218 matches
-
ceea ce dorește în viață, nu-i așa? - Tu mă vrei pe mine? Întrebă regele cu îndoială. - Răspunsul meu, depinde de răspunsul tău, rege al acestui ținut. Regele se gândi trei zile și trei nopți ce răspuns să îi dea fetei cărbunarului pentru a nu o pierde. Întoarse cuvintele rostite de ea pe toate părțile, înțelegând că nu degeaba se dusese vorba că fata era frumoasă, harnică și mai ales înțeleaptă. Ros de iubirea pentru ea, în cea de-a treia zi
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
de brad, lemnărit tăierea și fasonarea lemnelor de foc, cărbunărit pregătirea mangalului). Înainte de anii 1950, toate acestea activități aduceau venituri substanțiale sătenilor, pentru că exista o cerere considerabilă la oraș pentru lemnele de foc. Astfel, în prima parte a secolului trecut, cărbunarii depășiseră numărul oierilor. În 1912, un călător prin sat este impresionat de numărul celor ce făceau cărbuni pe care îi vindeau apoi la piață în Sibiu (Însemnare în Telegraful Român, 1912). Astăzi, această meserie a dispărut în totalitate. După 1950
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de silogisme, într-o ornamentație excesivă de subtilități dialectice sau într-un labirint formal. Credința lui Lorenzo Valla nu poate fi nici un moment pusă la îndoială. O dovedește fiecare dintre lucrările sale. Ea se aseamănă un pic cu cea a cărbunarului...Termenul „fideism” pare a corespunde de minune pentru a califica poziția lui față de religie: trebuie să crezi, și asta-i de-ajuns. Nicio nevoie să faci apel la rațiune, să recurgi la demonstrație, pentru că limitele analizei apar imediat ce abordăm acest
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și castani, și Încă și mai jos, departe, era marea. De cealaltă parte se vedeau munții Înzăpeziți. Ieșind din trecătoare, am mers printr-o regiune Împădurită. Pe marginea drumului zăceau saci plini cu cărbuni și printre copaci se vedeau colibele cărbunarilor. Era Într-o dumnică și drumul cobora și urca, dar ducea Întruna mai jos, trecând printre sate și hățișuri. În afara satelor erau podgorii. Câmpurile erau maronii, iar butucii de viță - deși și neîngrijiți. Casele erau foarte albe și bărbații, Îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de civilizație! zise și cuconu Ionașcu, învăluindu-și fața în fum albăstriu de tutun. —O, e foarte ciudat! foarte ciudat! șopti domnița. Și parcă i se puse un abur pe ochii albaștri. Bordeiele acestea îmi aduc aminte de poveștile cu cărbunarii pe care le ceteam la pension... Grămada bordeienilor venea ca o turmă sfioasă și mulțumită în urma lor. Și boierii cotiră spre perdele și spre șoproanele vitelor. —Gospodăria mea e foarte sumară... șoptea cuconu Jorj, c-un ușor zâmbet de stânjenire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și zece kilograme. O bară cu discuri de un roșu întunecat la amîndouă capetele. Un mîner de lemn cu care trebuia învîrtită o frînghie albă, nouă de care era atașată o greutate turtită, rotundă din acelea pe care le folosesc cărbunarii sau cei care vînd cartofi, pentru întărirea încheieturii. Două lămpi electrice luminau un pic locul în care ne lucram exercițiile. Sunetul clar de metal pe metal, cînd și cînd amestecat cu gemetele și suspinele noastre, răsuna straniu prin adăpostul bărcilor
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
părea solidă, întărită cu zăvoare. Împotriva lupilor și a urșilor, mi s-a explicat. Ni s-a mai spus că la mai puțin de douăzeci de pași exista un pârâu cu apă curată, iar de mâncare urmau să aibă grijă cărbunarii. Înainte de a pleca împreună cu ai săi, ne-a prevenit: - A treia zi în zori, cineva o să vină și-o să vă ducă la Pad. N-aveam încredere în cărbunari, așa că, în timp ce tinerii dormeau răpuși de oboseală, eu împreună cu Gundo am stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un pârâu cu apă curată, iar de mâncare urmau să aibă grijă cărbunarii. Înainte de a pleca împreună cu ai săi, ne-a prevenit: - A treia zi în zori, cineva o să vină și-o să vă ducă la Pad. N-aveam încredere în cărbunari, așa că, în timp ce tinerii dormeau răpuși de oboseală, eu împreună cu Gundo am stat de veghe, rezemați de pragul ușii. M-am uitat atent la Rotari: somnul îi era agitat, și fața, palidă de chinurile și întunericul temniței, deseori brăzdată de zvâcnete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de chinurile și întunericul temniței, deseori brăzdată de zvâcnete și tresăriri. După-amiază când, în sfârșit, s-au trezit, s-au dus să se spele la râu. Păreau să-și fi revenit, mai puțin cel pe nume Massellio, a apărut un cărbunar care ne-a făcut semn să-l urmăm. Ne-a dat porc mistreț fiert și nu prea, dar n-am lăsat nicio fărâmă pe oase. Când tocmai eram gata să ne-ntoarcem la colibă, un bătrân s-a apropiat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mâhnirea i-a trecut. Spre surprinderea noastră, în dimineața stabilită, ne-a fost dat să-l revedem pe Marcello și să ne treacă peste fluviul Pad, prin ținuturile bizantine. S-a apropiat de mine, nu înainte de a fi dat unui cărbunar un frumos grunz de sare. - Iată-te din nou, fals pelerin ce-mi ești, isprava ta a dat naștere la o mare tulburare. Cel puțin o monedă de aur ar trebui să-ți cer drept despăgubire: sunt atâția soldați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, iar modelul toponimic este larg răspîndit (Buștenari, Albinari, Cărbunari, Grădinari, Dohotari, Păcurari etc.). E posibilă și derivarea de la un alt nume de localitate, Rășina, de unde ar fi putut veni locuitorii (avînd în vedere informația cu foștii ocupanți ruteni ai satului), dar cele două toponime menționate sub numele Rășina sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mustața lui Bismarck. Am mers la ușa din față, dar era Încuiată. Aplecându-mă, m-am uitat prin gaura de la cutia de scrisori, dar nu se zărea țipenie de om Înăuntru. În vecini, la biroul lui Heinrich Billinger, contabil „german“, cărbunarul livra niște bricheți din cărbune cafeniu pe ceva care semăna cu o tavă de copt pâine. L-am Întrebat dacă-și aduce aminte când s-a Închis pensiunea. El se șterse pe sprânceana-i transpirată, și apoi Încercă să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe rând când prin pustii primejduite de zmei puternici, unde nici om, nici turmă nu putea petrece și ucidea pe acei zmei, deșchizând locuri așezării oamenilor, când prin păduri locuite de fiară, pe cari le nimicea făcând drum vânătorilor și cărbunarilor, când iar prin împărății înflorite și vechi, prin orașe puternice și avute, până ce într-un târziu ajunse în palatul unei zâne aeriane, unde-l aștepta neîmbătrînirea și nemurirea. Aci petrecu trei zile în deplină liniște. După trei zile, plecând însă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
De când s-a risipit orașul de aci? întrebă el. - Ce oraș? i se răspunse. N-a fost niciodată, tot câmp limpede, bun de pășune a fost aci. - Într-alt rând omul pururea tânăr găsi aci un codru mare și un cărbunar tăind lemne. - De când e codrul? întrebă. - Da cine-l mai ține minte de cîndu-i? răspunse cărbunarul. Și în sfârșit peste alte cinci sute de ani omul pururea tânăr regăsi iar un oraș mare. În piață larmă, trâmbițe, tobe, steaguri, veselie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fost niciodată, tot câmp limpede, bun de pășune a fost aci. - Într-alt rând omul pururea tânăr găsi aci un codru mare și un cărbunar tăind lemne. - De când e codrul? întrebă. - Da cine-l mai ține minte de cîndu-i? răspunse cărbunarul. Și în sfârșit peste alte cinci sute de ani omul pururea tânăr regăsi iar un oraș mare. În piață larmă, trâmbițe, tobe, steaguri, veselie. - De când o orașul, întrebă el, unde-i pădurea, unde păstorul cu fluierul? - Dar cine să-i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
piață era preocupat de trebile lui proprii, de sine însuși, de ceea ce se petrecea împrejurul lui. Omul pururea tânăr, când trecuse pe lângă acel oraș, făptuise multe lucruri bune. Ciobanului [î ]i răpeau tatarii din turmă și el a alungat tatarii, cărbunarului îi urlau lupii pe lângă casă, el a stârpit lupăriile, și-n adevăr într-o piață a noului oraș el a văzut o statuă călare c-o elebardă în mână și s-a recunoscut pe sine în acea statuă. - Eu sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici mai mult nici mai puțin decât semne ale Destinului sau ale zeilor, acel destin al unei națiuni În care au Început să creadă, cu o fervoare demesurată, romanticii și „revoluționarii” Europei Încă de la Începutul secolului al XIX-lea, de la cărbunari la falansteri și fourieriști, până la narodnicii și anarhiștii ruși, animați și beți de „ideea de națiune”, o „descoperire” a burgheziei În formare, În luptă și ascensiune. „Feriți-vă de idealuri, ne Învață Nietzsche, ele se pot Împlini!” Într’ adevăr; dar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nr. 60, județul Sibiu. 27. Lenhardt Adriana Irina, născută la 8 februarie 1962 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Mureșan Alexandru și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 57250 Netphen, Weidenauerstr. 52, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Cărbunarilor nr. 6, județul Timiș. 28. Martini Ion Pal, născut la 23 iunie 1969 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiul lui Boldizsar Pal și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 72488 Sigmaringen, Sonnenhalde 25, cu ultimul domiciliu din România, Hunedoara, Str.
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
de celelalte fete, diverse obiecte sau materiale existente în mod curent în gospodărie. Fiecare fată, apoi își alegea unul din blide. Dacă sub blidul ales găsea un cărbune, se știa că fata se va mărita cu un țigan sau un cărbunar, în orice caz mirele ei va fi negricios. Dacă sub blid era un creion, mirele aceleia ce l-a ales, va fi domn, intelectual. Dacă sub blid era o bucată de pită, mirele va fi un om cumsecade, bun. Dacă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Sacu 9. Cornereva 21. Slatina-Timiș 10. Domașnea 22. Teregova 11. Glimboca 23. Topleț 12. Iablanița 24. Turnu Ruieni 25. Zăvoi 2. JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ cu sediul în orașul Moldova Nouă ORAȘE 1. Moldova Nouă COMUNE 1. Berzasca 5. Pescari 2. Cărbunari 6. Pojejena 3. Gîrnic 7. Sichevița 4. Naidăș 8. Socol 3. JUDECĂTORIA ORAVIȚA cu sediul în orașul Oravița ORAȘE 1. Anina 2. Oravița COMUNE 1. Bănia 11. Grădinari 2. Berliște 12. Lăpușnicel 3. Bozovici 13. Lăpușnicu Mare 4. Ciclova Română
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
m-a întrebat: Cum a fost cu bătaia unui evreu în parc? Dar să vă povestesc și episodul ăsta că, totuși, este interesant, ca să înțelegeți întrebarea lui. Într-o după masă treceam prin parc cu un consătean de-al meu, Cărbunar Dionisie îl chema, și în șanțul de apărare al cetății de la Sibiu se băteau doi, unu’ mai înalt, vlăjgan și unu’ mai pirpiriu. Cărbunar Dionisie văzând că ăla mai mare îl bate pe ăla mai mic, s-a dus și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
înțelegeți întrebarea lui. Într-o după masă treceam prin parc cu un consătean de-al meu, Cărbunar Dionisie îl chema, și în șanțul de apărare al cetății de la Sibiu se băteau doi, unu’ mai înalt, vlăjgan și unu’ mai pirpiriu. Cărbunar Dionisie văzând că ăla mai mare îl bate pe ăla mai mic, s-a dus și l-a apărat. L-a scăpat de ăsta lung... și-am plecat. Ei, ăsta mai mic era evreu. Eu n-am avut sentimente antisemite
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
muncesc pentru el și a caror vîrstă este sub 18 ani. Articolul 10 1. Prezenta convenție revizuiește Convenția asupra vîrstei minime (industrie), 1919, Convenția asupra vîrstei minime (muncă maritimă), 1920, Convenția asupra vîrstei minime (agricultură), 1921, Convenția asupra vîrstei minime (cărbunari și fochiști), 1921, Convenția asupra vîrstei minime (munci neindustriale), 1932, Convenția (revizuită) asupra vîrstei minime (muncă maritimă), 1936, Convenția (revizuită) asupra vîrstei minime (industrie), 1937, Convenția (revizuită) asupra vîrstei minime (munci neindustriale), 1937, Convenția asupra vîrstei minime (pescari), 1959 și
CONVENŢIE nr. 138 din 26 iunie 1973 privind vîrsta minimă de încadrare în munca, 1973. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128428_a_129757]
-
1937, Convenției asupra vîrstei minime (pescari), 1959 și Convenției asupra vîrstei minime (munci subterane), 1965. 3. Convenția asupra vîrstei minime (industrie), 1919, Convenția asupra vîrstei minime (muncă maritimă), 1920, Convenția asupra vîrstei minime (agricultură), 1921 și Convenția asupra vîrstei minime (cărbunari și fochiști), 1921 vor înceta să mai fie deschise ratificării ulterioare din momentul în care toate statele membre părți ale acestei convenții vor consimți la această închidere, fie ratificînd prezenta convenție, fie printr-o declarație comunicată directorului general al Biroului
CONVENŢIE nr. 138 din 26 iunie 1973 privind vîrsta minimă de încadrare în munca, 1973. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128428_a_129757]
-
1921 în ce priveste aplicarea art. 9 al acesteia; ... c) acceptarea obligațiilor prezenței convenții pentru munca maritimă atrage denunțarea Convenției asupra vîrstei minime (muncă maritimă), 1920, in ce priveste aplicarea art. 10 al acesteia și a Convenției asupra vîrstei minime (cărbunari și fochiști), 1921 cu privire la aplicarea art. 12 al acesteia. ... Articolul 11 Ratificările formale ale prezenței convenții se vor comunica directorului general al Biroului Internațional al Muncii, care le va înregistra. Articolul 12 1. Prezenta convenție nu va obliga decît statele
CONVENŢIE nr. 138 din 26 iunie 1973 privind vîrsta minimă de încadrare în munca, 1973. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128428_a_129757]