209 matches
-
pe turci și tătari departe, doar așa, cu parale și cu vorba bună... Urcau dealul Văcăreștilor la pas, drumul era bun, dar carele prea erau încărcate. Din urmă i-a prins zvon de clopot bătut într-o dungă: scoteau la Cărămidari la biserică, Sfântul Epitaf să-l pună pe masă, să treacă pe sub el femeile cu copii ologiți. Ajungând să facă popas la Călugăreni ca să odihnească și să adape caii, au văzut cum la crucea cea mare ridicată de Șerban Vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
însemnări, plapuma dintr-o pătură violetă, dar cu nasturi și cearceafuri făcute de surorile mele Mița și Ilinca, și unde le dusesem, pe unde umblasem cu ele? Fiindcă Nila între timp plecase de la Bloc Algiu... Dădui de el pe strada Cărămidari, dar cine îmi spusese unde stă? Lucra acum la Fabrica de lânărie, pe strada Lânăriei, dar ce făcea acolo? Am dus lucrurile la el? Desigur, lunile care au urmat m-au găsit la el. Dar ce-am căutat eu în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
studii și îmi luam licența în litere la douăzeci și șapte de ani. Era prea tîrziu? Nicidecum! Dar uitam că era război și că în '43 trebuia să fiu încorporat. în '43? E, he! Până atunci războiul... cine știe... Pe Cărămidari am găsit ușa încuiată. M-am dus la Fabrica de lânărie, l-am chemat pe Nilă la poartă și i-am cerut cheia. L-am întrebat ce făcea el acolo? A dat din cap și din umeri: făcea el ceva
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dezvăluit gândurile necomplicate care stăpâneau viața mea. El mă ascultă atent, îmi spuse că planul era realizabil dacă îl urmăream cu perseverență și continuitate, cum spunea adolescentul lui Dostoievski și mă invită pe Ia el. Locuia, ce întîmplare, pe-aproape de Cărămidari, într-o odăiță însă mai luminoasă și mai bună decât a mea, cu chiuvetă și lumină electrică. - Întâi, zise, să mâncăm (între timp se făcuse seară). Poeții mâncau și ei, continuă punând cartea lui Pillat pe noptieră. Nu știm încă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
microzonele de lîngă malurile Dîmboviței, sunt atestate, în partea a doua a secolului al XIX-lea, toponime caracteristice denominației topice de tip rural, unele funcționale și astăzi, în aceeași formă sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui Tîrcă, În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cai murdari, pline cu bidoane și sticle goale. Pe capră, țiganul dormea sub pălărie, cu hățurile atîrnîndu-i într-o mână arsă de soare și moale. în zona dealurilor satele se mai risipeau, apăreau livezile de meri, viile și carierele de unde cărămidarii scoteau lutul, casele oamenilor erau de lemn, frumos vopsite în azuriu sau ocru, ori rămase pur și simplu la culoarea scândurilor vechi. Câte 29 un cimitir își lucea crucile de piatră în soare, aruncat pe panta unui deal, invadat de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pulovere, pe care spre prânz aveam să ni le legăm în jurul mijlocului. Gașca pestriță de vreo două sute de elevi s-a întins repede, în grupuri și grupulețe, pe câțiva kilometri de drum. Am trecut pe lângă meri cu fructe verzi, pe lângă cărămidarii de culoarea lutului, pe lângă case cu țigle roșii. Peste spațiul vălurit curgeau umbrele norilor. Rămăsesem undeva, în coada coloanei dezordonate, cu Savin și Clara, și spuneam din când în când și eu câte ceva într-o discuție pretențioasă și dezlânată despre
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sus, sexul - creierului, așa că trebuia să ajungem până la fundul fundului haznalei noastre ca să putem accede cândva în locurile înalte. Venea lângă noi uneori și Clara. Ieșeam împreună pe poarta taberei și o luam pe același veșnic drum, pe lângă meri și cărămidarii, pălăvrăgind cu aere foarte inteligente despre Dumnezeu și mântuire și apocalipsă și Armageddon. Și farfurii zburătoare. Sub scoarța pământului existau mari caverne, legate prin rețele de tuneluri. Acolo locuia o civilizație cu mult superioară celei de deasupra. Popoare de magicieni
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
rând și-i descrie în culori atât de vii, încât ai impresia că ești într-o altă lume. Îi descrie pe fiecare în parte, de parcă ar fi sfinții de pe iconostas: ba Miheev meșterul de trăsuri, ba Probka dulgherul, ba Milușka cărămidarul, ba Maxim cizmarul, și câți și mai câți. Iar când Cicikov îi reamintește că toți aceștia sunt morți și nu mai folosesc la nimic, Sobakevici răspunde trezindu-se parcă dintr-un vis: „Da, firește, sunt morți! De altminteri, m-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
istoric pentru care Timișoara nu are ofertă culturală constantă, locuitorii Pieței Traian au format, în seara de luni a festivalului, o mare și veselă mulțime pătrunsă de ritmurile agitate ale lui DJ Vasile & Shukar Collective. Din tată argintar și mamă cărămidar, Sorin, solistul trupei, a revăzut, cu ocazia concertului, locurile pe care le-a părăsit acum 35 de ani. „Eu sunt din Timișoara, din Calea Șagului. La 11 ani m-am urcat în tren și am coborât la București. Am nimerit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
va demonta fiind de lemn și împiedică noua construcție 73. Nu toate lucrurile au fost ortodoxe în atitudinea comitetului de construcție; deseori se spunea una și se făcea alta, iar unii oameni erau purtați cu vorba. Iată, de pildă, jalba cărămidarului Costache Chirilă din Botoșani către Prefect, înregistrată la nr. 171/193074, povestește detaliat păsurile meseriașului: pe la începutul lui August el este chemat la Prefectură de D-l inginer Nicolaide, pentru a se pune de acord cu inginerul județului în vederea furnizării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
secții pentru sacrificarea animalelor și prepararea de produse animaliere, ca prestări de servicii pentru populație, precum și pentru prelucrarea unor cantități de carne și lapte rezultate din depășirea de plan, centre pentru răcirea și semiindustrializarea laptelui, ateliere de artizanat, împletituri, ceramică, cărămidarii, vărarii, precum și alte activități de productie; ... f) conduce direct acțiunile de sporire a producției agricole și de dezvoltare a activităților industriale și prestări de servicii a caror realizare necesită unirea eforturilor materiale și financiare ale mai multor cooperative agricole de
STATUTUL din 28 septembrie 1977 consiliului intercooperatist. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126862_a_128191]
-
altor neferoase. Aluminiul și tuciurile tradiționale produse de rromi ....................................................................................2 ore 1. Aluminiul. Minereuri și obținerea metalului. Tehnologii 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și altor aliaje. Ceaunarii și tuciurile. VI. Argilele și cărămidăritul...........................................................................2 ore 1. Cărămidarii 2. Argilele VII. Rudarii și pădurea. Prelucrarea lemnului .................................2 ore VIII. Muzicanții. Lăutarii............................................................2 ore IX. Meserii sezoniere: culesul fructelor de pădure și bureții............. ...1 oră X.Ghicitul sau gâcitul. Cerșetoria..................................................2 ore 1. Ghicitul, datu În ghioc sau În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
neamuri, cum sunt netoții sau ciurarii, au dispărut aproape complet. Cei mai mulți dintre cei care Încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătrașii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%). Drapelul oficial al rromilor a fost propus și aprobat În 1971 la primul Congres Mondial al Rromilor de la Londra. Roata cu spițe chakra (figura nr. 3) este simbolul internațional al etniei rrome
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la locuințele tradiționale de tip bordei, trecându-se la construcțiile din argilă uscată la Soare În amestec cu paie (chirpici) sau, chiar au trecut la construirea de case din argile superioare, nisipoase, uscate În cuptoare termice (cărămidă arsă). Comunitățile de cărămidari erau seminomade, iar unele dintre ele au supraviețuit până În perioada contemporană. Un specific deosebit Îl aveau neamul ursarilor care duceau o viață nomadă și Își câștigau existența În principal dând spectacole cu urși dresați de ei. Pe lângă această ocupație de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mici și ustensile de uz casnic), pieptănari (prelucrează osul și cornul și confecționează piepteni și alte obiecte din os și corn), ciurari (prelucrează pieile de animale și confecționează ciururi și site), au devenit crescători de catâri sau, mai nou, sunt cărămidari, lăutari, lustragii/văcsuitori, florari etc; - rudari - rromi care În majoritatea lor au fost robi domnești, care se ocupau cu culegrea grăunților de aur din albiile râurilor carpatice și extracarpatice și care plăteau dări În aur. Aceștia și-au pierdut limba
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
după anul 1990; - rromungre (romungre) - rromi unguri profund influențați de cultura maghiară, așezați mai ales În Transilvania și Banat, care s-au sedentarizat practicând agricultura, dar și alte meserii mai nou apărute care să le asigure un nivel de trai; - cărămidari / cărămizari - rromi care tradițional se ocupau de confecționarea cărămizilor din lut nearse (chirpici), proveniți -mai ales după secolul al XIX-lea- În marea lor majoritate din lingurari, ursari, vătrași sau rudari; - argintari - rromi care În mod tradițional se ocupă cu prelucrarea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
circari) care dădeau reprezentații de regulă prin bâlciuri și târguri. Povestiri despre romii transilvăneni Înainte de 1989, În satul Budiul Mic din Județul Mureș se cunoșteau două comunități de rromi: a) căldărari nomazi - cei bogați și cu stare bună; b) văiugari(cărămidari) și muncitori zilieri și de ocazie - partea săracă a rromilor. În sat s-au așezat doar prelucrătorii de metale, căldărarii și fierarii, prelucrătorii de materiale neferoase. După 1990, aceștia au trecut la comerț ambulant. Multe din familiile tinere și câțiva
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
-i bagă În seamă și Îi lasă În voia lui Dumnezeu. La ce vedem În jur, voia lui le e potrivnică (deocamdată- n.a.) (Andreea Tudorica, Vladimir Ioan pe http://www.jurnalul.ro/descoperirea-romaniei-06/tuciuriletuciurii-made-in-policiori-18442.htm) VI. ARGILELE ȘI CĂRĂMIDĂRITUL 1. Cărămidari / cărămizari erau rromii proveniți din ursari, vătrași și rudari, care În mod tradițional se ocupă de confecționarea cărămizilor din lut, nearse, care se numesc diferit: - chirpici, În Moldova, Oltenia, Dobrogea și Muntenia;văioage, În Banat și Transilvania. Cărămidarii călătoreau de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
CĂRĂMIDĂRITUL 1. Cărămidari / cărămizari erau rromii proveniți din ursari, vătrași și rudari, care În mod tradițional se ocupă de confecționarea cărămizilor din lut, nearse, care se numesc diferit: - chirpici, În Moldova, Oltenia, Dobrogea și Muntenia;văioage, În Banat și Transilvania. Cărămidarii călătoreau de primăvară până toamna, pe distanțe mari, În caravane de câte 20 de familii, În căutarea lucrului. Meșterii rromii recunoșteau argilele bune pentru cărămizi, după culoare, consistență, chiar și după miros. Proporția de argilă și de nisip se simte
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Era obligatorie o sursă de apă. Bulgării de argilă se pisau cu muchia sapei de patru ori și se făcea o grămadă. Peste grămadă se aruncau paiele de secară sau grâu și pleavă. Peste acest amestec se turna apa. Unii cărămidari adăugau și bălegar de cal și bovine uscat la Soare. Frământarea lutului presupunea călcarea lui cu picioarele. Modelarea cărămizilor din lut se făcea pe o masă lungă sau pe jos, după care se așezau pe un strat de nisip și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Lutul bine frământat se introducea cu mâinile Într-un tipar de lemn, se presa, se nivela și după ce lua forma dorită, se așezau la uscat. După uscare cărămizile nearse din argile se stivuiau În grămezi (figura nr. 37.b). Un cărămidar bun făcea până la1000-1500 bucăți pe zi. Spre deosebire de cărămizile din lut, cărămizile pentru ars În cuptoare conțineau decât argilă, nisip și apă, fără paie și pleavă. Acestea se realizau pentru construcții termice, mai ales pentru sobele din mediul rural și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rocă argiloasă de culoare albă sau ușor colorată de impurități, insolubilă În apă, alcătuită din caolinit, Întrebuințată În industria ceramicii, a hârtiei, a sticlei, În medicină etc. Știați că... - În marile orașe din România sunt străzi care poartă numele de ”cărămidari” și pe care au locuit și, Încă mai locuiesc, neamul rromilor care se Îndeletniceau cu această ocupație. În orașul Iași, În cartierul Galata, este o astfel de stradă care se numește ”Cărămidari”, unde rromii exploatau argilele din dealul Galata și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din România sunt străzi care poartă numele de ”cărămidari” și pe care au locuit și, Încă mai locuiesc, neamul rromilor care se Îndeletniceau cu această ocupație. În orașul Iași, În cartierul Galata, este o astfel de stradă care se numește ”Cărămidari”, unde rromii exploatau argilele din dealul Galata și foloseau, În trecut, apa din râul Bahlui și pârâul Nicolina. În București este cunoscută fosta mahala ”a Cărămidarilor” În care a locuit o vreme și pictorul Nicolae Grigorescu. - Cântecul copilăriei ”Cărămidă lucitoare
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]