1,525 matches
-
ani de la dizolvarea dublei monarhii, Anton a deschis Shanghai Bar, bijuteria imperiului său, În același loc În care, mai demult, bătrânul Friedrich Fischl servea bere răsuflată naționaliștilor cu vise de răzbunare și buzunare goale. Datorită lămpilor chinezești autentice, a canapelelor căptușite cu catifea roșie, a desenelor erotice de pe pereți și a cireșului din papier mâché, suspendat În mijlocul camerei și care făcea mereu niște flori de confetti roz, cafeneaua era un punct de atracție pentru oaspeți din toate punctele cardinale, nu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
suprafeței se intersectau niște linii subțiri ale unui model abstract, iar marginile celor două jumătăți erau șlefuite să semene cu niște... — Labii? Vocea Dorei suna neîncrezătoare. — Uită-te aici. Complet jenat, am ridicat cheița și am deschis caseta. Interiorul era căptușit cu catifea purpurie, și era destul spațiu pentru două rânduri a câte opt țigări. I-am arătat scrisul aurit, brodat pe elasticul care ținea țigările la locul lor. — Cutia Pandorei, citi Dora. Fabricat În Anglia de firma H. E. Faist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
chiar neobișnuite. Karp ne arătă niște teci. Vagine manuale. După cum vedeți, sunt, de fapt, niște mănuși cu un deget. Nu au degete, iar spațiul dintre index și degetul mare a fost transformat Într-un buzunar, Într-un fel de Împletitură, căptușită cu păr, pictată În culori naturale. E pentru cei care se satură de mâna lor neinspirată. Înăbușind un zâmbet, Karp deschise o casetă din sticlă și scoase niște albume foto de mărimea unui timbru. Dacă le răsfoiai destul de repede, apăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
le-a ordonat clar să nu-l lase să se însoare câte zile o mai avea. Nimeni nu știe cât mai are, efectiv, de trăit Harold, însă, în ceea ce-l privește pe el, domnul Portnoy, n-are de gând să căptușească cu toate suferințele care vor veni o persoană tânără, nevinovată ca ea. Pentru a-i îndulci amarul, s-a gândit să-i ofere fetei o atenție, un flecușteț pe care să-l folosească după placul inimii ei, poate chiar s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
dă-o-n mă-sa de boală, mă îmboldește maniacul care vorbește în microfonul pantalonilor mei bufanți, nu-nțelegi ce-o să vezi acolo, înăuntru? Zambilica unei femei. — O zambilică? — Da, toată, fierbinte și umedă, gata de măciuci. Da’ o să mă căptușesc cu un sifilis numai dac-ating biletul. O să-l iau pe tălpile tenișilor și-o să-l car acasă la mine. Poate-i sare o doagă unui tembel și mă-njunghie ca să-mi ia portofelul. Ce mă fac dacă dau buzna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cumsecade! Demnitate! Sănătate! Dragoste! Hărnicie! Inteligență! Încredere! Decență! Optimism! Compasiune! De ce dracu’-mi pasă mie de amorul strict senzual? Cum pot să mă agit atâta în jurul unui lucru atât de simplu, atât de tâmpit ca fofoloanca!? Ce absurditate, să mă căptușesc până la urmă cu o boală venerică! La vârsta mea! Fiindcă sunt absolut sigur: tot am luat eu ceva de la Lina aia! Apariția șancrului e o chestiune de timp. Dar n-o să stau cu mâinile-n sân. Nu: cum ajung la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
apoi se apropie de Vlad și-i întinde mîna: Mihai Vlădeanu e numele meu. Mărturisesc că, deși locuim în același bloc, nu-l știu pe-al dumneavoastră. Vlad. Chimist. Lucrez la investiția pentru instalația de recuperare a deșeurilor. Trebuie să căptușesc cu plumb rezervorul înainte de-a-l monta și n-am sudor specializat. Se rezolvă face un gest de liniștire Mihai, punînd ibricul plin cu apă în cuptorul central al instalației, luînd apoi telefonul. Știu pe cineva de la serviciul Dezvoltare, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în față lingurița și un alt borcan de nes, plin cu zahăr. Alo, dom' Muraru? strigă în telefon. Vlădeanu sînt. Vă salut! Vă deranjez ca să vă rog să mi-l împrumutați cîteva zile pe Bogdan, sudorul; un coleg are de căptușit un vas și... Ascultă un timp, dă mereu din cap, timp în care își toarnă cafeaua și-și pune zahăr, apoi, surîzînd, mulțumește și închide. Păcat! îi zice lui Vlad. Bogdan, sudorul care lucra la Muraru, a fost luat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lîngă cel de vodcă și se rotește încet, să vadă mai bine toată încăperea. Te rog, ia loc! face Mihai un gest spre fotoliul de lîngă masă, un fotoliu foarte comod, făcut în întregime de el, cu schelet metalic, rotativ, căptușit cu burete, acoperit cu o cuvertură asemeni aceleia de pe pat. Oo, dar este de invidiat! izbucnește Maria într-un rîs sincer, domol cînd se așază. Pot să fumez? întreabă, luîndu-și de pe capătul patului poșeta. Mihai coboară de pe etajera fixată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în momentele acelea. Ochii îi jucau feste, se uita oare la Carol sau la mama lui? Zăcea cu capul dat pe spate, cu firicele de salivă și bere Lamot scurgându-se pe la colțurile gurii. În seara aceasta, cineva parcă îi căptușise gura cu o foaie de cauciuc. Abia dacă simțise că fusese întors. Dar a simțit foarte bine că a fost penetrat. Nu prea avea cum să nu simtă, scula era atât de mare, fierbinte și dură, iar anusul său, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
trecute nici numărul și nici numele și vă garantez că mama n-ar accepta niciodată împopoțonarea cu așa înscrisuri a unui obiect menit să te ferească mai mult de curent și de vecini decât de hoți. Altfel, Matei s-a căptușit la un moment dat cu o infecție urinară, care, din pricina laturii ei olfactive, i-a atras vremelnic porecla Sconcsul Puturel și i-a transformat popoul într-un ciur ca urmare a injecțiilor. Apoi, fapt neegalat de vreun predecesor ori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
draci ce m-a urmărit (aproape vrăjitorește) până acum. Visul ăsta, pe care l-am scris într-o poezie mai demult, arăta cam așa: sau atunci ca printr-un tobogan de lemn o alunecare încetinită visată ca printr-o cochilie căptușită de întuneric luminată de neoane coboram serpentinele spre înserarea întoarsă (nu știu de ce mi se părea ca o) membrană (în fine) prin care pulsa respirația unei ființe uriașe și ascunse de dincolo de marginile prăpastiei de unde mai fumega încă cenușa unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nemulțumitoare care aveau mai târziu să fie tăiate la montaj. Abia dacă am observat-o pe Renata când se urcă în mașină lângă mine. - Te simți bine? Unde mergem? M-am uitat uimit la volanul dintre mâinile mele, la panoul căptușit de instrumente, cu cadranele și butoanele lui de control. - Unde vrei să mergem? Stilizarea agresivă a acelei carlingi produse în masă, profilurile exagerate ale spațiului de bord, îmi accentuau sentimentul tot mai puternic al unei noi uniuni dintre corpul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
la o ușă scundă cu firma „Institutul de Limbi și Literaturi Botno-ugrice“. Irnerio bate la ușă cu putere, îți spune „Salut“ și te părăsește. Ușa se întredeschide puțin. Petele de var de pe tocul ușii și șapca ivită deasupra unei salopete căptușite cu blană de miel îți dau impresia că localul e închis pentru renovare, iar acolo nu se află decât un zugrav, sau un om de serviciu. — Profesorul Uzzi-Tuzii este cumva aici? Privirea ce consimte de sub șapcă e diferită de cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
dimpotrivă, pentru a ascunde, în mijlocul atâtor fantasme iluzorii, adevăratul eu care le pune în mișcare. În acest scop, dacă nu m-aș teme să fiu greșit înțeles, n-aș avea nimic împotrivă să construiesc la mine acasă o cameră complet căptușită cu oglinzi, după proiectul lui Kircher, în interiorul căreia m-aș vedea umblând pe tavan cu capul în jos și zburând în sus din adâncimile podelei. Paginile pe care le scriu ar trebui să comunice și ele o luminozitate rece, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
întîmplase că nu ajunsese nu să se sature cum se cuvenea, dar nici măcar să guste cît de cît din noile sticle primite la vinoteca lui Hariton. Știa că veniseră mostre noi de la Malaga și Jerez, că sosise într-o lădiță căptușită cu catifea neagră o duzină de sticle, cu pereții subțiri ca foița de țigară, din Italia, se găseau acolo probele pe doisprezece ani din bianco ai Banfi, primise Hariton și un lădoi cu vinuri de Albi și Laon, cît despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
auzise în gura prefectului de la Oraș, cînd s-a prezentat la primul său raport anual, ocazie cu care i-a pus pe birou o lădiță cu mostre din vinoteca lui Hariton. Prefectul a ridicat cu două degete capacul, lădița era căptușită cu pluș negru, însă pe dinafară nu părea să fie atît de nobilă, surprins, acesta a zis atunci "splendid, domnule adjutant, ai lucrat splendid!". Se ceruse la raport personal după cel colectiv numai pentru a nu fi uitat, n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
subraț.) Într‑una din cămăruțele rozalii din prejma portului se stingea fulgerător din viață, de aprindere de plămâni, o prostituată pe nume Marieta. Ucraineanul Bandura, marinar și revoluționar, susținea că „se mistuise din dragoste“. Trupu‑i divin nu se putea căptuși cu o chestie ordinară, apoi oftica era o „boală burgheză“. „S‑a mistuit ca arsă pe rug“, zicea el. Deși de la acel episod trecuseră aproape cinci ani, vocea lui Bandura căpăta În acele momente inflexiuni grave, părând gâtuită și podidită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și injectați în dosul lacrimilor, și spuse: E chiar viața mea în joc. Cu o mână vârâtă în buzunar, după următoarea pastilă. Și, desigur, domnul Whittier clătină din cap, nu. Stând acolo în scaunul lui de catifea albastră, cu holul căptușit cu aur și catifea în juru-i, domnul Whittier luă o lingură de ciorbă de midii dintr-o pungă de plastic Mylar și spuse: — Zi-mi o poveste despre tatăl copilului. Scrie-mi scena în care l-ai întâlnit, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ca să pară mai mare. Tess și-a făcut implanturi la sâni, cât de mari o ținea spinarea. În timpul unui singur somn de după-amiază a căpătat genul de bust autonom pe care-l vezi doar în filmele pentru adulți. Și-a căptușit interiorul buzelor cu tuburi pline cu spumă, care i-au dat un botic numai bun de muie pentru tot restul vieții. S-au înscris amândoi la sesiuni de bronzat, douăzeci de minute de două ori pe zi. Și-au citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
clinchete la fiecare pas. Ronțăie o lumânare de cuișoare-nucșoară. Ne încălzim cu toții în bluze de poet cu horbote precum cele ale lordului Byron. Sau în fuste lungi cu jupe dedesubt, din care purta probabil Mary Shelley. În mantii de Domnișoaracula căptușite cu satin roșu. În cizme grele de Frankenstein. Tot cam prin perioada asta, Sfântul Fără Mațe ne întreabă dacă poate fi el ăla care se îndrăgostește. Orice poveste are nevoie de un subiect secundar romantic, spune el, ținându-și pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ca asta. Curg ațele din păpuși, din cauza atâtora copii abuzați care le molestează. Prea mulți băieței ciocăniți sug același penis roz de fetru. Prea multe fetițe au vârât cu de-a sila un deget, două, trei degete în același vagin căptușit cu mătase. Rupându-l la vârfuri. Mici hernii de vată se umflă sub pânză. Sub hăinuțele lor, păpușile sunt îngălate, murdare. Lipicioase și urât mirositoare. Materialul e mototolit în gâlme și ciupit de cicatrici acolo unde cusăturile au dispărut. Păpușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cutiuța cu butoanele de teleghidaj și am așteptat în apropiere desfășurarea evenimentelor. Nică a venit încrezător și a luat pupăza. I-a netezit penele s-o liniștească, fiindcă i-auzea inimioara bătând și îi zise: ,,Taci, leliță, că te-am căptușit eu”. Câteva zile, obișnuitul ,,pu-pu-pu” nu s-a mai auzit, deoarece adevărata pasăre, revenind în cuibul ei a fost prea speriată ca să mai cânte. După două zile, Nică umbla prin târg cu pupăza pe care o luase din cuib, crezând
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
își întinse ramurile groase împodobite cu nea imaculată. Pârtia se întindea netedă până în depărtări, scârțâind din greu sub tălpicii nărăvași care prinseră a zbura... Alexandru Căciulă, clasa a III-a C Iarna Decembrie a sosit cu cerneri mari din văzduhul căptușit cu nori de zăpadă. Soarele rotund și palid se prevede printre norii care-și poartă plumbul ca un vis de tinerețe. Din cerul oțelit, cumplita iarnă își cerne fulgii care dansează în aerul rece ca un roi de fluturi albi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
păduroase. Ceahlăul se înalță cu piscuri înalte de calcar spre marile aripi ale fanteziei ca într-un templu, ca un enorm telescop. Mărimea lui aparentă și prestigiul țin de ansamblu. Toți munții moldovenești din preajma Bistriței sunt de o mică înălțime, căptușiți de păduri și brazi unde se întinde cămașa vegetației alpine. Pustietatea Ceahlăului și singurătatea lui nu are pereche decât dincolo în înfățișarea aspră a Călimanilor. Aburii Bistriței fac popas în pisc, învăluind Toaca și Panaghia; tot așa sufletul întregului popor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]