154 matches
-
Da. Progresează de la zi la zi. CAPRA, URSU De undeva, dintre tălăngi, fluiere și dobe frământate ca aluatul de cozonac în urechile privitorilor se strecoară damful de samahoancă al Caprei, Mitică a lu’Pupăză, în travesti animalier: Ța, ța, ța, căpriță ța Te-am adus din nafrica... Următoarele versuri sunt decapitate scurt și fără drept de replică de domnu Dânsu, reprezentat unic și irefutabil al Organului de Stat. Staaai ! Nu mișcă nimeni ! Cine sunteți? Păi, noi purtăm Capra. Aha. Marfă de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
întrebă îngrijorat de vii însoțit până acasă cu arma în spate? Vor să rămân aici și să bătătoresc doar pământul obârșiei mele; vor să nu mai am de-a face cu cărțile și să fiu pios și devotat ca o căpriță. Nimic altceva, nu-ți face griji, eu nu sunt în stare să fac rău nici măcar unei frunze de busuioc. S-au liniștit și Geronimo dădu să ia carafa cu vin să le ofere acelor tineri, la fel de osteniți precum fiul său
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pedeapsa lui Dumnezeu. Nu plouă niciodată și, ca și cum asta n-ar fi de-ajuns, perceptorii pretind plata taxelor socotind numărul fiilor, indiferent de mărimea peticului de pământ posedat. Perceptorii ăștia vin până aici? Vin și duc cu ei, dacă găsesc, căprițe, mieluți, viței și brânzeturi. Iar ceea ce nu iau ei, iau bandiții și borfașii. Și nimeni nu s-a revoltat măcar o dată? Să te revolți? La ce bun? Ca să ai parte de o și mai mare siluință? Dumnezeu știe ce face
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
celor slabi și înfricoșați, dar dacă ar trebui să înfrunte mulțimea dezlănțuită și să aibă de-a face cu o forță care mută din matca lor râurile ar deveni lași, ar preda armele și și-ar cere iertare ca niște căprițe încâlcite în mărăciniș. Omul e unul și același, fie că e îmbrăcat în zdrențe, fie că e în uniforma Spaniei. Fra' Tommaso, trebuie să vorbești în dialect; mulți nu înțeleg o boabă din ceea ce zici. Au venit și ei aici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe seama momentului apariției în calea drumețului rătăcit în noapte a iedului negru. Toți criticii sunt stimulați și de observația pocovnicului Iordache, potrivit căreia ,,iedul și cotoiul erau totuna’’. În realitate textul nu cuprinde destule elemente care să dea răspuns misterului: ,,căprița s-a apropiat de mâna mea; e un ied negru foarte drăguț, care se lasă blând să-l ridic de jos. L-am pus în desaga din dreapta peste niște haine. În vremea asta, calul se cutremură și dârdâie din toate
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mediul (2); minunăție (2); minune (2); munți (2); umană (2); univers (2); viața (2); Adam; Adi; admirație; ador; aer liber; aer proaspăt; anotimpuri; aprigă; armonioasă; așezat; aventură; banal; biologic; biologie; bogată; bogăția; bogăție; bună; bunăvoință; caif; cal; calmitate; călcată; căldură; căpriță; ce ne înconjoară; cîntec; climă; colorată; contemplare; continuare; copilărie; culori; cultură; curățenie; dar; decor; doarme; ecologie; ecologism; esență; exuberanță; fabulos; faună; fel; fericire; fire; fizică; floră; frunză; frunze; fură; gemeni; grătar; iarnă; ideală; inima; instinct; iubire; iubirea; izvor; începuturi; înconjoară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creația evoluează, se dezvoltă și se regenerează succesiv.151 Forța regeneratoare a naturii este simbolizată, în cadrul alaiului de Anul Nou, de capră care, prin intermediul portretului alegoric, ca recitativ în cadrul ceremonialului calendaristic, restabilește ordinea cosmică, prin renașterea soarelui: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte / Și-are-n coarne ramuri multe / Și mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prin intermediul portretului alegoric, ca recitativ în cadrul ceremonialului calendaristic, restabilește ordinea cosmică, prin renașterea soarelui: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte / Și-are-n coarne ramuri multe / Și mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ța, căpriță, ța! / Vine capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte / Și-are-n coarne ramuri multe / Și mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul, prin jocul său, reface drumul soarelui abia renăscut: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte / Și-are-n coarne ramuri multe / Și mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul, prin jocul său, reface drumul soarelui abia renăscut: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul, prin jocul său, reface drumul soarelui abia renăscut: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți frații, / Cu covor împiestrițat, / Cu luceferi înstelat. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Pe câmpul cu floriceli, / Pe ape cu pietriceli, / Din copite
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul, prin jocul său, reface drumul soarelui abia renăscut: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți frații, / Cu covor împiestrițat, / Cu luceferi înstelat. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Pe câmpul cu floriceli, / Pe ape cu pietriceli, / Din copite scânteia, / Cărările deschidea.../ Lumea-ntreagă bucura. / Ța! / Cerbul când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prin jocul său, reface drumul soarelui abia renăscut: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți frații, / Cu covor împiestrițat, / Cu luceferi înstelat. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Pe câmpul cu floriceli, / Pe ape cu pietriceli, / Din copite scânteia, / Cărările deschidea.../ Lumea-ntreagă bucura. / Ța! / Cerbul când boncăluiește, / Anul Nou, mândru, vestește, / Lumea toată-nveselește! / Ța!..."153 Ritmul bicron, format din două unități de timp inegale, aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că-i rău de pagubă. Exemplificăm : ,, Hai la oi, la oi băiete Nu la fete sub părăte. Fetele te-or amăgi Oile s-or prăpădi. Astăzi una MÎine una PÎn s-o duce toată turma. Turma cu oițele Ciobani cu căprițele. Zbiară oile-n sălaș Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de căldură, de ochii "strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și cotoiul scoate "un răcnet"; hangița se uită în căciula flăcăului și cotoiul scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice; vraja se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înfățișările diavolului. Cotoiul de la han este un element al vrăjitoriei care înlesnește desfășurarea intimităților dintre cucoana Marghioala și Fănică. Mâncarea foarte gustoasă și vinul au calități afrodisiace. Rătăcind, după ce pleacă de la han, protagonistul cunoaște o altă înfățișare a diavolului: o căpriță (un ied), pe care îl va regăsi în ușa Mânjoloaei. În nuvelă "se transformă în real un fapt de magie vrăjitorească până la a-l crede o întâmplare banală" (M. Ungheanu). Scenele erotice cu un flăcău bun de însurătoare și o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cruce și auzi un vaiet de cotoi, dar își închipui că îl apucase Mânjoloaia cu ușa. Din nou, personajul-narator intră într-un cadru fabulos: rătăcește fără țintă, are fierbințeli, își scoate căciula care-l strângea ca o menghină, întâlnește o căpriță neagră (un ied) pe care-o pune în desaga din dreapta. În credințele populare, diavolul ia înfățișarea de capră neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și tata, și cu lanternele în mâini, începură să-l caute pe băiat. L-au căutat toată noaptea, dar nu l-au găsit. Au strigat, au fluierat, au hălăduit de la pârâul care despărțea casele de imașul cu epave, până la dealul Căprița, dar degeaba. L-au căutat și în locurile periculoase, unde fusesem și noi, copiii. Noi n-am plecat acasă, ne țineam scai de cei mari. Aveam părul zburlit și ochii în lacrimi. A doua zi, toți acești tați au continuat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ca noi, copiii de după război, orice a-ți spune! Pe șesul acela întins, de unde se termina strada Bularga, de pe strada Sturza până hăt, la margine, cam unde este acum un cartier cu blocuri și o fabrică de mobilă, până la dealul Căprița și poate mai mult, unde în dreapta era drumul de fier spre est - dar despre aceasta mai târziu - era un depozit uriaș de epave de avioane, tancuri, camionete cu trei roți, obuze și proiectile de toate mărimile neexplodate, o brambureală pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aici în spatele nostru e strada Arapului, care se găsea la vechea bariară a Socolii. Acum putem pleca liniștiți spre Valea Cozmoaiei. Dincolo de pasarelă, intrăm pe strada Trei Fântâni. Urmând “Drumul hoților”, ce ni se deschide în față, depășim botul dealului Căprița și numaidecât ni se deschide largă Valea Cozmoaiei. Privesc doar cu coada ochiului către ieșean, care mărșăluiește tăcut. Ca să nu mi-o ia el înainte, deschid vorba: -Nu știu cum, dar mi-am adus aminte de unul Nicoară, care la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cătând cu ochi vulturești prin han. Cine era omul și ce căta așa cu amănuntul prin toate ungherele s-a aflat abia mai târziu... Era un haiduc ce bântuia prin codrii de aici, că nu degeaba drumul de la botul dealului Căprița se cheamă „Drumul hoților”... După acea cercetare din ochi, a intrat și s-a așezat în cel mai ferit colț. Hangița, ca adusă de vânt, s-a ițit în fața străinului, dar... n-a putut să scoată măcar o vorbă și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
capului de capră sculptat în lemn, maxilarul inferior este mobil, în timpul dansului acesta este acționat fiind tras de o sfoară, producând sunetele unei clămpăniri în ritm de fluier sau a strigăturilor intrepretate de către cioban cum ar fi: Ța, ța, ța, căpriță, ța!... Ca să corespundă cât mai mult cu realitatea capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi și panglici, fixate apoi de un băț care se sprijină de pământ. Corpul personajelor care intrepretează rolul caprei este acoperit cu o scoarță
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Da. — Păi, vezi tu, Saturn e de fapt planeta ta dominantă. —Ceea ce Înseamnă... Chanel ezită un pic. —Păi, cam Înseamnă că, atunci când Saturn merge Înainte, viața ta va fi mereu mai mult sau mai puțin o luptă. —A, super. Adică, căprița ta e născută ca să se cațere pe munți și munții ăștia sunt de-obicei Înalți și au cărări pline de obstacole și stânci. Caprele mereu ajung În vârf până la urmă. Doar că le ia mai mult decât altor oameni. —Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
avea călduri, care orice gogeamitea practicianu le zice sinton, și i-am tras atenția dă la ele, că i-am cântat filmu cu sălbatecu care l-au pus maimuțile dipotat. A doua zi, iepurașa sălta pân toată harabaia chiar ca căprița. Mandea, care io obișnuiesc să pun frână În fața scării, i-am poroncit să să scoboare după o ușă stricată, cu gând s-o iau la controale. Zis și făcut, și-a Început să facă fețe-fețe. Da cum o șteam bambină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]