155 matches
-
putut acorda câțiva ani un premiu substanțial, de 25 000 de lei, purtând numele donatorului. Printre lucrările distinse s-au numărat Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu (1929), Oameni feluriți de Anton Holban (1930), Molima de Ion Marin Sadoveanu (1932), Căprița de Petre Drăgoescu (1933), Dridri de Ion Cantacuzino (1935). Editura societății a tipărit (în „Colecțiunea de teatru românesc SADR”), până în 1938, circa douăzeci de piese, printre care Păcală de Horia Furtună, Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, Omul care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
de căldură, de ochii "strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și cotoiul scoate "un răcnet"; hangița se uită în căciula flăcăului și cotoiul scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice; vraja se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înfățișările diavolului. Cotoiul de la han este un element al vrăjitoriei care înlesnește desfășurarea intimităților dintre cucoana Marghioala și Fănică. Mâncarea foarte gustoasă și vinul au calități afrodisiace. Rătăcind, după ce pleacă de la han, protagonistul cunoaște o altă înfățișare a diavolului: o căpriță (un ied), pe care îl va regăsi în ușa Mânjoloaei. În nuvelă "se transformă în real un fapt de magie vrăjitorească până la a-l crede o întâmplare banală" (M. Ungheanu). Scenele erotice cu un flăcău bun de însurătoare și o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cruce și auzi un vaiet de cotoi, dar își închipui că îl apucase Mânjoloaia cu ușa. Din nou, personajul-narator intră într-un cadru fabulos: rătăcește fără țintă, are fierbințeli, își scoate căciula care-l strângea ca o menghină, întâlnește o căpriță neagră (un ied) pe care-o pune în desaga din dreapta. În credințele populare, diavolul ia înfățișarea de capră neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul O să rupă boii pragul, La anul și la mulți ani! Cu capra la Anul Nou Strigături “La capra”, rostite scadat, în ritm de geampara: Ța,ța,ța, căprița mea Da diseară ce-imânca? Îi mânca ce s-o-ntâmpla Și te-oi vinde-n Sadova Ți-i mânca cât îi mânca Până burta ți-o crăpa. Ța, căpriță de la munte Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
La capra”, rostite scadat, în ritm de geampara: Ța,ța,ța, căprița mea Da diseară ce-imânca? Îi mânca ce s-o-ntâmpla Și te-oi vinde-n Sadova Ți-i mânca cât îi mânca Până burta ți-o crăpa. Ța, căpriță de la munte Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
căprița mea Da diseară ce-imânca? Îi mânca ce s-o-ntâmpla Și te-oi vinde-n Sadova Ți-i mânca cât îi mânca Până burta ți-o crăpa. Ța, căpriță de la munte Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Și te-oi vinde-n Sadova Ți-i mânca cât îi mânca Până burta ți-o crăpa. Ța, căpriță de la munte Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o oală de sarmale Și-un butoi ca din povești Cu vin alb de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
joia mare Pentru-o oală de sarmale Și-un butoi ca din povești Cu vin alb de Odobești. Foaie verde foi negară Ia poftim căpriț-afară C-ai jucat deajuns în casă Și-ai luat o pungă grasă. * Ța,ța,ța, căprița, ța, Te-am adus din Africa, Te-am adus cu avionu' Team frănit cu biberonu'. Am o capră, n-am o sută Dar mi-e drag că mă ascultă. Dacă nu m+ar asculta, Altă capră mi-aș căta Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe seama momentului apariției în calea drumețului rătăcit în noapte a iedului negru. Toți criticii sunt stimulați și de observația pocovnicului Iordache, potrivit căreia ,,iedul și cotoiul erau totuna’’. În realitate textul nu cuprinde destule elemente care să dea răspuns misterului: ,,căprița s-a apropiat de mâna mea; e un ied negru foarte drăguț, care se lasă blând să-l ridic de jos. L-am pus în desaga din dreapta peste niște haine. În vremea asta, calul se cutremură și dârdâie din toate
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Poiana Țapului), Mariana, Memz, Mont Sebastian, Navigator, Kalinderu, Lia, Orange, Sfinx, Sorana, Soriș, Nik, Valea Albă, Vio (Poiana Țapului), Teodora, Ursul etc; - vile: Amurgului, Adriana (Poiana Țapului), Ana, Andrieș, Aira, Belvedere, Bijoux, Bușteni, Bertha, Căprioara, Camelia, Casa Thomas (Poiana Țapului), Căprița, Casa Albu (Poiana Țapului), California (Poiana Țapului), Carmen, Cascada din Bucegi (Poiana Țapului), Ciocârlia, Dodo, Dumitrescu Rodica, Dary, Dolly, David, Dimi, Dani, Din - Gym, Daniela, Eliza, Ermitage, Fortuna, Florilor, Foișor, Kătălina, Gal, Gecomi, Maria, Mura (Poiana Țapului), Maicom, Matei (Poiana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cugetă. Și tunul, și locomotiva, și atomul, sunt, într-un fel sau altul, întruchipări ale forței. Ce putere maiestuoasă exprimau și impuneau bătrânele locomotive cu abur, de la seriile de elită 142.000 și 231.000 ("Pacific") până la măruntele 375.000, "căprițele" 324.000 ale cursei Rădăuți-Botoșani, ori harnicele și modestele mașini din seria 140.200, capabile să ia munții în piept și să treacă fluierând Carpații! Locomotiva stephensoniană avea totul la vedere, așa că-i înțelegeai truda și efortul doar văzând opintirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele pot fi: de copii (Căprița copiilor, Căiuții copiilor), de fete (Drăgaica), de feciori (cele mai numeroase alaiuri cu măști), de însurăței (Malanca, Geamala) și de vârstnici (Moșnegii, Munții, Urâții). În Evul Mediu, când intervenția bisericii în spectacolele populare devine intensă, jocurilor cu măști le sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
ca un uriaș puzzle de pus în ordine. În bucătărie, zeci de chestiuțe din inox a căror folosință nu o știam, zeci de ceșcuțe diferite, fiecare pentru fiecare gust. Căci cănița de lapte a Elenei de doi ani este cu căprițe, cănița de lapte a Chiarei de șase ani este cu Mickey Mouse, ceștile bătrânilor sunt de sticlă și tot așa... Nimeni nu făcea nimic, în schimb la dezordine se pricepeau toți. Peste toate trona părul de pisică, iar Nino (bolnav
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
sexului, îi schimbă conotațiile cântărețului hedonismului terapeutic și al lejerității, neagreat de Augustus, dă peste cap figura playboy-ului retoric inspirat nu atât din Virgiliu, cât din maximele lui Porcius Latro (Non vides ut immota fax torpeat, ut exagitata reddat ignes, „căprița dacă stă pe loc se-nmoaie, dac-o zgândărești te face să-i retrăiești flacăra”: apropo de știința vieții...): face, practic, din Ovidiu, un renegat de sine însuși. Spun legendele că poetul, idol al cercurilor mondene ale capitalei și radical-șic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de Pascari I. "Malanca" sau "Mascații" erau cete din dragomani îmbrăcați militari sau în costume colorate viu, cu coroane argintii de împărați pe cap. Aveau un repertoriu adecvat timpului. Rețin câteva versuri: "Sus cu clasa muncitoare, Jos, chiaburii, la răcoare!". "Căprița", "căiuții", "ursul" erau alte formații de mascați, însoțite de obicei de fanfară. Fiecare avea jocul și programul lui. Fetele care primeau acasă mascații intrau gratuit la horă. Dragomanii erau cinstiți de fete cu vin și prăjituri de casă. Sosirea lor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Îți cer însă un bob zăbavă, să cotrobăi în cele hârtii... Așaaa! Iat-o pe cea căutată: Galata, Cetățuia, Bucium, Șorogari, Tătărași, Copou și Păcurari. Ia să te văd ce spui de astălaltă? Copou, Vișan, Miroslava, Șorogari, Vlădiceni, Cetățuia și Căprița. Și acum, dacă, după ce am să ți-o spun și pe a treia, ai să mai înțelegi ceva, atunci e bine. Dacă ai să ai unele îndoieli, tot bine e, pentru că Iașii și împrejurimile lui rămân tot atât de frumoase. Poftim și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a treia, ai să mai înțelegi ceva, atunci e bine. Dacă ai să ai unele îndoieli, tot bine e, pentru că Iașii și împrejurimile lui rămân tot atât de frumoase. Poftim și pe cea de a treia variantă: Copou, Cetățuia, Galata, Bucium, Șorogari, Căprița și Vlădiceni. Îmi aduc bine aminte de o toamnă când parcă pluteam într o atmosferă încărcată doldora cu pulbere de aur și funigeii - acele fire de mătase desprinse din pletele zânelor - ne asaltau din toate părțile, iar soarele, oprit la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Acum, cu îngăduința ta, am să-ți umplu desaga cu noutăți. Ține-te bine! Întâi această stradă străbate un spațiu numit cândva Târgușorul Trei Fântâni. Apoi își continuă molcom calea, până când, din dreapta, îi gata să-i taie calea botul dealului Căprița. Dealul se lasă, însă, păgubaș și pare că se înclină adânc în fața văii, ca un adevărat cavaler medieval, adresându-i-se curtenitor: „Poftiți, doamnă, aveți întâietate!” Și doamna Valea Cozmoaiei își desface larg decolteul spre Vlădiceni. De aici înainte, dragă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
își desface larg decolteul spre Vlădiceni. De aici înainte, dragă prietene, trebuie să ne tălmăcim pe îndelete cu cele cărți ale timpurilor vechi în mână. Întâi, să-ți lămuresc numele dealului. El vine de la stăpânul lui din vechime un oarecare Căprița. Din acest loc înainte, calea capătă numele de „Drumul hoților”. Parcă îți aud remarca făcută pe când treceam pe aici: „Aici îi cam la strâmtoare și noaptea te poate întreba cineva unde ții punga cu parale”. Așa erau ușurați de gologani
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ce faci ca să ai bani măcar pentru cărțile copiilor ? Măicuța și tăicuțu erau triști că nu aveau banii. Dar, aveam două-trei oițe și o capră roșie, ciută care ne dădea lapte, mult și bun și noi tare o iubeam pe căpriță. Nimic mai mult, tăicuțu s-a hotărât să vândă capra, să ne cumpere cărți. Am plâns, l-am rugat că nu ne mai ducem la școală numai să n-o vândă, că ne ia laptele de la gură. Nimic, a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
De cântecele mele. Și-acum, la această vârstă Îmi amintesc de ele. Oițele pășteau Eu și lor le cântam. Și îmi pun întrebarea La stradă, o mai fi poarta Care a făcut-o bietul tata? Unde sunteți oițe, Unde sunteți căprițe, Ca eu iar să vă cânt Voi să mă ascultați Să văd ce notă-mi dați. Acum mi-e dor de voi Dragele mele oi, În sat de poposesc Eu nu vă mai găsesc. Am primit și un plic în
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să fi ajuns la el, curiozitatea și banii nu-i scoseseră dintre dealuri... Nu-mi mai amintesc cum decedau, cine-i înmormântau, de unde și cum cărau apă să aibă de spălat și pentru toate trebuințele, aveau două-trei oițe și o căpriță, în aceste condiții își duceau viața. Bineînțeles, în sat, în comună, oamenii trăiau în alte condiții, dar nu toți. Erau totuși oameni harnici, foarte cinstiți, foarte ajutători între ei, dar pe cei de pe dealuri îi ajutau greu, distanța era destul de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]