KorAP: Find »[drukola/base=cabestan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

144 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

nantucketez care se dă în vînt după acea parte a cașalotului, indicată de Stubb - în speță, apendicele subțire de la capătul corpului său. Către miezul nopții, biftecul tăiat fu fript, iar Stubb, luminat de două felinare cu spermanțet, se proțăpi lîngă cabestan, ca în fața unui bar, pentru a se ospăta din cina lui spermanțetică. Dar Stubb nu a fost singurul care s-a ospătat în noaptea aceea cu carne de balenă. Plescăiturile lui se amestecau cu hăpăiturile lacome ale miilor de rechini

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
invitați să se ospăteze în mod civilizat, cumpătat, fără să facă atîta zgomot. Pe legea mea, nu-mi mai aud nici vocea! Hai, bucătare, du-te și comunică-le mesajul meu. Uite, ia felinarul ăsta își smulse unul de lîngă cabestan), hai, du-te și ține-le o predică! Apucînd felinarul, posomorîtul moș Țigău porni șchiopătînd pe punte, spre parapet; ajuns acolo, coborî felinarul deasupra apei, ca să-și vadă mai bine enoriașii, iar cu cealaltă mînă își agită solemn vătraiul; apoi

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
întinse amîndouă mîinile spre haita de rechini și strigă, cu un glas pițigăiat: Ă Semeni afurisiți! Faceți cîtă gălăgie poftiți, umpleți-vă burțile afurisite pînă au să vă crape și pieriți! Ă Ascultă bucătare, îi spuse Stubb, reluîndu-și locul la cabestan - vino exact acolo unde stăteai adineaori, acolo, da, în fața mea și fii atent la ce-ți spun. Ă Sînt atent, zise moș Țigău, aplecîndu-se din nou peste vătrai, în poziția cerută. Ă Ei bine, începu Stubb, urmînd să înfulice, acum

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
mei cît am putut mai repede - pricepi, nu-i așa? Foarte bine! Pe viitor, uite ce să faci ca să nu mai strici, ținîndu-l prea mult pe foc, biftecul pe care-o să mi-l prepari pentru masa mea specială, de la cabestan. îl iei cu o mînă și-i arăți un tăciune aprins pe care-l ții în cealaltă, apoi mi-l servești într-o farfurie, pricepi? Iar mîine, cînd o să tăiem balena, ai grijă să fii pe-aproape ca să primești vîrfurile

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
putea fi ridicate de un singur om - fură suite pînă-n gabia mare și legate zdravăn de gîtul coloanei - cel mai solid punct de sprijin existent deasupra punții unei corăbii. Capătul parîmei care șerpuia printre toate aceste macarale fu adus la cabestan, iar enormul vinciu inferior fu suspendat deasupra balenei; de acest vinciu fu legat cîrligul, greu de vreo sută de funți, care era înfipt în grăsime. Instalați pe schele, deasupra bordului, Stubb și Starbuck, amîndoi înarmați cu niște sape lungi, începură

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
taie o gaură în trupul balenei, pentru a vîrî cîrligul deasupra celei mai apropiate dintre aripile laterale. După aceea, au trasat în jurul găurii o linie largă, semicirculară și au înfipt cîrligul, iar grosul marinarilor, strînși într-un grup compact la cabestan, au început să-l manevreze, legănîndu-se și cîntînd o melodie barbară. în aceeași clipă, corabia se aplecă într-o rînă și toate cuiele din trupul ei începură să scrîșnească, aidoma cuielor dintr-o casă veche, pe vreme de ger; tremurînd

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
din trupul ei începură să scrîșnească, aidoma cuielor dintr-o casă veche, pe vreme de ger; tremurînd și dîrdîind, corabia saluta parcă cerul, cu catargele-i înfricoșate și se apleca tot mai mult spre balenă, în vreme ce la fiece răsucire a cabestanului răspundea o ridicare a valurilor, ceea ce ne ușura treaba. în cele din urmă, se auzi un trosnet scurt și, cu un plescăit grozav, corabia se smuci de lîngă balenă, scoțînd din nou la vedere palancul triumfător, care tîra după el

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
el o bucată semicirculară de la marginea primului strat de grăsime. Grăsimea învelește trupul balenei întocmai cum coaja învelește miezul unei portocale; de aceea, ea poate fi detașată în spirale, exact așa cum se cojește uneori o portocală. Sub presiunea constantă a cabestanului, balena se rostogolește mereu în apă, astfel încît stratul de grăsime se detașează egal, de-a lungul liniei trasate de sapele secunzilor, linie denumită „eșarfă“. Aproape simultan cu „cojirea“, ba chiar ca urmare directă a acestei operațiuni, stratul de grăsime

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
a lungul liniei trasate de sapele secunzilor, linie denumită „eșarfă“. Aproape simultan cu „cojirea“, ba chiar ca urmare directă a acestei operațiuni, stratul de grăsime e tras din ce în ce mai sus, pînă ce marginea lui superioară atinge gabia mare; atunci, oamenii de la cabestan încetează să-l manevreze și, vreme de cîteva clipe, uriașul strat de grăsime însîngerată se leagănă de colo pînă colo, parcă atîrnat din cer și toți cei prezenți trebuie să bage bine de seamă, ca nu cumva halca de osînză

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
și o taie în două, prin cîteva izbituri piezișe, deznădăjduite, înverșunate; în felul acesta, în timp ce partea inferioară, mai mică, e încă prinsă de restul grăsimii, partea superioară, mai lungă, numită „pătură“, se desprinde singură și poate fi coborîtă. Mateloții de la cabestan încep din nou să cînte și, în vreme ce unul dintre palancuri cojește și ridică al doilea strat de grăsime, celălalt palanc e slăbit cu încetul, astfel încît primul strat coboară prin bocaportul principal într-o încăpere pustie, numită „cămara de grăsime

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
numită „cămara de grăsime“. în acest apartament crepuscular, mîinile dibace ale cîtorva marinari înfășoară lunga „pătură“, care aduce cu un ghem uriaș de șerpi vii. Treaba continuă așa multă vreme: cele două palancuri se ridică și coboară simultan, cașalotul și cabestanul se învîrtesc, marinarii cîntă, domnii din „cămara de grăsime“ înfășoară ghemul, secunzii „trasează“, corabia geme și toți înjură din cînd în cînd, ca să se mai răcorească în acest frecuș general. Capitolul LXVII PĂTURA Am acordat o atenție destul de mare pielii

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-i bag mîna-n gît și-o să-i spun: „Ă Uite ce e, jupîne Belzebut, lasă-te de goange!“. Iar dac-o să facă gălăgie, zău c-o să-mi vîr mîna în buzunarul lui, o să-i apuc coada, o s-o duc la cabestan și o să i-o sucesc și o să i-o învîrtesc pîn-o să i-o smulg din noadă, o să vezi tu, Flask! Ei și cînd o să se pomenească scurtat în felul ăsta, cred c-o s-o șteargă, fără a mai avea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
am ținut mîinile în el numai cîteva minute, am simțit că degetele mi se prefac într-un fel de țipari - parcă șerpuiau și se răsuceau în spirale! Așezat acolo, în tihnă, cu picioarele încrucișate pe punte, după munca istovitoare de la cabestan, sub cerul senin și albastru - în vreme ce corabia luneca lin, cu pînzele leneșe - îmi scăldam mîinile în materia moale și unsuroasă a acestor globule gingașe, mătăsoase, coagulate abia de-o oră; ele mi se spărgeau între degete, deșertîndu-și întreaga sevă, întocmai

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
lucrează în magazia grăsimilor, degetele de la picioare sînt o raritate. Capitolul XCIV ANTERIUL Dacă ați fi pășit la bordul vasului Pequod într-o anumită fază a tratamentului aplicat post-mortem balenei și dacă v-ați fi plimbat pe punte pînă aproape de cabestan, sînt sigur că ați fi privit cu interes un obiect straniu, misterios, întins acolo, lîngă gaura de drenaj din partea de sub vînt. Nici minunata cisternă din capul uriaș al balenei, nici miracolul fălcii sale de jos, desprinsă din balamale, nici minunea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
muște de picioare. Fumul se ridica în nori negri. La fiece ruliu al vasului, grăsimea topită se mișca și ea, parcă nerăbdătoare să sară pe fețele oamenilor. în fața gurii cuptoarelor, la celălalt capăt al uriașului paravan de lemn, se afla cabestanul. Acesta servea drept divan marinăresc; pe el se întindeau mateloții, cînd n-aveau altceva de făcut și se uitau la vîlvătăile roșii ale focului, pînă simțeau că ochii li se usucă. Fețele lor pîrlite de soare, dar mînjite acum cu

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
întors de pe mare cu ambarcațiunile lor, în care au vîslit o zi întreagă de-a lungul Ecuatorului, pînă li s-au umflat venele de la încheieturile mîinilor și din care au ieșit doar ca să tragă pe punte lanțurile grele, ca să manevreze cabestanul, ca să taie și să despice și ca să fie alumați și arși din nou, așa nădușiți cum erau, de focurile combinate ale soarelui ecuatorial și ale cazanelor asemănătoare; și cînd, după toate astea, s-au apucat să-și curețe vasul, transformîndu-l

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
unui măr), dădu semnalul cuvenit și, agățîndu-se bine, începu să tragă el însuși de capătul liber al parîmei, pentru a ajuta la ridicarea propriei sale greutăți. In curînd fu adus cu grijă peste parapetul înalt și așezat încetișor pe capul cabestanului. Cu brațu-i de fildeș întins în semn de bun venit, căpitanul străin înaintă spre Ahab, iar acesta, întinzîndu-și piciorul de fildeș și-l încrucișă cu brațul celuilalt îparcă s-ar fi încrucișat colții a doi pești-spadă) și strigă cu o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cu brațu-i de fildeș spre răsărit și privind cu jale în lungul lui, ca printr-un telescop - acolo am văzut Balena Albă, la Ecuator, în sezonul trecut. Ă Și ți-a smuls brațul, nu-i așa? întrebă Ahab, coborînd de pe cabestan pentru a se sprijini de umărul englezului. Ă Da, adică ea a fost cauza, în tot cazul. Și dumitale, tot ea ți-a smuls piciorul? Ă Povestește-mi cum s-au petrecut lucrurile, spuse Ahab, poruncitor. Ă Pentru prima oară

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
sub ochi în forma lui esențială, adică în stare de schelet pur. Dar cum ai putea oare tu, Ismaele, un simplu vîslaș, să pretinzi că știi ceva despre structura internă a balenei? Nu cumva eruditul Stubb a ținut, călare pe cabestan, conferințe despre anatomia cetaceelor, conferințe exemplificate cu cîte o coastă de balenă, coborîtă cu ajutorul vreunui palanc? Explică-te, Ismaele! Ai fi oare în stare să aduci pe punte o balenă adultă ca s-o examinezi, așa cum un bucătar își prezintă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
era gata la orice și făcea toate lucrurile cu o indiferență egală și fără nici un respect pentru nimeni. Pentru el, dinții erau niște cioburi de fildeș, capetele niște bile de lemn, iar oamenii înșiși nu prețuiau mai mult decît un cabestan. Avînd un cîmp de operațiuni atît de întins și de variat și fiind înzestrat cu o asemenea îndemînare extraordinară, ai fi zis că trebuie să fie neobișnuit de inteligent. Dar nu era tocmai așa. Dimpotrivă, omul acesta se caracteriza printr-

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de o convalescență de șase luni ca să se vindece, un sălbatic bolnav își revine aproape în întregime într-o singură zi. Așa că prietenul meu Queequeg își recapătă curînd puterile și, în cele din urmă, după ce zăcu vreo cîteva zile pe cabestan fără să facă nimic îdar înfulicînd cu o poftă grozavă), sări brusc în picioare, își întinse brațele, căscă puțin, apoi, sărind la prova ambarcațiunii sale suspendate, își apucă harponul și se declară gata de luptă. Cu o fantezie năstrușnică, se

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Apoi aplecîndu-se peste prăjinile de rezervă, alese una din lemn de nuc încă acoperită de scoarță și o potrivi în căușul fierului. După aceea, oamenii desfășurară un colac de saulă, din care bucată lungă de cîțiva stînjeni fu înfășurată pe cabestan și întinsă la maximum. Punîndu-și piciorul pe saula întinsă, pînă ce aceasta vibră ca o strună de harfă, Ahab se aplecă peste ea și, văzînd că nici o fibră nu se rupsese, exclamă: Ă Strașnic! Și acum, legăturile! Oamenii desfăcură șuvițele

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fi împinsă de o forță nevăzută - cum ar putea oare această mică inimă să bată și acest mic creier să gîndească, dacă nu le-ar împinge Dumnezeu? El le dă viață, nu eu. Omule, sîntem răsuciți în lumea asta, aidoma cabestanului de colo, iar Soarta e mînerul ce ne învîrtește. Și, tot timpul, privim cerul acesta surîzător și marea asta adîncă! Uite, vezi thonul acela? Cine-l face să se repeadă la peștele-zburător și să-l sfîșie? Unde se duc ucigașii

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa) - a orienta vergile într-un anumit unghi în raport cu axa navei, pentru ca pînzele să ocupe poziția dorită față de direcția vîntului. BRIZANȚI - valuri puternice care se sparg de bordajul navei. CABESTAN - vinci cu tambur, folosit la manevrarea parîmelor sau a ancorei. CADRU TRANSVERSAL - una din nervurile metalice sau de lemn care, împreună cu alte elemente structurale - transversale ori longitudinale - formează scheletul rigid și rezistent al cocăi unei nave. CAMBUZĂ - magazie de provizii

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
într-un anumit interval de timp. Aparatul are un panou de lemn, lestat cu plumb, pentru a sta vertical în apă; de panoul acesta e prinsă o saulă specială. MANELĂ - baston rotund de lemn folosit ca pîrghie pentru rotirea unui cabestan. MATISI îa) - a îmbina două capete de parîmă de aceeași grosime printr-o împletire specifică a șuvițelor, pe o lungime determinată. MĂR-CĂLĂUZĂ - piesă rotundă și plată, din lemn de esență tare, cu unul sau mai multe orificii circulare, care servește

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]