138 matches
-
mai lucrați În această direcție”. Nu se lucrează, și modelul care se instaurează cu sau fără voia domnului Constantinescu este prăpădul făcut la locul de muncă. Fiecare dintre cei care conduc o parte a economiei românești are grijă să se căpătuiască. Vladimir Tismăneanu: Seamănă cu situația din Rusia, fără a se ajunge la dominația economică a oligarhilor. În literatura de specialitate se folosește sintagma preditory capitalism. Mircea Mihăieș: Nu s-a ajuns până acolo atunci, dar s-a ajuns În următorii
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ce-o deținuse era una din cele mai importante pentru că-i trecuseră prin mână toate secretele primăriei, era convins de asta, și însumase în felul acesta mai multe din tainele statului decât toți primarii la un loc - aceștia „veneau, se căpătuiau și plecau”, el rămânea mai departe piatră de temelie, așa socotea. Visa câteodată... dar asta nu mai are importanță, suficient era că doamna Carolina Pavel îl adula, credea în el, iar el ajunsese să nu mai dorească mai mult, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
deodată de serile petrecute asemeni cu Anna Viaceslava în anul începutului de război, în bucătăria mătușii mele, chiar pe bulevardul acesta mic, eu elev de liceu (extraordinară coincidență pe care numai destinul o poate zămisli), aici pe bulevardul acesta, la căpătui căruia se află grădina publică unde am cunoscut-o pe Keti... Cum trec anii, îmi spuneam, cum rămânem prizonieri, cărui destin? cărei finalități anume? 24. Era o zi mohorâtă de noiembrie când tatăl Anei bătu la ușa birou lui meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
o muiere. Și v-am spus doar: până la treizeci de ani nici nu vreau să aud de Însurătoare. Ha! La noi, mai ales femeile, la vârsta asta au nepoți de la fetele lor. Pe mine or să Încerce babele să mă căpătuiască cu vreo văduvă!” Gândul ăsta părea că-l Înveselește. „Înseamnă că mă-ta e numai bună s-o trag și eu nițel În țeapă. Ce zici, țigane, mi-o dai și mie pe mă-ta? Nu-i fac nimica: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bețivan, un bun de nimic și o pildă rea pentru copiii pe care Îi Învățam carte. Deși arătam foarte chipeș, fetele de măritat de pe la noi nu mă priveau cu ochi buni, din pricina bolii care mă chinuia. Pentru că trebuia să mă căpătuiesc și eu, am găsit nevastă În satul dinspre Răsărit. Părinții au fost Încântați să mi-o dea - eram manierat, vorbeam frumos, abia Începusem cariera didactică. Ea era frumoasă și tăcută. Nu-mi dădea semne că s-ar fi omorât cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
colonelul Teșu, vecinul de pe alee, într-o ținută destul de proletară, cu căciula cam roasă, bocancii vechi ostășești. Iar vorba mamei: De ce să-l știe, dragă, toată lumea că-i miliardar, mi-li-ar-dar? Așa cum îl vezi tu, cu bocancii ăia, Teșu și-a căpătuit copiii, pe amândoi cu firme, ei au făcut iarna cu tot ce trebuie de la ferma lor de la Glina, fără nici un ban!) Chiar uitasem de fermele de la Glina, cred că tot alea unde făceam practica în liceu, la sortat legume. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
noi - eu nu m-am gândit la căsătorie. Ei, dar de ce, dragă? Ești tânără, ești o fată drăguță... Nu de asta-i vorba (Zina a trântit ceașca de-am crezut c-o să facă zob farfurioara), nu mă gândesc să mă căpătuiesc prin căsătorie! A, nu, normal că tu nu te gândești, dar dac-așa vine de se leagă... a conchis tanti pe tonul ei afectat, potențându-și vulgaritatea vorbelor de la urmă cu un fel de zâmbet în ochi, perceptibil sub ochelarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
seama încotro s-ar putea îndrepta povestea asta și tocmai că se interesase cum devine cu coruperea de minori și violul, dar uite c-ar fi lungit-o și el pe lângă Ticuță, Mirelo, văzându-te atât de pornită să te căpătuiești cu un soț. D-aia nu l-a dat în gât pe Ticuță, dar uite că și-a scos pârleala pedepsindu-te pe tine, vai de capu’ lui de nerod, ca să vezi cât de destupat - să-i fie, pasămite, învățătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
așa hal. Acuma stau cu soră-mea, m-am lipit de ea, m-a luat de suflet, mă rog, am zis că scutesc banii de gazdă, dar are și ea niște greutăți, în sfârșit... Ar mai dura până m-aș căpătui c-o nevastă. Mă codesc, mă cam tem, mai ales când te văd pe tine. Aș zice totuși că gelozia asta nu-i a bună, la care el c-am iubit-o, mă rog, ai iubit-o, da’ ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
voi una. Ideea o încălzește. Ea e de părere să plecăm afară. Eu, cu limbile mele străine, aș putea fi ospătar la un hotel de lux. Sabina, cu italiana ei, ar putea lucra la recepție. În patru-cinci ani ne-am căpătui de-a binelea. Cu ce scoate și ea în răstimpul ăsta, tragem un viloc în Botoșani de rupem gura târgului. Sabina îi dezvăluie că mai întâi vrea să încerce în presă, în capitală. Îi spune cum au luat-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ea cu ilic și nu știu ce în păr, kitsch mizerabil, din cele care zac și prin artizanatele noastre. Se asculta într-o tăcere religioasă Nat King Cole. Iat-o pe Cenușăreasa mea, pe femeia visurilor mele, cu care vroiam să mă căpătuiesc, uite-o trăncănind despre kentane, uite-o vorbind despre cargouri, uite-o obsedată dacă Mărăști se întoarce pe zece sau pe cincisprezece. Uite-o extaziindu-se de un jeg de ilustrată în relief, primită din Valparaiso, înfățișînd, ca pe cutiile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai fie, de cum o să se sfârșească : prost, spune majoritatea. Așa că cine poate să se descurce se descurcă. Cine poate să facă averi face - afaceri cu alimente, speculă, permise de export -, este un timp când cine știe să facă avere se căpătuiește. Altceva însă ar putea să-ți pară și mai interesant : mai găsești oare pe cineva despre care zece persoane să bage mâna în foc că este onest și, prin ce face, util țării, neurmărindu-și de fapt interesul propriu ? Zece
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sperietori închipuite.? Era doar atât de simplu s-o iau de soție. Aveam o carieră bună în perspectivă, ea tot așa, peste un an devenea profesoară. Chiar părinții mă iscodiseră, de câteva ori, dacă n-am de gând să mă căpătuiesc odată. Cred că n-ar fi avut ce obiecta dacă le aduceam pe Mihaela, drept noră. Acceptarea acestui gând îmi pricinui o destindere, o ușurare. Mi se ridicase parcă o greutate de pe suflet. Totuși, trebuie să adaug că îndărătul acestei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
la un hotel. Două sute de invitați. Tort cu trei etaje. Rochia albă cu domnișoare. Pentru Angela e important, ține mult la lucrurile astea. Și mama mea ține la ele. Din cei șase fii, sunt singurul care Încă nu s-a căpătuit. Emma se simți pe neașteptate deprimată. Își spusese Întotdeauna că dacă viața ei sentimentală era atât de dezordonată și fără căpătâi, era pentru că nimeni nu știuse s-o iubească pasional cu devotamentul, cu gelozia și cu infatuarea lui Antonio. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lui Titi, ce fel de om e? - Nu! Îmi închipui că nu e criminal. Mă sperii. - Titi a mai fost căsătorit. Georgeta rămase cu gura căscată. Combinația lui Stănică, în aparență în favoarea sa, apărea acum ca o manoperă de a căpătui un june bleg, care sta pe capul părinților. - Auzi dumneata! Spune-mi tot, Felix. Felix îi povesti fără exagerări, dar cu o răceală ironică intenționată, toată istoria lui Titi. Căsătoria cu Ana, încăpă-țînările sale, maniile (printre care nu uită legănatul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
gudurîndu-se. Grigore arunca zăpada făcând cărare spre rampă. 18 - Ei? o întrebă. Femeia răsuflă, intrară în bordei și îi povesti pe scurt că socrul e om la locul lui, că ar da fata și că ea crede că o să-l căpătuiască pe cârciumar. - Bun, bun, mormăia bătrânul. Dar lui i-o place, că n^a văzut-o? - De, e cam pădureț. N-o să ceară cine știe ce. Dacă are avere, lui ce să-i mai pese? Tot două picioare! Cum o fi, cum
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
odaie, dar erau mulțumiți că nu mai plătesc chirii și că aveau casele lor de pământ, de bălegar, cum erau. Țineau fete de măritat. De unde să le dai zestre, să le trimiți după un bărbat? Unele dintre ele se mai căpătuiau. Când făceau nunți, petreceau câte trei zile, c-așa-i omul sărac: fudul! Nevestele nășteau repede, înainte de termen, și nu le mai cunoșteai. Nici Grigore nu le mai putea ține seama, cu toate că le știa pe fiecare după nume. Se înmulțiseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ardeau gunoaiele și se reparau gardurile. Cerul se subția. Primăvara venea neștiută. Sub garduri încolțeau mărăcinii. Râpile galbene se umpleau de câini. Erau o ceată: al lui Gogu, al lui Chirică, ai mecanicului, ai lui Stere și d-ăi fără căpătu, ai gunoierilor. Javrele, cât vițeii, nu te-apropiai. În frunte, că mergeau ca la nuntă, grămadă, al tâmplarului, flocos și întunecat, numai colți. Adulmecau gunoaiele și cu nasul tot sub coada cățelelor din jur. Dulăul rotea ochii la ăilalți. Ceata
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se întoarce. Coana Marioara n-avea somn. Îl aștepta cu lumina aprinsă să-l certe: - Mai astîmpără-te, Aristică, astîmpără-te că ești om în puterea cuvântului, ai fată mare și ne râde lumea. În loc să te mai strângi și tu, să ne căpătuim și noi copila, că mâine, poimâine se face de măritat, tu dai bănișorii la cârciumar, nu-ți mai ajunge! Tramvaistul tăcea nule. Când nu mai putea răbda, îi făcea semn femeii: - St! Vezi c-o scoli din somn! Și pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
brutalitatea regimului sclavagist. Acrivița este o femeie cu ,,ifos’’ ciocoiesc, stă ,,tot posacă și ncruntată’’, ca unii stăpânitori tirani din trecutul nostru medieval, nu se lasă îmbunată și sărutată de soțul ei care o adoră, sau simulează drăgălășenia ca să-și căpătuiască frații și surorile ,,ififlii’’ ca și tatăl ei. Ca să-l țină sub papuc pe kir Ianulea, Acrivița simulează și gelozia, ale cărei reprimări sunt din cele mai exasperante, mai ales că soțul este cu totul nevinovat. Acrivița pune slugile să
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
prozaic, într-o "haină de-a gata", cum ar spune cercetătorul Égide Royer din Québec, care-i preferă o "cusătură de mână" (Royer, 2003). N-avem încredere în nici un guru, în pseudo-sfinți, în iluzioniști și vânzători care vor să se căpătuiască pe seama "violenței". Unul dintre obiectivele principale ale acestei cărți va fi tocmai să prezinte, pentru public și pentru dezbatere, o sinteză internațională a cunoștințelor despre eficacitatea programelor și politicilor publice de prevenire și intervenție împotriva violenței în mediul școlar, ca să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atestă însuși Titu Maiorescu. Avocații sunt mulți, medicii sau inginerii mult mai rari, deși de ei era nevoie acută. Și după 1930 G.Călinescu deplângea orientarea tinerilor spre studii juridice în căutarea unei profesiuni vagi cu scop de a se căpătui în politică. Gregoriade al lui Camil Petrescu e „vag avocat”. Rică Venturiano e studinte în drept. Avocați sunt Farfuridi și Brânzovenescu - au, n-au treabă. Avocat e Cațavencu. Familia Deleanu e una de juriști din tată în fiu și stă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mai limpezi: știi pe cine ai în față și îți poți formula o atitudine fermă în ceea ce îi privește, poți adopta un comportament corespunzător. Mai greu a fost cu echipele conduse de Snegur și Lucinschi, garnituri lașe, trădătoare, puse pe căpătuit, camuflate în mod cinic și fraudulos sub titulaturi democratice... În vizitele pe care le-am făcut în ultimii ani prin câteva capitale occidentale, am avut prilejul să adresez această întrebare unor interlocutori bine informați, funcționari de stat și jurnaliști de la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]