pretenția D-lui Ursoianul, pornită asupra D. căminăresei Ralu Eminovici, pentru arătata sumă (1500 galbini
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
datorie, cu tot cu dobînzile ei, vor mai trece trei ani. Raluca Eminovici încî mai avea treburi pe la Iași, în proces cu Ursoianu, dar nu s-a putut duce, fiind bolnavă. Iată și certificatul medical: "Mărturie doctoricească : Jos iscălitul adiverește că D. căminar Ralu Iminovici să găsăști în cura iscălitului, pătimind de slăbiciune, din pricina înflăturii la splină și adjunghi acolo, în care stări găsîndu-să, nu poati mergi la drum nicidecum. Pentru cari am dat această mărturie, cu iscălitura me. Iscălit dr. Marian Hyneck
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aceea, era mai mult goală, din cauză că băieții cei mai mari rămăseseră la învățătură în Botoșani. Cu toate că Eminovici încă era obligat să rezolve foarte serioase probleme bănești, el avea în vedere și cheltuielile cerute de învățătura copiilor. Nu numai rangul de căminar îl obliga, dar și ambiția îl silea să-și pună copiii printre fiii de oameni cu stare, ori din fețe boierești, ca să învețe și să se ridice cît mai sus. De aceea, pe cei trei băieți mai mari i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
luni", rugînd totodată "să se înscrie în acel pașaport și al cincile fiu al meu, Mihail, care iaste în vîrstă de 7 ani. Statul crescător, părul negru, ochii negri, nasul potrivit, fața smolită, avînd și acesta a urma studiile"2. Căminarul Gh. Eminovici și-a scos bilet de trecere, pe 48 ore, de la Isprăvnicia din Botoșani tot pe la Zastava Mihăileni. Dar, de data aceasta, Mihai n-a rămas la Cernăuți. Pentru anul școlar 1857/58 el n-a apărut prin cataloagele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
l-a cam prevenit, i s-a spus, și, știu că după ce l-a judecat, tata zicea: Cîtă treabă am, Ralucă, și acum trebuie să mă duc la Cernăuți, să duc talhariu ista la școală""17. Biletul de trecere al căminarului, "pi zabavă de 48 de ore", are data de 22 mai 186018, deci tocmai cînd la Ipotești natura era în plină floare. În toamna anului 1860, Mihai a fost pre zentat la Ober-Gymnasium din Cernăuți, pentru a urma cursurile clasei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
209, 212, 219, 220, 223, 224, 227, 229, 230-233, 241, 243, 244-255, 258, 259, 262276 Eminescu, ("alias Eminovitz), Matei, 9, 17, 20, 26, 4750, 52, 54, 69, 79, 88, 112, 128, 130 Eminescu, Gh., colonel (r), 89 Eminovici, (Iminovici), Gh., căminar, 35, 40, 87, 89, 90, 99, 101, 107, 108, 126, 129 Eminovici, Raluca, 33, 52, 74, 79, 88, 89, 91, 92, 94-96, 98-100, 102-104, 106-108, 110, 201 Eminovici, Șerban, 122, 127, 129, 134, 157, 178, 194-196, 199, 200, 213, 232
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
p. (Eminesciana 74) * LATEȘ, George. Eminescianismul (o monografie a conceptului). Iași: Junimea, 2005, 294 p. (Eminesciana 75) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana 76) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. (Eminesciana. Serie nouă; 77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. (Eminesciana 78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana 79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la 1 martie până la 15 aprilie 1941, având ca obiective formarea bunilor cetățeni („schimbarea mentalității care este contrară progresului general”), organizarea gospodăriei țărănești, răspândirea cunoștințelor din domeniul agriculturii, pomiculturii, culturii legumelor, creșterii vitelor, organizarea muncii de folos obștesc, pregătirea „bunilor căminari”, adică a viitorilor animatori sociali și culturali ai satului („elevii școalei țărănești trebuie să dinamizeze satul întreg pentru binele social”) (Handrea, p. 18 și urm.). Școala a fost organizată pe principiile gustiene, urmărindu-se „cultura sănătății”, „cultura muncii”, „cultura minții
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
George. Eminescianismul (o monografie a conceptului). Iași: Junimea, 2005, 294 p. (Eminesciana. Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. Eminesciana. Serie nouă; 15 (77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Golia și Sf. Vineri, ca și patru noi "mazlâcuri acoperite cu obloane de fier"12. Ca specialist mineralog, avea să fie consultat tot atunci, în cadrul aceluiași departament, asupra calității probei de prund "adus din apa Prutului de d<umnea>lui căminarul Vasile Gafencu", în vederea reparării drumurilor publice, semnând la 18 februarie 1852 jurnalul încheiat de o comisie inginerească și garantând valoarea deosebită a rocii, grație elementelor sale componente: cremene, cuarț și feldspat, "care, cel din urmă preciza el -, aduce o grabnică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pornească spre Mitropolie ca să asculte Sfântul Prohod. Doamna Marica, împreună cu cele două fiice văduve, doamna Stanca și doamna Ilinca, toate trei cernite, și domnițele fetițe, Bălașa și Smărăndița, ocupau deja careta a doua. În caleașca a treia veneau ginerele măriei sale, căminarul Iordache Crețulescu, cu doamna Safta și, împreună cu ei domnița Ancuța și beizadelele Constantin și Radu. Ancuța, în iarnă, la lăsatul secului fusese pețită de vistierul Iordache Ruset din Moldova pentru feciorul lui, Nicolae. De atunci, deși avea doar doisprezece ani
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a lungul râului Ialomița, pentru a apăra trecerea oștirilor ruse către Silistra, pe care acestea o țineau ca zălog până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pace de către turci; totodată, județul Ialomița a fost încadrat cu boieri localnici, ca medelnicerul Hristache Greceanu, căminarul Iordache Geanoglu, Hristache Băjescu ș.a., care, după dispozițiile primite de la Kiseleff, trebuiau să supravegheze satele contaminate, asistați de doctorul Pavli sau Pavlu Vlasto, avîndu-și stabilit cvartirul lazaretului la podul de la Slobozia. Totodată au fost întărite punctele de pază și de la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
medic "dohtorul Foct" (adică Vogt) care a înființat un lazaret pentru bolnavi, pus sub administrația unui epistat, polcovnicul Răducan. Totodată, la 26 iulie/7 august, Marea Vornicie a Treburilor din Lăuntru a trimis 10 000 de lei izpravnicului județului Ialomița, căminarul Gheorghe Geanoglu, pentru a cumpăra mălai și a-l împărți celor "din satele scoase spre aerisire", dar de acești bani "să se ție socoteală curată". Doctorul Vasile Ananici, care răspundea de carantina de la Cîmpulung-Muscel, a menținut interzicerea renumitului bâlci de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
diacului Radu. Măria Ta, rosti sfios, la vederea frumoasei domnițe, diacul. Îngăduie să-ți amintesc că te așteaptă sfinția sa Neofit, trimisul Mănăstirii Rodosului. Mulțumesc diece. Îți poruncesc s o însoțești pe domnița Catrina spre odăile pregătite dinainte! Și spune-i căminarului Nicoară să trimită străjeri destoinici pentru paza preafrumoasei domnițe! „ O să am o grijă în plus” își spuse domnitorul. „ Totmai cred că a avut ceva de câștigat din pricina focului de la Iași!” rosti gânditor Radu Mihnea, îndreptându-se bucuros să-l întâlnească
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cu un titlu în grecește însemnând Triumful credinței ortodoxe, a apărut în 1791 și i-a fost dedicată. După moartea tatălui, otrăvit din porunca domnitorului Constantin Cehan Racoviță, V., care din 1760 făcea parte din Divanul domnesc (vel comis, vel căminar), se refugiază la Constantinopol și aici, cu învățatul Halil Hamid din secretariatul împărătesc, aprofundează gramatica limbii turce, studiază araba și persana. Prin tergimanul Porții, Iacovache Rizu, cu a cărui fiică, Elenița, era căsătorit, intră în cercul relațiilor diplomatice. E mare
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
o aspră cenzură, dictată, în fapt, de către Rusia. Orice articol de ziar era bine analizat. Este și cazul articolului intitulat Despre ruinele și ruinările Moldovei, iscălit de un „tânăr moldovean”, care a fost adus la redacția gazetei „Albina românească” de către căminarul Costache Negruzzi, spre a fi publicat. Gheorghe Asachi a trimis acest articol la Secretariatul de Stat, unde a fost analizat. La 9 ianuarie 838, postelnicul Costin Catargiu întocmea un raport către domnie prin care preciza faptul că „nu se încuviințează
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
copil și ultimul al familiei marelui stolnic Vasile Balș și al Ilenei sau Ilinca, cum mai apare în documente, fiica lui Panaiote 33. El a avut ca frați și surori pe Maria, căsătorită cu marele vistiernic Ienaki Cantacuzino, pe Iordachi, căminar, pe Mihalachi, mare stolnic, și pe Lupu, mare vornic 34. Pornind de la prenumele ce i s-a dat la botez, se poate presupune că s-a dorit ca el să poarte același prenume ca și tatăl său. În privința ascendenței sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
-și reglementeze cu familia relațiile patrimoniale. Probabil după decesul mamei, Tribunalul din Cernăuți înregistra în "Liber Haereditatum" certificatul eliberat pe 2 mai 1806 de Divanul Moldovei, ce atesta faptul că fostul căpitan al Bucovinei, Vasile Balș și frații săi Iordachi, căminar și Lupul, vornic, împreună cu nepotul lor de frate, Iordachi, grămătic (fiul răposatului Mihalache), erau moștenitorii Ilincăi și ai lui Vasile Balș, stolnic, cu privire la satele bucovinene: Rus, Plavalar, Poienile și Mănăstioara 284. O nouă împărțire între frați a moștenirii rămase de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]