515 matches
-
lighting, a nu se confunda cu lifting, specific scriiturii universitare la autoplagierea după intervale lungi). Dar și prin montajul pragmatic, manipulare a relației zigzagate dintre producător-semn-diseminator-consumator. Or, în acest caz, Serenissima Șefă era în același timp scenarist, regizor, specialist în cadraj și lumini și evident realizatorul montajului final. Persoana de contact care-mi vorbea realiza doar proiecția în spațiul interpersonal, atentă la expresia generată de faciesul spectatorului la vizualizarea scenei horror în care mărunțica victimă fugea din calea improvizatului proiectil servind
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în aceeași măsură "Europa" reprezintă o ordine a semnificațiilor constituite în special în urma unor discursuri și relații discursive. Într-o astfel de abordare, se amestecă un imaginar propriu sau colectiv, locuri comune, fragmente de discurs, schimburi de senzații și opinii, cadraje reale etc., care se grefează pe acest nume propriu, care ajunge de cele mai multe ori dintr-o referință externă, un construct particular. De aceea cei care au luat ad litteram acest text baudrillardian au omis o parte importantă a semnificației și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o strategie fatală. În interiorul acestei viziuni proprii, "retorica sa flamboiantă" joacă un rol foarte important. Discursul său se axează pe utilizarea unor metafore forță, cum ar fi aceea a deșertului, a automobilului, filmului și a vitezei, ce creează, prin intermediul unui cadraj selectiv, "un compozit monocromatic" al Americii, ce conține imagini ale orașelor, ale discursurilor publicitare, filmice, mass-mediatice etc. Arthur Vidich apreciază stilul adoptat de către Baudrillard, deși uneori crede că acesta se dezvoltă în dauna preciziei intelectuale, mai ales atunci când filosoful francez
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai multe ori, este o enormă angoasă, neștiind ce va ieși de acolo. Chiar am pierdut niște role de film, altele au ieșit rău, claritatea nu era făcută bine etc. Sigur că există acel mic monitor, dar dispozitivul e greoi, cadrajul nu e niciodată cel real. Apoi ele trebuie trimise la laborator și asta depinde de locul unde filmezi. Dacă filmezi într-o țară occidentală, le dai imediat, de la o zi la alta, dar dacă filmezi în Cecenia sau în Iugoslavia
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
cele ce urmează, asupra metodologiei care a stat la baza realizării filmului, cât și asupra modelului de analiză filmică pe care îl propunem. Abordarea preponderent teoretică pe care o propunem în cele ce urmează ajută la înțelegerea mai corectă a cadrajelor, unghiurilor și secvențelor filmului. În funcție de "obiectul principal" al observației, tehnicile vizuale pot fi împărțite în trei categorii: * Tehnici materiale; * Tehnici rituale; * Tehnici corporale; 5.2.5.1. Tehnicile materiale Dacă pentru antropolog noțiunea de obiect face trimitere doar la lumea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
frigărilor (este vorba de ustensilele folosite la ritualul stingerii cositorului) se realizează într-un întreg context gestual. Din acest motiv femeia care toarnă cositorul este surprinsă în întregime, împreună cu obiectele pe care le folosește în mediul său, și nu fragmentar. Cadrajul de bază al unor tehnici corporale reflexive poate varia, în funcție de desfășurarea acțiunii. Astfel, imaginea corpului poate fi întreagă, în plan apropiat (de exemplu, momentul ducerii mâinii la gură sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apropiat (de exemplu, momentul ducerii mâinii la gură sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei și activitatea reflexivă a acesteia. Un alt tip de imagine poate fi crearea unui prim-plan al activității propriu-zise (acest cadraj apare atunci când ne concentrăm pe însăși activitatea reflexivă). Putem avea însă și o imagine fragmentară sau în decupaj (prezentarea anumitor posturi ale unor segmente ale corpului, făcând abstracție de imaginea întregului de exemplu, se surprinde numai imaginea mâinii și a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
decupaj (prezentarea anumitor posturi ale unor segmente ale corpului, făcând abstracție de imaginea întregului de exemplu, se surprinde numai imaginea mâinii și a gurii). Aceste maniere de observare și surprindere pot avea unele consecințe negative. Exceptând prima situație, toate celelalte cadraje de bază oferă imagini fragmentare ale corpului atât în plan apropiat, cât și în plan foarte apropiat. Mai mult, se constată o anume ambiguitate între procesul material sau corporal al unei scene. Operatorul care are sarcina de a surprinde în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de unități de observație: unități verbale, unități de semnificație și unități nonverbale. 138 Claudine de France, Cinéma et anthropologie, Paris, Edition de la Maison des Sciences de l'Homme., 1989, p. 42. 139 Definiția pe care Claudine de France o dă cadrajului în general este următoarea: "maniera în care cineastul delimiteză o parte a manifestărilor observate în funcție de distanța care îl separă de ele și independent de orientarea sa care-i determină unghiul de vedere asupra lor" (ibidem, p. 45). 140 Ibidem, p.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vulgarizează acea surprindere a clipei și a revelației În haiku. Există În teoria respectivă un reducționism evident. Clipa (revelația cu profunzimea ei spirituală nevăzută) devine doar platitudine a unui instantaneu fotografic. Diferența aparentă dintre cele două părți este doar de cadraj care explicitează cerceveaua spațio-temporală În care un blitz luminează un fapt banal. La urma urmei, În felul acesta, semnificația juxtapunerii de diluează, dacă nu se pierde iremediabil. Reducerea dimensiunilor clipei (În care palpită eternitatea) la instantaneu este asemănătoare cu aceea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
între creație și reproducere. Amprente aproape imateriale, fără grosime și greutate, depuse orbește pe un material fotosensibil. Lumina nici nu desenează, nici nu scrie. "Creionul de lumină" este orb: el nu are nici cod, nici intenție. Focalizarea, alegerea momentului și cadrajul sunt, desigur, intenționale. Dar clișeul final nu înfățișează decât semnalul fizic al unui agent fizic, transformarea riscantă a granulelor de halogenură de argint de către o emisie luminoasă. "Infirmitate" plină de promisiuni, care îl destina imprimării, realizată începând din 1880 (dagherotipul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Astăzi realul nostru este o mediaviziune a lumii, dispozitiv care dispune de noi, dotată cu o forță de antrenare planetară. Dematerializarea suporturilor prin înregistrarea electromagnetică? Derealizarea realului exterior. Miniaturizarea aparaturii și a componentelor? Restrângerea majusculelor, reducerea discursurilor logice în micro-relatări. Cadrajul reprezentărilor? Formatare corespondentă reprezentativului. Gros-plan normal? Personalizare normalizată a colectivelor. Instantaneitatea transmisiilor hertziene? Dispariția profunzimii de timp. Descompunerea imaginii în pixeli? Explozie poantilistă a informației. Montaj cut sau în mozaic? Dezarticularea logică a faptelor. Cultura detaliului, a frânturii, a fragmentării
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de reprezentare a raselor imaginare prezente în poveste. Dând curs propriei inspirații, autoarea și-a văzut primele două versiuni respinse (Bilbo avea fața prea verde și risca să îi sperie pe copii în prima, iar în a doua problema era cadrajul, realizat cu foarfece și lipici), abia a treia variantă fiind acceptată. Nu doar atât, dar aceste creații ale sale au fost selectate în enciclopedia oficială a lumii tolkiene A Hobbit, ca dovadă a valorii incontestabile a imaginației și a abilității
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
secund, conversația directă alături de cea imaginară, Întrepătrunse sau distincte, vocea „peridiegetică” (Metz), debreiajul (treceri de la o primă povestire la o a doua), condensările și deformările vizuale, dozarea tensiunii, efectele de apnee, asfixia, violența, repetiția, unghiurile inedite, digresiunile, devierile, derapajele, simbolismul, cadrajele sacadate, zoom-ul, reflexia, mixajul, racursiul, ecorșeul, mirajul, ironia, decorul, intrările și ieșirile personajelor, gemetele, simetria, mă rog, tot ce se scrie În cărțile de specialitate. Cu unele mici modificări de atitudine, termenii sînt valabili și pentru critica literară. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
niște paraziți înlocuiră imaginea interiorului transportorului de trupe. ― Drake, verifică-ți camera, ordonă Gorman. Nu mai primesc nimic. Frost, arată-mi-l pe Drake. Poate că este o defecțiune externă. Pe ecranul vecin, o mișcare panoramică se termină printr-un cadraj al căștii operatorului de criblor. Drake se folosi de o baterie pentru a se lovi în cap și imaginea reveni imediat pe ecran. ― E mai bine. Mai dă-i câteva. Drake se conformă. ― Am învățat asta la tehno, explică el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
arhetipale mitologemice pe baza cărora este organizată memoria colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii socio-politice a periodizării istorice. Modul în care trecutul colectiv este periodizat, precum și evoluția în timp a cadrajelor temporale, are consecințe socio-politice de prim ordin: periodizarea trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
estetic (nici optzecist, nici nouăzecist, nici modernist propriu-zis, cu atât mai puțin postmodernist), V. se distinge printr-o viziune și o rostire demne de luare-aminte. Retorica lirică fiind una minimală, arsenalul figurativ, ornamentul și emfaza sunt practic absente, hotărâtoare devenind cadrajul, decupajul, succesiunea secvențelor - procedee mai degrabă proprii exprimării vizuale, cinematografice -, lucru firesc în condițiile menținerii expresiei, sub aspect semantic și sintactic, pe coordonatele limpidității depline. Poezia e transparentă și directă, dar esențialmente poezie, iar nu discurs narativ-descriptiv ori solilocviu moral-filosofic
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
clasificat, întrucât sunt introduse episoade scenarizate pe versurile lui Vasile Alecsandri : „Plecat-am nouă din Vaslui...”, „Prin foc, prin fum...”, „Pe drumul de costișă...”. Cu atât mai puțin film artistic. Camera este încremenită în fiecare cadru, planurile nu alternează deloc, cadrajul este de multe ori debalansat, șui, nu există nici măcar rudimente de montaj, mișcările de trupe sunt când meschine, când haotice, pe unghiuri de deplasare aberante, cu muribunzi care se tolă nesc mai bine, privind spre obiectivul camerei înainte să-și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
arhetipale mitologemice pe baza cărora este organizată memoria colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii socio-politice a periodizării istorice. Modul în care trecutul colectiv este periodizat, precum și evoluția în timp a cadrajelor temporale, are consecințe socio-politice de prim ordin: periodizarea trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
descriptivă și care anunță un întreg. T14 Manta [pd pre-Tem.] Alură. Și temperament! T20 ZURICH [pd pre-Tem.] Cosmopolit Și totuși tipic elvețian. Alegerea unui substantiv propriu sau a unui nume de obiect mai mult sau mai puțin specific, schimbă, desigur, cadrajul obiectului discursului (Manta / Mașina; Zurich / Orașul evețian; Paris / Capitala / Orașul lumină). - a2. Post-tematizare (sau afectare): denumirea întîrziată a obiectului (incidență la stînga și eventual la dreapta), care nu încadrează descrierea decît în cursul sau la sfîrșitul secvenței. Atunci cînd denumirea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Les gens de Junin ou de Tapalqué racontent l'histoire suivante" [Oamenii din Junin sau din Tapalque povestesc următoarea întîmplare]. Uvertura acestui text este o formă exemplară a ceea ce situam, în capitolul 3, § 3, în cadrului mediator. Enunțurile cuprinse în cadrajul mediator nu sînt nici asertate sub autoritatea locutorului-narator, nici asumate de el. Această mediere epistemică este confirmată de paranteza P4 ("cronica a pierdut circumstanțele exacte și nu-mi place să născocesc ceea ce nu știu"). La indicația sursei mediatoare ("cronica") vin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tiedä (3 1) 2 eschimosa naluvara (3 2 6 1 5) chineză wo bu zhidao 1 3 2 mongola bi medexgüi 1 (2 3) 4.3.5. Criterii semantico-textuale Într-o clasificare aparținînd semanticii cognitive 186 limbile pot fi cu cadraj verbal (de exemplu limbile romanice) sau cu cadraj satelitar (de exemplu limbile germanice), după felul în care exprimă modul și direcția unei mișcări. Diferențele pot produce dificultăți în procesul de traducere. În funcție de caracterul informațiilor pe care o limbă o codează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
6 1 5) chineză wo bu zhidao 1 3 2 mongola bi medexgüi 1 (2 3) 4.3.5. Criterii semantico-textuale Într-o clasificare aparținînd semanticii cognitive 186 limbile pot fi cu cadraj verbal (de exemplu limbile romanice) sau cu cadraj satelitar (de exemplu limbile germanice), după felul în care exprimă modul și direcția unei mișcări. Diferențele pot produce dificultăți în procesul de traducere. În funcție de caracterul informațiilor pe care o limbă o codează în lexemele unei propoziții, ea poate fi endocentrică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
330 bretona (brezhoneg) 42, 146, 161, 247, 252, 323 bulgară 55, 117, 118, 146, 165, 182, 247, 248, 272, 282, 303, 319, 337, 344, 345 bundeli 152, 248 burgunda 162 buriat(a) 183, 248, 319, 332 burușaschi 122, 248 C cadraj 98, ~ satelitar 98, ~ verbal 98 caló 116 cantoneză (yue) 87, 188, 249, 251 caroliniană 198, 249, 328 cartveliană 119 cașubă 165, 249, 331 catalana 29, 42, 105, 112, 115, 145, 147, 154, 155, 158, 160, 239, 249, 269, 280, 317
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
178, 189, 195, 196, 197, 198, 201, 204, 205, 213, 216, 222, 231, 242, 243, 247, 250, 276, 299, 304, ~ auxiliar 88, 90, 118, 205, 210, 212, ~ intranzitiv 94, 95, 139, 141, ~ modal 84, ~ tranzitiv 94, 95, 96, 139, 141, cadraj ~ 98, categorie gramaticala ~a 63, flexiune ~a 55, 68, 92, 93, 174, forma ~a perifrastica 79, morfologia ~ului 118, 158, 166, 195, 201, 248, prefixare ~a 83, sistem ~ romanic 26, 64, 126, 157, sufix post~ 187 vietnameza 77, 88, 92
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]