100 matches
-
de cântece de petrecere. Repertoriul bazat pe cântecele cu influență orientală, foarte apreciat dar care avea să treacă În desuetudine În saloanele boierești spre mijlocul veacului, nu constituia nici un fel de piedică În asimilarea noii mode, dansurile de salon occidentale, cadrilul, valsul, mazurca, pe care Barbu Lăutarul le cânta cu aceeași virtuozitate și sensibilitate. Storcea lacrimi cu romanța de o melancolie „sălbatică” „Tu-mi ziceai odată”, cu marșuri naționale și cântece țigănești, revărsări sentimentale și „izbucniri nebune, melancolice ale pustietăților”, cum
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de conversație” (Amici); „ ...și n-am poftă să- mi stric vreun os pentru o simplă curiozitate de gură-cască” (Atmosferă Încărcată); „Stau În fața unui local de noapte, o mică berărie, și fiindcă am poftă de vorbă, aștept...” (Situațiunea); „... am poftă de cadril, să-mi fac vânt.” (D-ale carnavalului) etc. Chef e sinonim, pentru Mița, cu petrecere În doi, În intimitate amoroasă, a câtorva ceasuri; ea Încearcă să-și convingă amantul «de suflet», Nae frizerul, să dea curs invitației ei de a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cu destul brio un vals vaporos, perechile pornesc ca duse pe niște valuri, În cari se pierde conștiința, iar timpul pare că s-a oprit pe loc...»”, consemnează Turturel, cronicar de high-life). Perechile se mai prind și În mazurcă, În cadril etc. Câte un personaj important al unei urbe din provincie, pentru a fi discreditat, e acuzat că-și neglijează Îndatoririle preferând să chefuiască, Într-un cadru nonconvențional: „Onor. prim. ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procuror lipsește oraș
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e folosit ca analgezic sentimental: „CHELNERUL (intrând din dreapta): Vine! MIȚA: Un vermult! CHELNERUL: Vine (Iese.) MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. Mița bea pe nerăsuflate și plătește. Chelnerul ia paharul și pleacă.) Așa! să vie acuma. (Își pune masca.). În așteptarea amantului infidel, Mița plănuiește scandal, vrea răzbunare și prinde curaj de la vermult. Atunci când primesc ori când merg În vizite, femeile
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și Albert de Saxonia. Ora 6 mare dineu, la care vine nobilimea șvabă, principele și principesa Wrangel, baronul și baroana Ulm, Hornstein etc. Se cinează în salonul întunecat, care e iluminat electric. 120 persoane. După aceea soirée dansante, dansăm toți cadriluri și carillon până la ora 11. Fumat în cazemata dinspre Dunăre până la ora 12. Fotografiat Albert de Saxonia. Ofițeri din Regimentele 26 și 40 Infanterie etc. Joi, 11/23 octombrie Vremea mai mohorâtă, vânt rece din nord-est. Înainte de amiază la papa
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Meseriași, Sf. Spiridon, Trei Ierarhi etc. Ora 6 înapoi. Vine o furtună puternică, ploaie scurtă. Cinat singur. Ora 9 mare ovație cu facle etc., discursuri. Ora 8½ soarea muzicală cu 100 de persoane, doamne, cântă domnișoara Sion etc. Dansat un cadril, până la ora 12, enorm de cald, vorbit cu toată lumea. Noaptea încă ceva ploaie. Duminică, 8 mai/26 aprilie. Iași-Piatra. Răcoare. Select. Ora 8½ plecarea spre gară, străzile pline, buchete etc. Ora 9 la gară, enorm de multă lume. Rămas-bun. Plecarea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Iar Sena curge, curge în ochii mei de-acum. / Și cad (din nou!) în rimă, în "joc secund, mai pur". / (Bonjour, tristesse! Cancanuri și vechi iubiri, bonjour!). Scriu scurt, pe șervețele. Iar în Lapin Agile / Invit bătrâna Artă la ultimul cadril. / Și ora este șapte, și ora este nouă, / Și timpul în oglinzi poartă o mască nouă. / Golit, paharu-mi pare un U rimbaldian... Mă-nvăluie Parisul într-un parfum d'antan! VASILE TĂRÂȚEANU ȚARA FAGILOR Desfrunzind amintiri Țara Fagilor renaște în muguri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
surse, că primele semne ale înnoirii s-au manifestat la noi în domeniul... dansului. În 1812, la curtea lui Caragea nu se purtau costume occidentale, dar se dansau, potrivit unei relatări anonime (Journal of a Nobleman, Londra, 1831), contradansul englez, cadrilul francez, valsul german și mazurca poloneză, toate în sunetele unei muzici ungurești. Dansurile europene ar fi fost învățate de la ruși, în timpul ultimei lor ocupații (1806- 1812). La un bal oferit de Grigore Ghica-vodă în 1824, diplomatul danez Clausewitz remarca la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
culme a inspirației și științei muzi cale, ci o anticipare genială a dezvoltării ulterioare a muzicii în perioada romantismului, ilustrată de Schumann, Chopin, Wagner. Zeci de alte lucrări în forme mici, bagatele, rondo-uri, ecoseze, menuete, poloneze, miniaturi instrumentale, marșuri, cadriluri, dansuri germane, concepute pentru cele mai variate instrumente și grupuri instrumentale, completează, laolaltă cu compozițiile sale corale și lucrările de cameră pentru sextet, septet și octet, sfera creației sale. Nu am citat ariile vocale, piesele de ansamblu vocal, cântecele cu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
acuarelei, despre care artistul mărturisea Într-un interviu: Lucrări reprezentative din toate perioadele de creație, evidențiază pasiunea pentru grafică. În acest sens menționăm peisajele: Biserica străbună, Casa de pe deal, Acoperișuri roșii, Amurg, Peisaj din Șcheia, Monumente ieșene, Iarna pe uliță, Cadril de căsuțe, Peisaj din Praga, Malbork, Cheiul Lung Gdansk, Peisaj din Polonia. Chiar dacă interesul manifestat de artist a fost orientat către tehnica acuarelei, Ștefan Hotnog a realizat și lucrări În ulei, despre care menționa: Elaborate În cuțit sau penel, În
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
și moralizatoare, a adulților, ci sub aceea, uneori complice, alteori severă, a tovarășilor. Tendința aceasta se contura deja în perioada Belle Époque. Clara Malraux, să ne amintim, a avut toată libertatea să facă primii pași și primele piruete într-un cadril amoros alături de prietena ei Lisbeth, de fratele său Marcel și de prietenul acestuia Maurice, în mijlocul unei farandole de trandafiri, begonii și mușcate. Curajoasa Dominique Desanti frecventase și ea, în perioada interbelică, petrecerile-surpriză. Imediat după Eliberare, fenomenul acesta de societate se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și cu resurse practic inepuizabile. Suntem, așadar, în plin proces de reechilibrare a balanței de forțe în lume, iar avansarea NATO spre est, adică spre granițele ei, nu putea să nu stârnească reacțiile noii Rusii. Jocul este complicat, ca un cadril de pe vremuri, cu pași înainte, înapoi, laterali, cu plecăciuni, întoarceri, amabilități, dar și călcări pe picioare și priviri furioase. De exemplu, argumentului rusesc privind rostul unui sistem de apărare când nu te atacă nimeni, SUA (NATO) au răspuns prin invitarea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
este un semn al oricărei dictaturi), femei, bărbați, tineri și bătrâni dansau în piață, cu privirile pierdute, cu același zâmbet pe fețe parcă tras la șapirograf după aceeași melodie, executând aceleași mișcări, cu o exactitate de mecanism, un fel de cadril sub comanda unică a unui maestru al dansului. O asemenea sincronizare a miilor de oameni presupune un antrenament îndelungat și o disciplină de fier pe care numai frica le face posibile. Veți spune că și la noi Ceaușescu se apropia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Și azi aproape toată nunta, îi bagată în pământ ! Vorba poetului Nichifor Crainic [34]: "Pământule scump și sfânt, Tu-mi ești leagăn și mormânt" Și ca nunta să aibă față că-i boerească și nu țărănească, s-a jucat și Cadrilul un moft boeresc. Eu am jucat brâul însăilat numai într-o ață și ca o furtuna. Între plăcerile din viața mea întreagă a fost și jocul. Tare mi-a mai plăcut să joc, și vals, mai ales acele făcute de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
imaginilor și la adaosul de poeticitate concretizat în construcții lirice luminoase, definite prin eleganță și discreție. A doua componentă a piesei, de atribuit lui F., se distinge printr-o redactare spirituală, fluidă, în care cuvintele se adună în ritmuri de cadril galant, mai mult sugerând stările și trăirile decât numindu-le. Lucrarea poate fi inclusă în fondul util al dramaturgiei naționale, chiar dacă paralelismele evidente cu Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand incomodează uneori. Peste un sfert de secol, o altă piesă
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
-și aducă aminte tot farmecul astui marș cadențat, de la pavilion până la căpătâiul uliței, unde o candelă mare de argint ardea cu untdelemn înaintea famosului transparent? Cine ar mai putea să-și aducă aminte acele line săltături, acele balanțuri grațioase în cadrilurile ce se formară numaidecât după întoarcerea lor la pavilion?90. Ceea ce trebuie remarcat e că la originea acestui mod de a privi realitatea și a acestei atenții față de prezența perisabilă a ființei se găsește o reflecție asupra timpului. Citez un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cunoscut și ca Ion sau Ivan Ivanovici (n. Jovan Ivanović în 1845, Timișoara - d. 16/28 septembrie 1902, București) a fost un clarinetist, dirijor și compozitor român de muzici militare și muzică ușoară. Creația lui cuprinde în majoritate dansuri (vals, cadril, polcă) și marșuri. Cea mai cunoscută compoziție a sa este valsul „Valurile Dunării”. Anul nașterii nu se cunoaște cu exactitate, dar cele mai multe surse indică anul 1845. În copilărie, a primit în dar un flaut pe care a învățat să îl
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
altor compozitori, între care și Johann Strauss-fiul. A fost interpretată prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. Între compozițiile lui Ivanovici se înscriu nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
Mihail Dragomirescu, în editura H. Steinberg. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în "Frământări" (1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și transcire comedia "Cadrilul". În nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima [Glasul inimii]"; "Armeanul (Idilă de la țară)"; "Talerii [inedită]"; "[[Cântec de dragoste (Cântecul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
de vară călătorește cu soția în [[Transilvania]], Rebreanu documentându-se atent în legătură cu sfârșitul tragic al lui Emil. Reîntors la București, prozatorul încearcă să scrie la "Pădurea spânzuraților", fără să izbutească să finalizeze romanul. Pe [[29 decembrie]] are loc premiera comediei "Cadrilul". Un nou volum de nuvele (edite și inedite): "Răfuiala", apărut la "Universala-Alcalay". În sumar: "Bibi. Poveste de copii mici pentru oameni mari" [inedită]; "Cântecul iubirii"; "Norocul"; "Talerii"; "Cearta"; "Glasul inimii"; "Soacra Sfântului Petru"; "Idilă de la țară": "Ofilire"; "Barba" (imitație); "Țăranul
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
patriotism, au preferat să tacă”". "„Ne-am obișnuit deja cu interminabilele piruete pe care le face conștiința românească pentru a evita o confruntare autentică cu aspectele (mai mult decât) incomode ale trecutului său politic. Au devenit perfect familiare figurile de cadril impuse pentru menținerea bon ton-ului cultural autohton, adică a sentimentului festiv și confortabil că în cultura română lucrurile au stat în fond foarte bine, personalitățile sale tutelare fiind totdeauna luminoase și, în fond, inocente, nicidecum virulente sau resentimentare, nicidecum
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
să-și facă publică poziția. "„Ne-am obișnuit deja cu interminabilele piruete pe care le face conștiința românească pentru a evita o confruntare autentică cu aspectele (mai mult decât) incomode ale trecutului său politic. Au devenit perfect familiare figurile de cadril impuse pentru menținerea bon ton-ului cultural autohton, adică a sentimentului festiv și confortabil că în cultura română lucrurile au stat în fond foarte bine, personalitățile sale tutelare fiind totdeauna luminoase și, în fond, inocente, nicidecum virulente sau resentimentare, nicidecum
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
6,9 pe scara RichterLaurențiu BănescuMaria ObretinTeodor Corban Tony-actorul, soția sa instabilă psihic, tatăl hedonist și frumoasa (deși mult prea tânăra) iubită a acestuia, interpretată de Simona Arsu, evoluează împreună într-un „cadril" tragi-comic, în așteptarea unui dezastru seismic și a unei premiere teatrale unde, cel puțin în intenții, „toată lumea râde, cântă și dansează"... Când m-am apucat să scriu scenariul 6,9 pe scara Richter mă interesa mai degrabă isteria sfârșitului lumii
Motor! Acțiune! „6,9 pe scara Richter”, o comedie burlescă, semnată Nae Caranfil by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105849_a_107141]