460 matches
-
muls!... Îi făcea niște mustăți... -Hai, Floricico, să-l plimbăm pe Murgu ! O așeza bunicul pe spinarea Murgului, pe un sac și ea râdea, râdea trăgând de hăț : -Dii, Murgule, dii! Avea grijă bunicul să-l țină pe Murgu de căpăstru, dar și blândul căluț mergea încet, cu atenție, parcă știa ce prețioasă comoară ducea în spate. Câte povești nu-i spunea bunicul !... Cu Făt Frumos și calul său năzdrăvan. Cum s-a luptat cu Zmeul ca s-o salveze pe
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417464970.html [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
apoi ... nu mai știu nimic. * Soarta, însă, a fost îndurătoare cu el. Providența a făcut ca tocmai atunci pe plaiul de pădure unde zăcea nefericitul Mihai fără cunoștință din cauza înghețului, să treacă un om din sat, care urca ducând de căpăstru un cal trăgând o sanie goală, venind dintr-un cătun vecin, unde a fost să care niște fân la cumnatul său. Nu-i veni a crede când văzu un om căzut nemișcat de-a lungul plaiului. Se apropie de el
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cadoul_de_craciun_viorel_darie_1387893637.html [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
tălpi din șerpoaice de stea arzând în strânsori de venin tăcerea-mbrăcată în chin! Goi...amăgindu-ne-n ploi furam dintr-un mic calendar, o urmă nestinsă, într-un capăt de jar, când ploaia căde-va, ruginită și grea să-i pună căpăstru și s-o lege de-o șea, urlând către ceruri, s-adie un vânt cu ropot de crivăț, să se-nfoaie, suflând, s-aprindă din umbra cenușii un foc uscându-i durerea, să renască la loc. Autor Doina Bezea Referință
GOI...AMĂGINDU-NE-N PLOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1466404608.html [Corola-blog/BlogPost/383608_a_384937]
-
acareturi, bunicul s-a răsucit încet, mustăcind, l-a fixat oarecum distrat, cu gândul la altceva și l-a întrebat: - A fost cuminte Bătrâna, nepoate? - Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte ca ea... Am dus-o de căpăstru cum ai zis matale. Cred că poate merge și singură, bunicule... - Nu! Să n-o lași singură niciodată. - Da, bunicule! Cum s-o las singură? Îmi este drag să merg cu ea. Mă mai lași s-o duc la păscut
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_2_marian_malciu_1335198905.html [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
Biserica e-a lui Iisus În care nu vă văd intrând Ci în afara porții stând Cu vorbe care le-ați mai spus Mai multă zarvă decât zestre Mereu tot mai săraci în rod Că simbriașii lui Irod Dansează pururi în căpestre Despre voi Apostolul a zis: Cine nu-i de-al nostru, pleacă La curți străine să petreacă Fiecare-n spate c-un abis Decât să fiți ai nimănui, Vă-ntoarceți. Dumnezeu primește Pe-acela care se căiește Și-i știe
VREMEA RĂTĂCIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Vremea_ratacirilor.html [Corola-blog/BlogPost/359518_a_360847]
-
pe care unele animale din basme îl au în evoluția narațiunii: Atunci calul cu soarele-n pept și cu luna-n spate începu să-i grăiască: - Stăpâne, așa viteaz îmi trebuia mie. Află că și eu sunt în stare, dar căpăstru ca al meu nu mai e nicăierea, că e vrăjit nevoie-mare: când îl scuturi de trei ori, și se face orice ți-e voia. Încalică-mă, și să pornim mai iute, că n-ai trecut toate primejdiile.( 16) Permisiunea încălecării
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
câteva sute de CD-uri cu muzică românească, rusească și grecească, dar cântecul ei preferat este La birtuțu’ din pădure! Și mi-e drag s-o ascult cântându-mi: La birtuțu’ din pădure / Băui două iepe sure / Cu banii de pe căpestre / Luai țoale la neveste...” Am râs amândoi închipuindu-mi-o pe doamna Nicole doinind melodia asta, iar nea Mitică, spiritual ca de obicei, a venit imediat cu o completare: „Ei, n-am avut eu iepe, și chiar dacă le-aș fi
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nicole_sinu_cea_mai_romanca_dintre_canadience_capitolul_xxvii_.html [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
nume și una îmi șoptește să fug, nu știu unde anume. Mă doare pasul timpului doctore, pasul ce calcă pe zilele mele - și piere. Un lăstun mi s-a cuibărit între claviculă și omoplatul stâng și se zbate, târziu în noapte. Pun căpăstru de argint visurilor doctore și nu le las să spere. Nu vreau să plângă ca sălciile pletoase, cu nuferi, în locuri duioase. Mi-e frig doctore, mi-e iarnă și apoi mi-e vară, cu macii arzând, frisoane doctore și
DE SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1478344480.html [Corola-blog/BlogPost/372724_a_374053]
-
ar zice în zilele noastre. Când primarul venea cu șareta acasă, Cezar se oprea cu el direct la poarta noastră și ce ocări primea “birjarul” din partea celor două femei, vai de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
într-o stare foarte bine conservată în permafrostul din Munții Altai, la o altitudine de circa 2.500 de metri, iar scheletele a doi bărbați au fost găsite în apropiere. Prințesa a fost îngropată alături de șase cai, cu șei și căpestre, ce aveau rolul unor însoțitori spirituali în lumea morților, alături de bucăți de carne de oaie și de cal. Arheologii ruși au găsit și o serie de ornamente, realizate din postav, lemn, bronz și aur, un mic vas ce conținea canabis
Chipul unei prințese tatuate, moartă în urmă cu 2.500 de ani, a fost recreat de cercetători -FOTO- () [Corola-website/Journalistic/105176_a_106468]
-
străin care mi-a poposit, o clipă, pe retină .- Deși mieroasă, nu vreau să pactizez cu ea, în ruptul capului!. Nu vreau să mă las furată de farmecele -i îndoielnice nici să-i accept hățurile. Chiar dacă-s de argint! Fără căpestre! Azi am de gând să-mi deșeuez caii. să le dau jos căpestrele, să nu-i mai țesăl! să-i las să-și aleagă pajiștea, și nici măcar să nu-i supraveghez când pasc. Doar să-i privesc și să mă
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucia_bibart_1422967786.html [Corola-blog/BlogPost/353717_a_355046]
-
să pactizez cu ea, în ruptul capului!. Nu vreau să mă las furată de farmecele -i îndoielnice nici să-i accept hățurile. Chiar dacă-s de argint! Fără căpestre! Azi am de gând să-mi deșeuez caii. să le dau jos căpestrele, să nu-i mai țesăl! să-i las să-și aleagă pajiștea, și nici măcar să nu-i supraveghez când pasc. Doar să-i privesc și să mă-mbăt de libertatea coamelor fluturate în vânt și de ropotul copitelor înspre sălbăticie
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucia_bibart_1422967786.html [Corola-blog/BlogPost/353717_a_355046]
-
dus și plăcutul miros de sudoare / de tânără piele jegoasă, / și gângăveala în fața oamenilor / și puritatea nespălată / a ochilor albaștri, / și timiditatea / de a avea imaginație / iar nu viziuni... // Un timp încă / îmi târam imaginea / pe un cal mort, de căpăstru, / pe șosea, printre mașini // Un timp încă / mai mângâiam dragonul / ca pe un ou, de / privighetoare... // Un timp numai / am mai crezut tâmp / de curcubeu, că este un suflet / al ploii / iar nu un compromis / jalnic și iluzoriu. O cumplită
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
dus Roata sau du-te undeva / Unde și-a dus iapa, cândva, Mutul! Dispari de lângă mine / Ca să nu mai aud de tine!” De iapă când a auzit, / Dănilă a plecat grăbit, Căci el știa unde s-o ducă. / Deci de căpăstru o apucă Și la pădure-o duce dar, / Să-și ia adio de la car Precuim și de la cei doi boi. Când frate’ său merse apoi La grajd să-și vadă iapa lui, / Ia-o de poți, de unde nu-i! De
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
o ironie,/ Pesemne,/ Sună întotdeauna/ Cu un sfert de timp/ Mai devreme... (Ironie). Alteori, poeta simte înfrigurarea umblând prin labirintul singurătății. “Vor trece primaveri și multe toamne/ Pe sub colindul meu din labirint/ În așteptarea prințului Albastru/ Pe calu-i cu căpestre de argint”. (Prins în labirint) Poeta dă dovadă de mult bun simt în logodirea cuvintelor în imagini încărcate de prospețime. În fața dușmanilor ca niște haite de lupi care vor s-o sfâșie, se roagă smerit: “Dă-mi, Doamne, din puterea
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1462510655.html [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
zice în zilele noastre. Când primarul venea cu șareta acasă, Cezar se oprea cu el direct la poarta noastră și ce ocări primea “birjarul” din partea celor două femei, vai de capul lui. Abia dacă reușea apoi să ducă calul de căpăstru până la poarta sa. Îmi povestea la vie bunica, cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
voinicului tovarăș și mai ales prieten la bine și la rău. Caii orăștienilor erau nărăvași greu de îmblânzit. Și, totuși în colindul „Strigă Leana din cetate“: „ - Cine-n lume s-o dafla / Pe murguțu’ să-l învețe / Fără frâu, fără căpăstru ...?“21 Abia după a treia strigare un „tânăr voinicel“ a reușit să-i câștige simpatia calului prin curajul său, evident și mâna Ilenei. În alt colind, junele a scos din grajd un murg bun de înșăuat „și-nfrânat cu nouă frâie
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
s-o petreacă pe „Daliana, fata dalbă“, cu trei cai „împoivanați“, nu oricum ci, în „Poivan verde de mătasă / împletit în cinci și-n șasă“26, am reușit să adunăm câteva noțiuni legate de harnașamentul cailor din vremuri de demult: căpăstru, frâu, poivan, potcoavă, șea etc. Pe lângă tradiția milenară a colindatului am depistat în materialul cercetat doar două trimiteri la unul dintre obiceiurile vieții de familie și anume la muntă. Dacă în alte părți fetele primesc zestre ca în următorul exemplu
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Se zice că “șarlatanii” Seamănă cu corsicanii Practicând zilnic vendeta Cu antrax și cu racheta * Construim o Catedrală Pentru popi - și nu o școală Nu vrem teatre, nici spitale Ci călugărițe cu damblale Poate un extraterestru Să ne pună un căpăstru Cu biciușca să ne-îndrume Spre adâncuri fără nume Virgil Ciucă, București, 18 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: N-am știut / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1794, Anul V, 29 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil
N-AM ŞTIUT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1448824879.html [Corola-blog/BlogPost/380622_a_381951]
-
tânăr, doamnă! sunt ca un mânz fătat de-o iapă chioară, la care-au tras toți armăsarii scoși la pensie; au pus ochii pe mine, doamnă, industriașii de salamuri; prin târguri mă caută geambașii să-mi pună zăbale, doamnă, și căpăstru, doamnă, și hamuri; sunt ultimul mânz, doamnă, și n-am gustat încă ovăzul și nici nu știu dacă am nechezat până acum de atâta verdeață; am sângele curat și flămânde mi-s buzele, de lapte curat, încă nu-s înțărcat
SUNT TÂNĂR, DOAMNĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Sunt_tanar_doamna_george_safir_1368361124.html [Corola-blog/BlogPost/354859_a_356188]
-
visul tău, E pentru că nu vreau să spulber stropii De ideal țesut în gândul meu. Și poate că fiind doar o fantasmă, Un adevăr mai virtual ca restul, Învăluit de raze și de plasmă, Iubirii îi vei fi pe veci căpăstrul. Liubastra, 05.19.2016 Sursa imagine: Internet, Surrealism. Referință Bibliografică: Elucubrații lirice / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1966, Anul VI, 19 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liuba Botezatu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ELUCUBRAȚII LIRICE de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1463673120.html [Corola-blog/BlogPost/343150_a_344479]
-
din marginea Bethleemului, magistrul Ruthavan, centurionul Genarius Muso și cei doi însoțitori ai lor se alipiră caravanei care se puse în mișcare a doua zi dis de dimineață. Magistrul Rutavan încălecă cămila pe care unul din oameni o ținu de căpăstru. Animalul se ridică, iar Ahnbar Ruthavan aruncă în urmă o ultimă privire spre intrarea peșterii. Era acum asemenea tatălui său, Melchior care în urmă cu treizecișitrei de ani se închinase copilului sfânt, înfășat și culcat în iesle. Porniră apoi încet
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
din marginea Bethleemului, magistrul Ruthavan, centurionul Genarius Muso și cei doi însoțitori ai lor se alipiră caravanei care se puse în mișcare a doua zi dis de dimineață.Magistrul Rutavan încălecă cămila pe care unul din oameni o ținu de căpăstru. Animalul se ridică, iar Ahnbar Ruthavan aruncă în urmă o ultimă privire spre intrarea peșterii. Era acum asemenea tatălui său, Melchior care în urmă cu treizecișitrei de ani se închinase copilului sfânt, înfășat și culcat în iesle.Porniră apoi încet
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > BĂIERILE DURERII Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Noaptea-și tăiase limba. Călare pe cumpăna zilei-surcea, dracii, schimbaseră zăbala timpului cu căpestre de frânghie, să-mi încerce băierile durerii, ceda-voi, ori ba? Mă dibuiseră mulți, dar nu-mi știa durerea niciunul. Plângeau pereții de mila-mi, strângându-mă la piept, cu surde-gemete-mi mângâiau în alint fruntea. Eu, însă, fulg de pământ
BĂIERILE DURERII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424173126.html [Corola-blog/BlogPost/382389_a_383718]
-
pășește în istorie pe urmele odraslei sale... Mai mult, Iisus Hristos nu călărește direct pe spinarea mânzului, ci I s-au întins hainele apostolilor, devenite adevărata interfață între Biserică și Mântuitorul lumii. Animalul merge supus, cu blândețe (deși nu cunoscuse căpăstrul), închipuind ușurința cu care neamurile vor primi blândul jug al Evangheliei iubirii. Dacă toată creația a avut o trăire aparte atunci, nu același lucru se poate spune despre ethosul mulțimilor adunate să prăznuiască Paștele Legii vechi chiar în epicentrul revelației
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]