158 matches
-
ritul de înmormântare dominant, nu doar în zona Bazinului Bârladului, ci pe întreg teritoriul Moldovei, este cel al înhumării, fapt argumentat de mormântul descoperit la Fundu Văii, de cele din tumulul funerar de la Valea Lupului, din necropola de la Botoșani - Dealul Cărămidăriei, Nichiteni - Botoșani ș.a. Ritualul practicat era simplu (scheletul depus pe spate, cu capul la vest, picioarele la est, iar mâinile pe lângă corp sau pe abdomen) și de cele mai multe ori lipsit de inventar. În ultimii ani, în literatura de specialitate a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
putea fi purtată și în a doua parte a veacului respectiv, fiind similară, ca formă și decor, exemplarului de la Cireșanu - Prahova. În mormintele din afara bazinului au fost descoperite piese diverse: cercei, ace de păr, fibule romane târzii (cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei), brățări din fier, mărgele de chihlimbar (Roman-Cartierul N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară, în sensul creșterii numărului de morminte de incinerație, poate și sub influența pătrunderii pe teritoriul românesc a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
verde, toate datând din perioada secolelor IX-X. Cercetare: Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 272; Teodor 1997c, p. 40. 6. Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Gura Băncii: în preajma cărămidăriei s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu incizii, orizontale și în val, specifice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 56. b) I.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
malurile Dîmboviței, sunt atestate, în partea a doua a secolului al XIX-lea, toponime caracteristice denominației topice de tip rural, unele funcționale și astăzi, în aceeași formă sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hodocin, mereu extinse și actualizate cu apariții recente în epoca sa privitoare la: tehnica organizării moșiilor și a construcțiilor agricole; construcția morilor, a pivnițelor sau a diferitelor articole și unelte de uz casnic; construcția velnițelor, a fabricilor de oțet, a cărămidăriilor, ipsosăriilor și vărăriilor; silvicultură, chimie, matematică; montanistică sau geologie și mineralogie (între acestea pot fi citate compendiile și manualele datorate lui Fr. Mohs, Natur-Geschichte des Mineralreiches, Wien, 1836; Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch des Geognosie und Geologie, Stuttgart, 1835 și Karl
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ramurile iconomiei". Spre a fi și mai convingător, își particulariza astfel propriile abilități, sustrase oricăror dependențe: "iscălitul [...] nu numai că poate singur, după un nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice precum: hambaruri, grajdiuri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea școalei de mecanică practică poate singur plănui, fără agiutoriul altuia, și a povățui facerea de ateliere de lăcătuș<erie>, de dulgheri și strungari și prin a<le> sale comunicații în Transilvania poate înlesni aducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Cărbuni de pământ, formația cea nouă, lignite, fossiles bituminöses, holz, se găsește în mai multe locuri a<le> Moldovei, anume lângă Baia, Sasca, Fântâna Mare, Joldănești lângă Fălticeni etc. Acești cărbuni sînt însușiți pentru mai multe ramuri tehnice, precum pentru cărămidărie, pentru vărărie, velnițe, etc. În privirea grosimei și a întinderii stratului încă nu s-au cercetat. 14-le. Cărbuni de pământ de formație nouă, gagat, pechkohle, de o calitate mai bună decât cii de mai nainte, se găsesc în o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
povățui în detail la practica întrebuințării în toate ramurile iconomiei. Pre lângă aceste, iscălitul, afară de tehnicile sale cunoștințe, nu numai că poate singur, după nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice, precum: hambaruri, grajduri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea schoalei de mecanică practică poate singur a plănui, fără agiutorul altuia, și a povățui facerea de atelii de lăcătuși, de dulgheri și strungari și, prin a<le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni aducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
loessoide și argilele extrase din anumite puncte au fost utilizate la fabricarea cărămizii, chirpicilor și la tencuirea clădirilor din bârne (așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu în cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bârniș Ștefan s-a născut la data de 12 ianuarie 1948 în Sadova, Oltenia, într-o familie de romi. Familia în care s-a născut erau de meserie cărămidari. La vârsta de 25 de ani Fănică Bârniș lucra la o cărămidărie în Mâsca, județul Arad. Acolo a auzit pentru prima dată Evanghelia prin Fericean Ștefan, un absolvent la facultatea de muzică. Astfel că, după ce s-a mutat cu munca la Șiria, s-a botezat în biserica creștină baptistă din Șiria la
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
dezvoltării durabile (10) Raportarea realității din lumea Înconjurătoare la un suport cartografic și grafic Scurt istoric despre originile rromilor. Rromii din România Ocupațiile tradiționale al rromilor Metalele și polimetalele: prelucrarea lor. Tradițiile manufacturiere În prelucrarea materiilor prime minerale: argilele și cărămidăria Tradiții manufacturiere: pădurea și prelucrarea lemnului Abilitățile muzicale ale rromilor Activitățile economice actuale, ocazionale Meserii pierdute Viitorul păstrării identității națiunii/neamurilor rromilor Obiective cadru O1. Utilizarea limbajului specific valorilor civice integrat discursului scris și vorbit O2. Păstrarea tradițiilor În contemporaneitate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cocoșei” din salbele femeilor rrome). Cea mai mare parte dintre aceștia s-au profilat pe prelucrarea lemnului devenind rudari, respectiv lingurari sau blidari. O parte au Învățat să confecționeze cărămizi și să poată asigura astfel sursa de venit necesară comunității. Cărămidăria a devenit o meserie căutată În special Începând cu prima jumatate a secolului al XIX-lea când țăranii au Început să renunțe la locuințele tradiționale de tip bordei, trecându-se la construcțiile din argilă uscată la Soare În amestec cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pentru ghiveci de flori sau drept recipient. 5.11. Rromungre. Datorită politicii de sedentarizare forțată și asimilare din Imperiul Austro-Ungar, rromungre s-au așezat În localități, devenind parte integrantă din comunitatea care i-a acceptat, ocupându-se de agricultură, construcții, cărămidărie și prelucrarea materialului lemnos. Puțini și-au păstrat unele ”meserii tradiționale” de lingurari, ciurari, fierari, prelucrări și montări de scocuri și burlane, comerț ambulant. Azi unele ramuri ale acestei seminții de rromi se ocupă de cărămidărie și de prelucrarea artizanală
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
-se de agricultură, construcții, cărămidărie și prelucrarea materialului lemnos. Puțini și-au păstrat unele ”meserii tradiționale” de lingurari, ciurari, fierari, prelucrări și montări de scocuri și burlane, comerț ambulant. Azi unele ramuri ale acestei seminții de rromi se ocupă de cărămidărie și de prelucrarea artizanală a răchitei, papurei și pănușilor de porumb, de olărit și comerț ambulant. Limba vorbită de ei a căpătat influențele limbii române sau maghiare, rezultând un limbaj zonal vechi de 300 de ani, recunoscut ca fiind ”graiul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
luptat atât în răsărit cât și în apus a fost decorat cu ordinul Crucea de Fier cl. a-III-a germană cu brevet pentru faptele sale eroice din Crimeea. Fiind sergent mitralior, într-o noapte cu multă ceață stătea postat într-o cărămidărie, când a auzit un zăngănit metalic în față, unde era țărmul mării. Imediat a tras o rachetă și a văzut cum trupele rusești debarcau pentru a-i lua prin surprindere pe nemți și pe români. îndată a început să tragă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mm. Larvele trăiesc În apele dulci, pe vegetație, pietre și pe solul umed din țările tropicale ale Africii centrale și de sud, Orientul Mijlociu, China, Japonia și Filipine. În regiunile temperate apare la lucrătorii din mine, tuneluri, construcții subterane, poduri și cărămidării. Larvele pătrund În corpul uman prin piele unde apare un nodul roșiatic, cu senzație de mâncărime intensă. Circulă pe sub piele lăsând o urmă roșie. Ajunse În plămâni, provoacă tuse, expectorație, pneumopatii, febră și sunt eliminate prin bronhii și pot fi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Apoi. * În vara anului 1942 Școala Normală din Vaslui, desființată ca și cea din Ploiești în 1938, a fost transformată în penitenciar și colonie de muncă, pentru tinerii FDC-iști arestați până la acea dată. În timpul deșertării cărămizilor din forme, la cărămidăria de acolo, se aplica pe suprafața crudă a cărămizii o ștampilă cu amprenta gărzii de fier, simbolul legionar folosit pe afișele electorale, o cruce ortodoxă cu brațele prelungite, existentă și în cusăturile românești. Fiind trimise la diferite șantiere de construcție
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mm. Larvele trăiesc În apele dulci, pe vegetație, pietre și pe solul umed din țările tropicale ale Africii centrale și de sud, Orientul Mijlociu, China, Japonia și Filipine. În regiunile temperate apare la lucrătorii din mine, tuneluri, construcții subterane, poduri și cărămidării. Larvele pătrund În corpul uman prin piele unde apare un nodul roșiatic, cu senzație de mâncărime intensă. Circulă pe sub piele lăsând o urmă roșie. Ajunse În plămâni, provoacă tuse, expectorație, pneumopatii, febră și sunt eliminate prin bronhii și pot fi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
prezent indică faptul că 40 % din numărul clădirilor au fost construite Între 19641983 și 30.4 % între 194 și 1963. doar 2.4 % din numărul clădirilor datează dinainte de 1903 și acestea au fost construite din argilă exploatată din zona “la cărămidărie între gârle“. În partea de nord a comunei, pe marginea pădurii, se află o bisericuță în care, până la 1881 au slujit 8 călugări. În cadrul materialelor de construcție utilizate În construirea caselor predomină: -la fundație: 55.6 % pământ și 37.5
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund, La Canton, La Crucea lui Catană, Pe Chisc, Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre Țarnă etc. E de observat din asemenea exemple că în cazul toponimelor care indică raporturi de proprietate se utilizează articolul definit (mai ales antepus), iar când e vorba de cele orientative au prioritate prepozițiile pentru acuzativ. Din punct
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
s-au spetit tinerii vasluieni o oră în plus pentru „mișcarea antifascistă” trebuie să facem o scurtă statistică a „puternicei” industrii vasluiene de la acea oră. Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la Vaslui fuseseră înființate primele cărămidării ce au avut ca primi proprietari pe membrii familiei Mavrocordat. În anul de grație 1945, doi patroni italieni și unul francez erau asociați în firma „Gerometta, Dellecase & Baboulene”. Aceștia cumpăraseră cărămidăriile de la ultimul Mavrocordat, George. Aici lucrau aproximativ 45 de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
secolului al XIX-lea, la Vaslui fuseseră înființate primele cărămidării ce au avut ca primi proprietari pe membrii familiei Mavrocordat. În anul de grație 1945, doi patroni italieni și unul francez erau asociați în firma „Gerometta, Dellecase & Baboulene”. Aceștia cumpăraseră cărămidăriile de la ultimul Mavrocordat, George. Aici lucrau aproximativ 45 de muncitori. Încă din anul 1937, fusese deschisă „Topitoria de cânepă”, sau fabrica „Textila”, cum greșit i se mai spunea, unde lucrau alți 150 de oameni. Câțiva afaceriști evrei dețineau două-trei „fabrici
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: „Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Hangiul Costache Luca era o fire de întreprinzător. Dovada este faptul că mai în susul hanului, cam pe unde este acum intrarea în Fundacul Bucium, a făcut o cărămidărie. El a dat gratis cărămida din care a fost zidită biserica din Vișan. Obișnuia ca de Crăciun și Paști să dăruiască școlarilor din Bucium dulciuri, hăinuțe și încălțăminte. El a avut șase copii: două fete și patru băieți. Fetele, Elena
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
îți mai amintești, dragul meu, că ne întâmpina uriașul coș de fum al fabricii de cărămizi, aflată pe stânga drumului. Acum, când știu multe despre această fabrică, ea nu mai are acea podoabă - coșul - și nu mai produce cărămizi...Fosta cărămidărie se numea „Rameder” și a avut cinstea de a produce cărămida ce se găsește în zidurile Palatului Culturii din Iași. Ion Rameder, fratele fabricantului - antreprenor pe șantierul Palatului - a transportat cărămida acolo cu tramvaiul. Peste drum de fosta cărămidărie, se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]