2,657 matches
-
Scârț! Un moft cu care se ocupă specialiștii, economiștii, băă! Le dai și lor banu’ să mănânce o pâine. Dar eu nu le dau nimic, pentru că la planuri de afaceri sunt doctor. Știi câte idei am în cap? Îmi sfârâie căpățâna, mamă, îmi sfârâie căpățâna! Coana Firuța îl asculta uluită. Emoționată, exclamă: --Mă Tricuță, mamă, știi ce am crezut eu despre tine până acum? --Ce-ai crezut, mamă? Da să-mi spui sincer! --Sincer, sincer? --Sincer, mamă! spuse Mototolea tot atât de nepăsător, mai
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
care se ocupă specialiștii, economiștii, băă! Le dai și lor banu’ să mănânce o pâine. Dar eu nu le dau nimic, pentru că la planuri de afaceri sunt doctor. Știi câte idei am în cap? Îmi sfârâie căpățâna, mamă, îmi sfârâie căpățâna! Coana Firuța îl asculta uluită. Emoționată, exclamă: --Mă Tricuță, mamă, știi ce am crezut eu despre tine până acum? --Ce-ai crezut, mamă? Da să-mi spui sincer! --Sincer, sincer? --Sincer, mamă! spuse Mototolea tot atât de nepăsător, mai turnându-și încă un
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
aruncă și el în băltoacă după ceilalți, strigând la Mototolea: --Grăbește-te, să nu întârzâi prea mult aici! Lui Mototolea îi venea să arunce cu ceva după ei. O rangă, manivelă, cricul, ceva. Dar nu avea nimic la îndemână. Își repezi căpățâna în volan. Avea nevoie de ceva tare să-l lovească, să-și spargă nenorocitul ăsta de cap genial. Cum nu prevăzuse acest risc? Dar... putea să-l evite, să nu riște? Păi...cine nu...Ce tâmpenie! Auzi, cine nu riscă
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
treia oară/ Toți dușmanii or să piară/ Dați în seama ciorilor/ Ș-a spânzurătorilor.// Ștefane, Maria Ta,/ Lasă Putna, nu mai sta/ Că te-așteptă litvele/ Să le zboare tigvele/ Să le spui motivele/ Pe câți pari, pe câți fuștei/ Căpățâni de grecotei/ Grecoteii și străinii/ Mânca-le-ar inima câinii/ Mânca-le-ar țara pustia/ Și neamul nemernicia/ Cum te pradă, cum te seacă/ Săraca, țară, săraca! (,, Mihail Eminescu- poezii tiparite în timpul vieții,, vol III , Note și variante, editie critica
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
și acum vedea ca prin ceață. La lovitură văzuse stele verzi. Dar nu asta-l supăra. Turbă de furie că Mărțișor îl făcuse de râs în fața subordonaților. Și Cap Pătrat ăsta!... - Ce râzi, bă, idiotule, ce râzi? Acu’ îți retez căpățâna! Se ridică în picioare, își tamponă cu batista sângele care-i curgea și se apropie de Mărțișor șuierând: - Dai în mine, mă? Dai în mine? - N-am vrut, domnule căpitan! V-am zis să vă feriți! se scuză Mărțișor. - Aha
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
le-am izbit, / Românii că m-au văzut, / Și pe mine m-au luat, Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / M-ajunseră, / Mă doborâră / Și cu paie mă pârliră / Și carnea că mi-o-mpărțiră: / Luară românii slănina, / Și țiganii căpățâna. Văzură că se înșală, / Frumușel mă-mpodobiră / Cu parale, cu mărgele; Cu frumoase panglicele; / Și m-adus-n această casă / Și mă puse pe-astă masă / Ca nouă să dăruiți / Cu aur și cu argint, / La anul și la mulți ani! În
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
este atestat în alte părți și fiindcă e practicat numai de țigani (fierari, rudari, lăutari) în Muntenia și Oltenia, apoi Dobrogea (jud. Constanța). La Anul Nou (sau în Ajun), ceata colindă de la casă la casă, purtând pe o tavă o căpățână de porc împodobită cu mărgele și panglici. Prin Dobrogea și pe alocuri prin Muntenia, căpățâna de porc e înlocuită de o păpușă împodobită cu cercei și mărgele. Credem că toate aceste manifestări ale omului, ale gospodarului, care supunea morții un
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
în Muntenia și Oltenia, apoi Dobrogea (jud. Constanța). La Anul Nou (sau în Ajun), ceata colindă de la casă la casă, purtând pe o tavă o căpățână de porc împodobită cu mărgele și panglici. Prin Dobrogea și pe alocuri prin Muntenia, căpățâna de porc e înlocuită de o păpușă împodobită cu cercei și mărgele. Credem că toate aceste manifestări ale omului, ale gospodarului, care supunea morții un animal pentru consum, în fapt pentru hrănirea trupului său și a familiei sale, era un
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
sa de mag, rosti oarecum acuzator: - Ăiii, da’ nu sîîî poatiii, ăiii, cîîî.... Umbrela cu mâner din fontă descrise un arc elegant prin aerul încărcat de electricitate și se opri cu un sunet sec (nici nu se putea altfel!) în căpățâna zevzecului! Iluminat brusc de eveniment, netotul se porni pe urlat și din numai cinci încercări nimeri poarta, apoi se prăbuși în colbul drumului fără să îngrijoreze pe cineva. Lucrările demarară astfel sub cele mai faste auspicii, mașinile săpară lângă poartă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
de la Madrid, special pentru acest eveniment, purtând cu dansa și primul său volum biling de versuri (româno-spaniol) : ”Drumeț la porți de toamnă” (Viajero a las puertas de otoño). Un an mai târziu poeta șosea în cochetul oraș de la poalele Munților Căpățânii, Râmnicu Vâlcea, tot pe 31 august, la ”Ziua Limbii Române”, ținută la Bibliotecă Județeană ”Antim Ivireanul”, purtând cu dansa cel de-al doilea volum de versuri ... Citește mai mult Pe numele său adevărat, profesoara de engleză, Daniela Popescu, sub semnătură
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
de la Madrid, special pentru acest eveniment, purtând cu dansa și primul său volum biling de versuri (româno-spaniol) : ”Drumeț la porți de toamnă” (Viajero a las puertas de otoño).Un an mai târziu poeta șosea în cochetul oraș de la poalele Munților Căpățânii, Râmnicu Vâlcea, tot pe 31 august, la ”Ziua Limbii Române”, ținută la Bibliotecă Județeană ”Antim Ivireanul”, purtând cu dansa cel de-al doilea volum de versuri ... VII. CATEDRALĂ DIN CARPAȚI - CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR), de Ion Nălbitoru , publicat în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
ȘI LUCRAREA SĂ - DE PUIU RĂDUCAN, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015. Providența a făcut ca să-l cunosc pe Ion Nălbitoru în urmă cu câțiva ani (2009) la Sfanțul Schit Pahomie de la poalele Munților Căpățânii. Din acel moment am devenit amici. Recent mi-a trimis ultimul său roman și m-am decis să scriu câteva cuvinte despre frumoasă dumnealui lucrare. Pentru început am să mă folosesc de o părere a minunatului om de cultură românească
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
de făcut, să-mi dau cu părerea. Domnul academician Dumitru Radu Popescu, îmi spunea odată: Citește mai mult Providența a făcut ca să-l cunosc pe Ion Nălbitoru în urmă cu câțiva ani (2009) la Sfanțul Schit Pahomie de la poalele Munților Căpățânii. Din acel moment am devenit amici. Recent mi-a trimis ultimul său roman și m-am decis să scriu câteva cuvinte despre frumoasă dumnealui lucrare. Pentru început am să mă folosesc de o părere a minunatului om de cultură românească
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
pe răni mâna ta !/ Pe glezne-avea urme de cuie și rugină/ parcă purtase lanțuri cândva./ Oftând și-a întins truditele oase/ pe rogojina mea cu libărci./ Luna lumina, dar zăbrelele groase/ lungeau pe zăpada Lui, vărgi./ Părea celula munte, părea căpățână/ și mișunau păduchi și guzgani./ Am simțit cum îmi cade capul pe mână/ și-am adormit o mie de ani.../ Când m-am deșteptat din afunda genune,/ miroseau paiele a trandafiri./ Eram în celulă și era lună,/ numai Iisus nu
LUMINA DIN SUFLETELE NOASTRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/_lumina_din_sufletele_noastre_vavila_popovici_1333659519.html [Corola-blog/BlogPost/359118_a_360447]
-
în cauză e un vlăjgan cât crucea, de vreo doi metri înălțime, lat pe spate ca bivolul și ciolănos ca un elefant, nu ți se mai pare nimic ciudat, văzând parascovenia cu pricina. În discordanță cu hoitul descris mai sus, căpățâna lui Silviu e mică și rotundă, ca o ghiulea și e împodobită cu un păr spălăcit și țepos, mai tot timpul tuns scurt, ca la ocnă. Nu e vreo frumusețe deosebită, nu e un Narcis de la țară, dar te surprinde
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
ale Binelui Planetar, o secție mai puțin cunoscută a Sfântului Consiliu care monitoriza apariția îndoielilor și le corija imediat, însă cu maximum de îngăduință, în așa fel încât să nu se răspândească tâmpeniile vreunui intelectual de doi bani și prin căpățânile altor idioți mai slabi de țâțână. Era vrednicul urmaș al unor oameni de înaltă ținută morală din ținutul vechilor daci, vestiții luptători pentru libertatea și neatârnarea comunei Atârnați. Mai târziu veniseră în vest să aducă și aici lumina înaltelor lor
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1409129605.html [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
pe răni mâna ta!/ Pe glezne-avea urme de cuie și rugină,/ parcă purtase lanțuri cândva.// Oftând și-a întins truditele oase/ pe rogojina mea cu libărci./ Luna lumina, dar zăbrelele groase/ lungeau pe zăpada lui, vărgi.// Părea celula munte, părea căpățână/ și mișunau păduchi și guzgani./ Am simțit cum îmi cade capul pe mână/ și-am adormit o mie de ani...// Când m-am deșteptat din afunda genună,/ miroseau paiele a trandafiri./ Eram în celulă și era lună,/ numai Iisus nu
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
de foc. Apa din coastă este icoana botezului. Sângele și trestia ne arată că Iisus Hristos ne-a dăruit, scriind cu litere roșii, vechea patrie. Se spune că în locul în care a fost răstignit Iisus Hristos, capul tuturor, se află căpățâna lui Adam. Pricina pentru care locul în care a fost răstignit Domnul se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
ne-a dăruit, scriind cu litere roșii, vechea patrie. Se spune că în locul în care a fost răstignit Iisus Hristos, capul tuturor, se află căpățâna lui Adam. Pricina pentru care locul în care a fost răstignit Domnul se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era o vedenie îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
roșii, vechea patrie. Se spune că în locul în care a fost răstignit Iisus Hristos, capul tuturor, se află căpățâna lui Adam. Pricina pentru care locul în care a fost răstignit Domnul se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era o vedenie îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
Quijotte de la Mancha. Cu prietenul său, prostul binevoitor, plin de bun simț și blândețe, Sancho Panza. Imi amintesc cu ce mă ocupam, când eram copil nebun. Cu chestii aiuristice. Intram cu capu-n gard. Tata zicea că sunt bolund la căpățână. Bunicul mă liniștea, lăudându-mă pentru aiurelile mele. Bunicul mă îndemna să fac pipi contra vântului, să tai frunze la câini, să număr stelele, să vorbesc alandala, adică păsărește, profetic, poetic, mistic, aiuristic. Să pictez lumea în culoarea vântului turbat
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
la Chișinău să învețe metaloplastia în pictură. În 1940 în Vinerea Izvorului Tămăduirii A fost tuns în călugărie, o viață frumoasă, dar dură, Cu numele Arsenie dăruit Dumnezeirii. Drumul Golgotei „ Isus, ducându-Și crucea, a ajuns la locul zis al Căpățânii, care în evreiește se numește Golgota„. (Ioan 19, 17.). Era singurul călugăr în `40 la Sâmbăta de Sus, Se ruga pentru pace, furtuna dinspre apus Aprindea orizontul sângeriu aducând moarte, Când ierodiaconul Arsenie era hirotonit ca la carte Ieromonah de către
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_golgotei_spre_sfintenie.html [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
recitalul poetic BASARABIA SE ÎNTOARCE ACASĂ (din creațiile poeților basarabeni). Își dau concursul: actorii SANDU ARISTIN CUPCEA, din Chișinău, TATIANA SÎRGHI și INGA MARCU, din Chișinău (în prezent actrițe la Teatrul ARIEL din Rm. Vâlcea), poeții basarabeni LIDIA GROSU, VASILE CĂPĂȚÂNĂ și VASILE TĂRÂȚEANU (din Cernăuți). Grupul folcloric MÂNDRELE, din Prundeni. LAURI PENTRU ALEȘII NOȘTRI Organizatorii Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”, ediția a IV-a, vor decerna Trofeul „CERURILE OLTULUI” unor scriitori, muzicieni, actori, editori și artiști
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Revista_singur_1399953322.html [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
univ. dr. FLORIN ZAMFIRESCU, unul dintre cei mai mari actori români contemporani de teatru și film. Recital la vioară: Trestian Dumitrescu Coruri și arii celebre din opere, cu participarea CORULUI ACADEMIC „EUPHONIA”. Dirijor Maestrul Mihail Ștefănescu. Prezintă spectacolul poetul-actor VASILE CĂPĂȚÂNĂ, din Chișinău, Basarabia. VINERI, 16 MAI 2014 • 10.00-12.00 - Scriitori la standuri & Sesiune de autografe Poetul și editorul Vasile Căpățână, din Chișinău, prezintă colecția 101 POEME, peste 120 de autori în Colecția IDEAL, Editura BIODOVA. Lidia Grosu, din Chișinău
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Revista_singur_1399953322.html [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
Coruri și arii celebre din opere, cu participarea CORULUI ACADEMIC „EUPHONIA”. Dirijor Maestrul Mihail Ștefănescu. Prezintă spectacolul poetul-actor VASILE CĂPĂȚÂNĂ, din Chișinău, Basarabia. VINERI, 16 MAI 2014 • 10.00-12.00 - Scriitori la standuri & Sesiune de autografe Poetul și editorul Vasile Căpățână, din Chișinău, prezintă colecția 101 POEME, peste 120 de autori în Colecția IDEAL, Editura BIODOVA. Lidia Grosu, din Chișinău, prezintă cărțile sale de poezie: „101 POEME”, Colecția IDEAL, Ed. BIODOVA, București, 2012, „Mușcat de zare, visul...”, Chișinău, Ed. Grafema Libris
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Revista_singur_1399953322.html [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]