KorAP: Find »[drukola/base=cărturar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...168 >

4,195 matches

Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992

dintre multiplele forme pe care le imaginează chiar Umberto Eco în Numele trandafirului. Personajul său, părintele William, maestru spiritual, odată ajuns într-o străveche abație, vrea să vadă faimosul ei scriptorium, sala pentru scris. Iată ce descoperă: "Anticari, copiști, caligrafi și cărturari erau așezați fiecare la masa lui, o masă sub fiecare din ferestre (...) Și cum ferestrele erau patruzeci (...), patruzeci de călugări ar fi putut lucra în același timp, chiar dacă în acel moment nu erau decât vreo treizeci. Fiecare masă avea tot

VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_luceafar_stefan_popa_1389778198.html [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
în schimb, stăteau doar și citeau cărți și treceau însemnări pe caietele sau tăblițele lor personale.” Așadar, descoperă pretutindeni un elogiu al scrisului și al lecturii, o aventură personală, liberă, în care fiecare își alege să fie scrib, anticar, caligraf, cărturar, simplu cititor, miniaturist sau toate acestea deodată, dar să rămână în preajma cărții. De altfel, cartea constituie cea mai importantă imagine ce leagă cele mai multe dintre textele scrise de noua generație. Ei bine, așa se face trecerea de la lume la text, deschizând

VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_luceafar_stefan_popa_1389778198.html [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
linii pentru scriere, unde este locul înfloriturilor, cum citesc codicele și ce notează pe tăblița personală. Mai mult, poate cu această carte a lor, se hotărăște cine, în aventura scrisului, va rămâne un simplu copist, un caligraf, un miniaturist, un cărturar sau de ce nu, un Luceafăr. Fiecare a avut în față și culori, și cerneala de aur... Să aveți curaj și inspirație! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Vreau să fiu Luceafăr! / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV

VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_luceafar_stefan_popa_1389778198.html [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144

în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754

a apărut odată cu creștinismul.Mircea Eliade scria despre icoană că aceasta “reactualizeză miraculosul illud tempus, când Hristos, Fecioara și Apostolii trăiau printre oameni.“ În cultura românească motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588

ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIȚĂ DE PORTRET , PARTEA I) Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 180 din 29 iunie 2011 Toate Articolele Autorului (1830-1915) „Unul din cei mai talentați și mai de folos fii ai națiunii române”, după aprecierea cărturarului și dascălului Aron Pumnul, contemporanul său, cel dintâi folclorist însemnat din Transilvania, Atanasie Marian Marienescu, se naște în Lipova, în comitatul Timișoarei de atunci, la 9/21 martie 1830. După cum însuși autorul mărturisește la începutul Dioariului (Jurnalului) intim, aflat în

ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441

să-l întâlnesc pe acest enigmatic domn Bine? Pașii mă poartă pe un drum de țară colbuit, străjuit pe de lături de ciulinii lui Panait Istrati. Nu au dispărut nici acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472813038.html [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376

sine, iar a o nega sau a o disprețui e o lucrare cel puțin nedreaptă... Ca să-și cunoască tradiția și deci adevărata identitate spirituală, culturală și națională, tinerii noștri ar trebui îndrumați să asculte, dincolo de mărturiile istorice bisericești, glasul voievozilor cărturari, precum Neagoe Basarab sau Dimitrie Cantemir, al voievozilor martiri, precum Mihai Viteazul sau Constantin Brâncoveanu, al scriitorilor noștri clasici, de la Heliade-Rădulescu la Eminescu. Zice bunăoară, Neagoe Basarab: <>! Ce mărturie mai frumoasă a credinței și evlaviei ortodoxe se poate închipui? Și

MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618

B1 TV, ne amenința pe noi, „cei naivi", „cei manipulați” (ca și cum manipularea s-ar face numai dintr-o parte) cu o perspectivă retro (iertați contradicția în termeni) infricoșătoare. Eu, îndărătnicul, am găsit de cuviință că musai trebuie experimentată viziunea distinsului cărturar, ca să ne edificăm odată și-odată și asupra cugetării că.. "istoria se repetă". Distinsul intelectual (pe care, în înțelesul meu de plebeu, îl respect, dar cu măsură) ne prevenea că dacă schimbăm președintele, dăm cu piciorul Americii și Europei democrate

TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Tableta_de_alegator_addenda_la_refere_gheorghe_parlea_1346157771.html [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925

Moldovan, aflată la o întâlnire cu vameșii români și ucraineni în perspectiva facilitării traficului de frontieră, iar referitor la întâlnirea de suflet de la „Zorile Bucovinei” a evidențiat valențele culturale, creștinești, jurnalistice, amintind și de aniversarea a 235-a a nașterii cărturarului Gheorghe Asachi, fondatorul primului ziar în limba română. Interesant ne-a fost să aflăm că și diplomatul Ionel Ivan l-a cunoscut pe Mircea Motrici, pe la începutul anilor 90, la Kyiv, în prima parte a misiunii sale în Ucraina. E

NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI by http://uzp.org.ro/ne-dat-aripi-pentru-libertatea-zborului/ [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374

existența românească. Aici au pășit Ștefan cel Mare și Sfânt și Petru Rareș, domnitorii care au clădit salba de cetăți românești de la Nistru intru apărarea creștinătății. Suleiman Magnificul a ocupat-o, Mihai Viteazul a ajuns până la porțile ei, apoi marele cărturar și principe român Dimitrie Cantemir a consolidat zidurile cu mâinile lui, după cum se spune. După ocuparea Basarabiei, în 1812, subteranele întortocheate ale Cetății și frumoasele turnuri au devenit parte a întinsului sistem militar al Imperiului Rus. Și așa sunt și

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tighina-cetatea-ascunsa/ [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040

Pe Slăbănog a ridicat, Morții El a înviat, Sfaturi bune El a dat Și a binecuvâmtat, Trei ani din loc în loc a umblat, Până ce în Ierusalim călare pe asin a intrat. Oamenii cu ramuri de finic l-au întâmpinat, Însă cărturarii și preoții gând rău i-au pus, Să-L piardă pe Bunul Iisus. Un vânzător ei au găsit, Iuda Iscarioteanul numit, Ucenic de Iisus iubit. (La o altă masă este Iisus cu ucenicii.) Iisus: Astăzi cu voi cina voi lua

DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1492350132.html [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501

de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! Toți fiii de-un sânge cu crucea pe frunte Ți-i cheamă din cer, din pământ, de pe mare, Coboară-ți toții bacii din creier de munte Și toți cărturarii cu-a luptei chemare! Curaj să ne dărui din nou la visare, Curaj să clădim temelii noi de țară, Curaj să-ntregim România cea Mare, Curaj să luptăm ca-n veci să nu piară! Trezește-și din moartea de cuget

DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495

aniversar, Ed. Petrescu, 2011; Personalități de seamă ale Bisericii Ortodoxe Române. Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea - Arhiepiscop al Râmnicului, la 97 de ani, Ed. Petrescu, 2011; Poetul martir Vasile Militaru (1886-1959), Ed. Petrescu, 2012; Personlități vâlcene. 75 de ani de la nașterea cărturarului vâlcean Costea Marinoiu. Volum omagial, Ed. Petrescu, 2012; Personalități vâlcene. Cercetătorul și scriitorul Marian Pătrașcu la 60 de ani. Volum aniversar, Ed. Petrescu, 2013; Valachia Cisalutana - Oltenia istoricului Corneliu Tamaș, Ed. Fortuna, 2013; Șaptezeci. Gheorghe Cărbunescu, omul care respiră prin

VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456521384.html [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
de-al doilea, dedicat omagiaților din 2014, pune în valoare 32 de nume cu vârste cuprinse între 55 și 85 de ani, ordonate în funcție de luna și ziua în care s-au născut purtătorii lor, marea majoritate fiind personalități de anvergură, cărturari luminați, oameni care fac parte din elita intelectuală a României. Așa se face că lucrarea se deschide cu filologul și scriitorul Constantin Mateescu (născut la 31 ianuarie 1929 la Râmnicu-Vâlcea), continuă cu filologul și scriitorul Nelu Barbu (născut la 1

VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456521384.html [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
continuă cu filologul și scriitorul Nelu Barbu (născut la 1 februarie 2014 în comuna Căldăraru, județul Argeș), cineastul Corneliu Medvedov (născut la 17 februarie 1954 în Râmnicu-Vâlcea), medicul scriitor Nicolae Radu (născut la 25 februarie 1934 în comuna Galicea), monahul cărturar Chesarie Gheorghescu (născut la 12 martie 1929 în comuna Oșești, județul Vaslui), istoricul Elena Georgescu (născută la 17 martie 1939 la Râmnicu-Vâlcea), filologul și scriitorul George Anca (născut la 12 aprilie 1944 în comuna Budești), actorul, regizorul și profesorul universitar

VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456521384.html [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
județul Sibiu), filologul și scriitorul Viorel Dianu (născut la 16 iunie 1944 în comuna Stoilești), istoricul George Rotaru (născut la 16 iunie 1949 în comuna Dănicei), filologul și scriitorul Petru Pistol (născut la 23 iunie 1944 în comuna Scundu), monahul cărturar Veniamin Micle (născut la 7 iulie 1939 în comuna Șișești, județul Maramureș), preotul scriitor Leon Dură (născut la 9 iulie 1959 în comuna Dăești), scriitoarea Titina Nica-Țene (născută la 10 iulie 1944 în comuna Șușani), preotul scriitor Virgil Oprescu-Runceanu (născut

VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456521384.html [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632

particular. Apoi a fost înscris la liceul german din Cernăuți, singura instituție de învățământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul Habsburgic. Când s-a înființat catedra de limba română, ea a fost ocupată de profesorul Aron Pumnul - cărturarul ardelean care a făcut parte din conducerea Revoluției Române de la 1848 din Transilvania, cel care a redactat programul revoluției lui Avram Iancu și care s-a refugiat în final la Cernăuți. La moartea acestuia, Eminescu a publicat poemul, „La moartea

167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
Corola-blog/BlogPost/355332_a_356661

ieșind noi românii din bolșevism cu o intelectualitate șubrezită, inclusiv la capul de somon afumat dar împuțit deja, râvnit însă de atâția pescuitori în Țara lu' Pește, nu să-l adore ci să-i ia locul, ne-au copleșit, nu cărturarii sfioși cari din bun-simț ecologic nu compilează cărți noi, nici măcar diplomectualii de carton cu instinct conservator de să nu se afișeze, ci mai energici, mai răi, mai demagogi, mai zgomotoși și decât cărturăresele, tocmai nechezolii! Or, Nechezolii nu trebuie confundați

CAMELIAN PROPINAŢIU by http://confluente.ro/articole/camelian_propina%C5%A3iu/canal [Corola-blog/BlogPost/355332_a_356661]
se afișeze, ci mai energici, mai răi, mai demagogi, mai zgomotoși și decât cărturăresele, tocmai nechezolii! Or, Nechezolii nu trebuie confundați cu intelectualii al căror surogat sunt, nici cu diplomectualii de carton subțire sau cu invizibilii microintelectuali, nici cu sfioșii cărturari care doar citesc (și, dacă scriu, o fac sub semnul voios al diletantismului asumat), nici cu idealul lor arivist de popularitate, cu megaintelectualul, al cărui prestigiu momentan e așa de sus încât, ... Citește mai mult Un asemenea cerc vicios e

CAMELIAN PROPINAŢIU by http://confluente.ro/articole/camelian_propina%C5%A3iu/canal [Corola-blog/BlogPost/355332_a_356661]
ieșind noi românii din bolșevism cu o intelectualitate șubrezită, inclusiv la capul de somon afumat dar împuțit deja, râvnit însă de atâția pescuitori în Țara lu' Pește, nu să-l adore ci să-i ia locul, ne-au copleșit, nu cărturarii sfioși cari din bun-simț ecologic nu compilează cărți noi, nici măcar diplomectualii de carton cu instinct conservator de să nu se afișeze, ci mai energici, mai răi, mai demagogi, mai zgomotoși și decât cărturăresele, tocmai nechezolii!Or, Nechezolii nu trebuie confundați

CAMELIAN PROPINAŢIU by http://confluente.ro/articole/camelian_propina%C5%A3iu/canal [Corola-blog/BlogPost/355332_a_356661]
se afișeze, ci mai energici, mai răi, mai demagogi, mai zgomotoși și decât cărturăresele, tocmai nechezolii!Or, Nechezolii nu trebuie confundați cu intelectualii al căror surogat sunt, nici cu diplomectualii de carton subțire sau cu invizibilii microintelectuali, nici cu sfioșii cărturari care doar citesc (și, dacă scriu, o fac sub semnul voios al diletantismului asumat), nici cu idealul lor arivist de popularitate, cu megaintelectualul, al cărui prestigiu momentan e așa de sus încât, ...

CAMELIAN PROPINAŢIU by http://confluente.ro/articole/camelian_propina%C5%A3iu/canal [Corola-blog/BlogPost/355332_a_356661]
Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725

totodată, o mărturie vie că intelectualul român, omul de cultură, dorește să se apropie din ce în ce mai mult de Dumnzeu și de Împărăția Sa Cea Sfântă și Veșnică. Aș mai adăuga că această lucrare recuperează și recapitulează o mărturisire de credință a cărturarului, având în vedere mediul în care au trăit, au crescut și s-au format generații întregi de intelectuali români înainte de anul 1990. Este și cazul autoarei volumului de față, în care dialogul cu un adevărat părinte duhovnic “lasă în suflet

„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1411541746.html [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476

în ciuda avatarurilor istoriei, îl poate constitui menținera neîntreruptă a vieții politice și sociale de la începuturi și până înprezent, în condițiile în care bulgarii, sârbii, ungurii, polonii au discontinuități în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la Dacia și la daci, fiind rodul unei ample documentări în enciclopedii, monografii, culegeri de texte din

ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
Corola-blog/BlogPost/355512_a_356841

număr de 56 485 de absolvenți. Împotriva caracterului oarecum restrictiv al învățământului, al orientării sale scolastice, ca și al caracterului nepedagogic al unor metode folosite, publicații de prestigiu ale timpului, precum "Contemporanul", "Tribuna", "Astra", etc., ca și o serie de cărturari iau o atitudine vădit critică față de aceste stări de lucruri. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (IX) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright

ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/355512_a_356841]