172 matches
-
Mustoasă de Măderat), cu ambele margini convexe (nota 3 - soi de referință Traminer roz), cu o margine concavă și una convexă (nota 4 - soi de referință Cinsaut) și două margini drepte cu două margini convexe (nota 5 - soi de referință Cabernet franc). 4.13. Lungimea dinților se apreciază prin măsurarea dinților de pe lobii laterali superiori, excluzând dinții din prelungirea nervurilor principale precum și pe cei scurți. Dinții se apreciază ca fiind foarte scurți (nota 1), scurți (nota 3 - soi de referință Marsanne
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un dinte (pinten) pe margini . Pentru acest caracter OIV propune încă un descriptor: baza sinusului pețiolar limitată de nervură (081-2) cu următoarele notări: nelimitat (nota 1 - soi de referință Chasselas blanc), limitat pe o latură (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon), limitat pe ambele laturi (nota 3 - soi de referință Chardonnay). Pentru descriptorul anterior, OIV propune eliminarea notației sinus pețiolar delimitat de nervură. 4.18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
4.18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată de gradul de suprapunere a lobului terminal (median) cu lobii laterali superiori și poate fi deschisă în formă de V (Cinsaut) sau U (Cabernet Sauvignon) sau închisă cu lobii ușor sau foarte puternic suprapuși (Clairette). De asemenea, acesta poate lipsi ca la Vitis riparia . 4.19. Forma bazei sinusurilor laterale superioare (cod OIV 083; UPOV 45; IBPRG 6.1.33.) poate avea următoarele caracteristici
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, OIV (083-2) propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare (între N1 și N2) cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.20. Desimea perilor lungi orizontali, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 084; UPOV 48; IBPRG 4.1.10.) se apreciază prin examinarea suprafeței mezofilului frunzei partea inferioară a sa între nervurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurile de referință fiind cele menționate . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.22. Desimea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG 6.1.34.) se examinează nervurile principale pe toată lungimea lor, pe fața inferioară a limbului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7. Uniformitatea culorii pieliței (cod OIV 226; UPOV 67; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește de asemenea la boabele bine expuse la soare și poate fi neuniformă (nota 1 - soi de referință Cardinal) și uniformă (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon). 9.8. Pruina (cod OIV 227; UPOV 68; IBPRG 6.2.13.). Se apreciază vizual existența și grosimea stratului de pruină, prezent pe suprafața bobului. 9.9. Grosimea pieliței (cod OIV 228; UPOV 39; IBPRG 7.1.8.). Este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
RAPD (Randomly Amplified Polymorphic DNA - Polimorfismul ADN Amplificat Aleator) și ISSR - PCR (Inter Simple Sequence Repeat-Polymerase Chain Reaction, Repetarea Secvențelor Simple-Reacția în Lanț a Polimerazei) a fost efectuată în cadrul a patru soiuri de viță de vie, foarte răspîndite în Chile (Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot și Carmenere), iar ca și referință externă a fost folosit material vegetal de origine franceză. Rezultatele obținute prin aplicarea ambelor tehnici, evidențieză faptul că, există diferențe între varietățile studiate, și că metoda ISSR a fost superioară
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Amplified Polymorphic DNA - Polimorfismul ADN Amplificat Aleator) și ISSR - PCR (Inter Simple Sequence Repeat-Polymerase Chain Reaction, Repetarea Secvențelor Simple-Reacția în Lanț a Polimerazei) a fost efectuată în cadrul a patru soiuri de viță de vie, foarte răspîndite în Chile (Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot și Carmenere), iar ca și referință externă a fost folosit material vegetal de origine franceză. Rezultatele obținute prin aplicarea ambelor tehnici, evidențieză faptul că, există diferențe între varietățile studiate, și că metoda ISSR a fost superioară metodei RAPD
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
originea direct din Franța. Aceasta înseamnă că varietățile de Merlot cultivate în Franța și Chile sunt genotipuri diferite. Analiza genetică microsatelitară a permis stabilirea originii unor soiuri de viță de vie (Sefe ș.a., 1997). Astfel, s-a concluzionat că soiul Cabernet Sauvignon provine din încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
că varietățile de Merlot cultivate în Franța și Chile sunt genotipuri diferite. Analiza genetică microsatelitară a permis stabilirea originii unor soiuri de viță de vie (Sefe ș.a., 1997). Astfel, s-a concluzionat că soiul Cabernet Sauvignon provine din încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare pentru Viticultură și Oenologie din Pecs
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fi folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon sunt diferențiate genetic cu un interval de încredere de 95%, în timp ce la soiurile Pinot noir și Merlot diferențele sunt nesemnificative. Un caz aparte îl reprezintă hibrizi producătorii direcți Concord, Delaware și Catawba ce aparțin speciei americane Vitis labrusca, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și butelii, buchetul și gustul se apropie de cele ale pepenelui galben. Originea strugurilor Sauvignon blanc se găsește în vestul Franței, pe valea Loirei și în regiunea Bordeaux. La un moment dat în secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dând naștere soiului Cabernet Sauvignon în Bordeaux. În pofida numelor asemănătoare Sauvignon blanc nu are nicio relație cunoscută de rudenie cu mutația Sauvignon Rosé care se cultivă în valea Loirei, în Franța. Sauvignon blanc este un vin demisec, cu o
Sauvignon blanc () [Corola-website/Science/315956_a_317285]
-
se apropie de cele ale pepenelui galben. Originea strugurilor Sauvignon blanc se găsește în vestul Franței, pe valea Loirei și în regiunea Bordeaux. La un moment dat în secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dând naștere soiului Cabernet Sauvignon în Bordeaux. În pofida numelor asemănătoare Sauvignon blanc nu are nicio relație cunoscută de rudenie cu mutația Sauvignon Rosé care se cultivă în valea Loirei, în Franța. Sauvignon blanc este un vin demisec, cu o culoare galbenă-canar cu reflexe verzui
Sauvignon blanc () [Corola-website/Science/315956_a_317285]
-
bar se aude muzică: Doors sau Phoenix sau Hendrix sau Dylan, ce contează? Sunt singur. Până de curând a mai fost un tip cu mine, dar a dispărut cu o fată într-un cort, lăsându-mă cu o sticlă de Cabernet și un pachet de Rothmans. Dacă aștept, poate vine altcineva cu care să împart vinul și țigările. Stau cu spatele la bar și privesc întunericul care reprezintă sau înlocuiește marea. Se aud valuri. Din bar iese cineva și se apropie de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
i-l întind. Își aprinde o țigară ținând o mână în dreptul brichetei. Focul o face mai frumoasă. Închide bricheta - redevenind doar drăguță - și mi-o dă înapoi. - Mersi, spune. Se uită la sticlă. - Stai jos, îi zic. Vrei? Îi întind Cabernetul. Se așază în stânga mea, ia sticla și bea o gură. - Alex, mă prezint. - Delia, zice ea. Îmi aprind și eu o țigară. Beau vin. - Deci Delia? întreb. - Deci ce? - Deci. - Da, deci. Deci Delia. - Da, zic. Și ce să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
recunoaștere internațională prin includerea sa în cel mai important for al vinului din lume: Comisia Internațională de Apreciere a Vinului. El spune că printre cele mai ușor de recunoscut vinuri românești se numără Grasa de Cotnari, Galbena de Odobești și Cabernetul de Dealul Mare. „Vinul de Cotnari, această dumnezeiască licoare cu care ne împărtășim întru iertarea păcatelor și întru cinstirea Celui de Sus, face parte din tezaurul nostru inestimabil ce ne-a însoțit în istorie și ne a legat de alte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de grijile domniei Cu dumneaei „Feteasca” de Cotnar. Tu uiți când torni așa-neștire Cotnar burtosului șprițar Că numai omului subțire îi place „Grasa de Cotnar”. Bătrânului Cotnar nu-i sapă tronul Vreun prinț de viță nobilă ca el, Vreun Cabernet, Pinot sau Ottonel, Ci veneticul de pripas: sifonul! Când prețuiești în bani un vin Cotnar Și nu te-a fulgerat pe loc blestemul, Poți pune fără grijă la cântar Tabloul, simfonia și poemul. Bătrânul încărcat de ani Visa, uitându-se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
discursive, prin traducerile fanteziste (de pildă, fostul raion Vânju Mare devine „Grand Vanjou”), prin specularea efectelor de burlesc, date de introducerea unor expresii și cuvinte străine în contexte insolite („La Grand Vanjou e vara pe trecute/ cu presimțiri prelungi de cabernet/ o, mon ami, mon frere, o, vere dragă/ să coborâm spre Corlățel încet/ sau să urcăm spre Rogova ensemble/ si vous voulez, dacă și ție-ți vine/ Gasconia aceasta cade-n toamnă/ hai s-o oprim, te rog, cousin Marine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
felandrenul (leuștean, fenicul), și pinenul (pătrunjel, leuștean, țelină). Cetonele terpenice ciclice sunt carvona (chimion, mărar) sau fencona (fenicul). Sesquiterpenele sunt reprezentate de carotolul și daucolul din morcovi Există și compuși mai complecși, în mere, coriandru, fructe subtropicale. Soiul de struguri Cabernet Sauvignon are drept principali constituenți ai aromelor linaloolul și geraniolul. Aroma de muscat este definită de un număr de terpene (1,3 mg/l) dintre care linaloolul reprezintă circa 0,4 mg/l, geraniolul 0,3 mg/l, nerolul 0
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Tămâioasă românească, Sauvignon, Cabernet sauvignon, Merlot etc. O direcție secundară de producție este cultura soiurilor pentru struguri de masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de creații noi românești: Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ceea ce se face la fabricarea șampaniei. Prin învechire mai pierde din culoarea sa, devenind roșu ruginiu. Este un vin foarte fin cu buchet caracteristic foarte dezvoltat, mai cu seamă când vița este plantată pe terenuri calcaroase și bogate în fier. Cabernet Sauvignon - Franța - în prezent cel mai vândut vin roșu Din acest soi se obțin vinuri roșii de calitate. Struguri mici, conici sau tronconici, uneori uniaripați, boabe rare. Boabe sferice, mici, cu pieliță groasă, roșii violet închis și intens pruinată. Acumulează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
calitate sau chiar de masă (Galați, Vrancea). Struguri lungi, conici sau cilindro conici cu primele două ramnificații mai mari. Boabe mijlocii, dese, sferice, pielița albastru-violaceu închis. Acumulează 190-200 g/L zaharuri, la supramaturare 220-240 g/L (la fel ca la Cabernet Sauvignon), precum și o intensitate colorantă ridicată. Produce în medie, 10-12 t/ha. Vinuri de calitate se obțin în Banat (Arad, Timiș), Muntenia (Argeș, Buzău, Dâmbovița, Prahova, Vâlcea), Oltenia (Caraș Severin, Dolj, Olt, Mehedinți), Dobrogea (Constanța, Tulcea), Moldova (Galați, Iași, Vaslui
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ha. Vinuri de calitate se obțin în Banat (Arad, Timiș), Muntenia (Argeș, Buzău, Dâmbovița, Prahova, Vâlcea), Oltenia (Caraș Severin, Dolj, Olt, Mehedinți), Dobrogea (Constanța, Tulcea), Moldova (Galați, Iași, Vaslui). Vinul de Merlot este bun și parfumat, dar inferior vinului de Cabernet Sauvignon cu care intră în combinație în proporție de 1/6, tocmai pentru a mări producția la hectar (formarea renumitului „vin negru de Bordeaux”). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Valea Călugărească 12,5
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
munca și viața în colonie, vorbind de idealul și viața legionară care, realizată pe plan spiritual, aduce în chip firesc și binele material. Apoi i-a plimbat prin toată podgoria cu plantația în terase, fiecare parcelă purtând eticheta soiului respectiv: Cabernet, Rulender, Fetească de Alba Iulia, Afuzaly etc., lucrate și întreținute la cel mai înalt stadiu al tehnologiei viticole. Din curiozitate, au vizitat bucătăria, magaziile de cereale și alimente, parcul zoo și dormitoarele. Înainte de a-și lua rămas bun au vizitat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de Cercetări pentru Protecția Plantelor se lucrează la elaborarea unui nou biopreparat destinat prevenirii cancerului la vița de vie. Soiurile sensibile la cancer, cât și la îngheț sunt: Afuz Ali, Italia, Muscat Hamburg, Merlot, Regina viilor, Cardinal, Perlă de Csaba, Cabernet Sauvignon. Mai rezistente sunt soiurile: Pinot gris, Fetească regală, Coarnă neagră și Riesling italian . Se recomandă selectarea atentă a plantelor mamă, bacteria transmițându-se prin altoii infectați. Măsuri deosebite se vor lua în timpul altoitului, prin dezinfectarea altoilor și portaltoilor, prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]