241 matches
-
poet aromân, membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1979. Poetul s-a născut în localitatea Horopani din Macedonia grecească, unde a urmat și primele clase primare, în limba greacă. La vârsta de 14 ani emigrează cu familia în Cadrilater și își continuă studiile în limba română. Din cauza sărăciei și a vremurilor tulburi care au urmat nu a mai putut urma școli mai înalte și a fost nevoit să se mulțumească numai cu Școala de arte și meserii din Oltenița
Nicolae Caratană () [Corola-website/Science/318002_a_319331]
-
această dată Giumaia a intrat în componența statului bulgar, iar aromânii grămușteni de aici (supranumiți 'cipani') au fost supuși unei campanii dure de bulgarizare. Din acest motiv, o mare parte a acestora s-a stabilit ulterior în Regatul României, în Cadrilater, de unde au fost împroprietăriți ulterior în Dobrogea de nord. Un alt segment al aromânilor grămușteni din zonă, aceștia filo-eleni, s-au mutat în nordul Greciei, unde pot fi intâlniți și astăzi în orășelul Prosotsani. În Bulgaria propriu-zisă, aromânii se află
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
în satele cu populație românească și un liceu român la Sofia. Toate aceste școli erau finanțate de guvernul român și predarea se făcea după programa analitică a Ministerului Educației Naționale din București. Deși Bulgaria avea pretenții teritoriale nu numai cu privire la Cadrilater, dar și cu privire la o parte din Macedonia, care era teritoriu din Iugoslavia, problema rectificării frontierelor nu era încă pe ordinea de zi în 1938. Spre sfârșitul anului 1939 însă, guvernul de la Sofia a început să ridice pretenții teritoriale și să
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
era teamă că Bulgaria ar putea profita de existența unei minorități bulgare în Dobrogea de nord pentru formularea unor noi pretenții teritoriale pe temeiul unor argumente etnice. Pe de altă parte, cum cea mai mare parte a populației române din Cadrilater fusese colonizată, guvernul român considera că are obligația morală de a apăra interesele acestor coloniști. La începutul tratativelor, diplomația română a stăruit pe emigrarea obligatorie a tuturor bulgarilor din nordul Dobrogei (județele Tulcea și Constanța), comparativ cu libertatea de opțiune
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
fugind de năvălirea lui Tahmaz Șah în Asia Mică, pentru a veni în număr mai mare la începutul secolului nostru, astăzi formînd a doua mare colonie a armenilor din țară, după cea din București. Pe fostul teritoriu românesc al Dobrogei (Cadrilater), armenii au avut colonii puternice la Silistra și Bazargic. În toate cele trei provincii românești, au ființat Companiile Armenilor, organe civile de reglementare a problemelor comercianților și meseriașilor armeni, precum și a relațiilor dintre coloniile armenești și administrația românească. Pe lîngă
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
deciziilor luate la Congresul de la Berlin. În acel an, România și-a obținut independența și a primit partea de nord a Dobrogei (care a fost ocupată până atunci de Imperiul Otoman). Partea de sud a Dobrogei (cunoscută sub denumirea de Cadrilater) a rămas sub controlul otoman. În același an, s-a proclamat și Principatul autonom al Bulgariei, care a obținut independența în anul 1908. În cei 30 de ani până la obținerea independenței, statul bulgar a căutat să-și mărească teritoriul. În
Frontiera între Bulgaria și România () [Corola-website/Science/319128_a_320457]
-
constănțene din acea vreme. Cu prilejul inaugurării, Tache Bănică, directorul de atunci al școlii, a fost desconcentrat pentru o lună de zile, la intervenția lui Mihail Valaori, de la Regimentul 38 Infanterie care, la data aceea, se afla la Enigea, în Cadrilater, pentru a pregăti festivitatea. Învățătorul Tache Bănică povestea că Mihail Valaori a refuzat să-l plătească pe Episcopul Gherontie al Tomisului pentru slujba de sfințire a lăcașurilor amintite, considerând că este de datoria înaltei fețe bisericești să contribuie la oficierea
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
iunie, o a doua bătălie a fost purtată între cele două armate de la Solferino. Acest angajament sângeros, la care împăratul austriac Franz Joseph a luat comanda trupelor sale, dar francezii au fost din nou învingători. Austriecii s-au retras în spatele cadrilaterul de cetăți privind frontierele Veneției. Au fost multe motive pentru care Napoleon al III-a căutat un trat de pace. Pe câmpul de luptă la Solferino, el a fost îngrozit la victime. Teama că o campanie lungă și sângeroasă ar
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
și bunului său prieten, regizorul Alexandru Bocăneț. a fost înmormântat la cimitirul Belu din București. După primii ani de viață petrecuți în Grecia, Toma se refugiază împreună cu familia (mama, tata și cele două surori mai mici, Matilda și Geta) în Cadrilater, pe atunci în România. După o serie de peregrinări, se stabilesc în Ploiești, unde Toma termină liceul. Se căsătorește în 1952 cu o colegă de teatru, Maria Bondar (alintată "„Bebe”"), dar căsnicia nu este dintre cele mai fericite. Divorțul are
Toma Caragiu () [Corola-website/Science/297582_a_298911]
-
o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
12 Roșiori. După război, prin reorganizarea armatei care a avut loc în deceniul al treilea, regimentul său este încadrat în Regimentul 4o infanterie din cadrul Diviziei a 9-a infanterie, staționat mai întâi la Constanța, dar transferat apoi la Bazargic, în Cadrilater. Aici o întâlnește pe Pakize din Kavarna, județul Caliacra. Se căsătoresc în 1931 și vor avea doi copii: Kadriye și Ğengiz. Când, pe la începutul Celui de al Doilea Război Mondial în 1940, România cedează Bulgariei Dobrogea de Sud, este relocat
Ahmet Nurmambet () [Corola-website/Science/333218_a_334547]
-
de către ruși în timpul Războiului Ruso-Turc din anii 1877-1878, devenind ulterior parte din Regatul Bulgariei. Un urma celui de-al Doilea Război Balcanic ce a avut loc la mijlocul lui 1913, Turtucaia, împreună cu restul Dobrogei de Sud (cunoscută și sub denumirea de Cadrilater) a fost încorporată în Regatul României. În perioada 1916-1918, în timpul Primului Război Mondial, orașul a fost ocupat de armatele bulgară și germană. La începutul lui septembrie 1916, timp de șase zile, aici a avut loc Bătălia de la Turtucaia, soldată cu o grea
Turtucaia () [Corola-website/Science/301502_a_302831]
-
încheiat la data de 7 septembrie 1940 tratatul care restabilea frontiera din 1912 între România și Bulgaria. Tratatul de la Craiova prevedea și un schimb obligatoriu de populații între cele două state: toți bulgarii din nordul Dobrogei și toți românii din Cadrilater urmau să fie strămutați. Perioada comunistă a fost deosebit de grea pentru Dobrogea. Autoritățile comuniste au făcut presiuni asupra țăranilor pentru a colectiviza regiunea, astfel că în anul 1955, Dobrogea a fost declarată prima regiune colectivizată a României (Nicolae Ceaușescu și-
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
Macedonia (s-a născut lângă lacul Ohrida, dar casa lui, a familiei, era la Skopje). Fiind intelectual, câștiga din cărți și din gazetărie. A publicat un roman, "Haiducii Pindului" prin subscripție, cărți despre macedoneni, un dicționar bulgaro-româno-turc pentru funcționarii din Cadrilater, o monografie a Salonicului. Mama, Julieta (născută Pop), era româncă. Urmează școala elementară de la "Pitar Moș" și "Liceul Regina Maria" din București, face studii universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. Ca membră a
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
în jurul orășelului Prototsani din Tracia de vest grecească, unde pot fi întâlnite, autodescriindu-se ca „eleni vlahofoni” (aromâni asimilați). Mocanii, păstori români transilvăneni, care, după cum am văzut mai sus ajungeau -de regulă- în decursul transhumanței la sud de Dunăre, și în Cadrilater sau în împrejurimile Varnei, iar uneori în Rodopi și în Rumelia Orientală, i-au intâlnit adesea în peregrinările lor pe aromâni, mai ales ramura grămușteană a acestora. Se pare că uneori au coabitat, iar grupuri de aromâni s-au întors
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
tensiuni permanente s-au repercutat asupra relațiilor dintre grămușteni și mocani, încât unii grămușteni au ajuns să folosească termenul „mocan” în sens peiorativ. Mocanii, pe de altă parte, aveau pretenția de a fi „autohtoni”, ei având rădăcini mai vechi în Cadrilater. Aceste vechi fricțiuni își găsesc expresia până în ziua de astăzi, când o parte a aromânilor din România folosesc în continuare termenul peiorativ „mucan”, spre a-i desemna colectiv pe toți românii din România. Prezența mocanilor la sud de Dunare a
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
din 1913, în urma căruia teritoriul a fost anexat de România, au fost obligați să își abandoneze locuințele din sudul Dobrogei și să se așeze în nord, în timp ce 65.000 de bulgari din nordul regiunii au fost obligați să așeze în Cadrilater. În final, din întreaga Bulgarie s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români, iar din România au plecat 77.000 bulgari.
Tratatul de la Craiova () [Corola-website/Science/303631_a_304960]
-
sau Dârstor (, , , ) este un oraș port la Dunăre, în nord-estul Bulgariei. Este centrul administrativ al Regiunii și unul din cele mai importante orașe din regiunea istorică Dobrogea și din Cadrilater. Orașul a aparținut Țării Românești în timpul lui Mircea cel Bătrân, probabil și al lui Vlad Țepeș pentru scurtă vreme, a fost anexat de România după al Doilea Război Balcanic. A fost parte componentă a României din 1913, până în 1940, când
Silistra () [Corola-website/Science/301501_a_302830]
-
iunie și august 1913 are loc cel de-al Doilea Război Balcanic, conflict care se sfârșește cu înfrângerea Bulgariei. Pe 10 august 1913 este semnat Tratatul de la București, iar Silistra, împreună cu restul Dobrogei de Sud (cunoscută și sub denumirea de Cadrilater) sunt anexate de Regatul României. Alături de numele original, localitatea primește și denumirea de "Dârstor", dată de români. Între 1916-1918, în timpul Primului Război Mondial, orașul este ocupat de armata bulgară (sprijinită de forțe militare germane). După terminarea conflictului și în urma tratatelor de la București
Silistra () [Corola-website/Science/301501_a_302830]
-
1930 când, împreună cu un grup de tineri aromâni este închis la Văcărești. Este un militant înflăcărat pentru drepturile aromânilor, lipsiți de drepturi în Munții Pindului și hărțuiți de comitagii bulgari care intrau ilegal și desfășurau acțiuni cu caracter belicos în Cadrilater. Între anii 1932-1933, într-o perioadă de puternică extindere a Mișcării legionare, este căpetenie a Tineretului Legionar Macedonean și prim-consilier al „Căpitanului”, Corneliu Zelea Codreanu. Este ales deputat de Caliacra pe listele partidului Totul pentru Țară în decembrie 1937
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
transilvăneni. La Murfatlar au fost înființate vii care rodesc și în prezent. Alte localități au fost Tariverde, "Fachria" (azi Făclia), "Kobadin" (azi Cobadin), "Sarighiol" (azi Albești), "Groß Pallas" (azi Palazu Mare), Cogealac, "Malkotsch" (azi Malcoci) și "Kalfa" (azi Dobrevo, în Cadrilater) localități existente și astăzi, precum și satul "Kolelie" (ulterior Colelia), care a dispărut. (Atmagea, Ciucurova, Malcoci sunt toponime turcice.) Localitatea Schitu (care a purtat și numele turcesc de "Mangeanpunar") a fost întemeiată în 1897 de germani sub denumirea . În 1940 au
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
o inepuizabilă energie, un temperament flamboiant și o viziune curajoasă. Extrem de generos, cu un suflet larg, a fost iubit și apreciat de colegii de breaslă, de rude și prieteni, și a fost un adevarat stâlp pentru familia lui. La Silistra, Cadrilater, unde a locuit până la cedarea Cadrilaterului în anul 1940, Mihail Magiari, pe lângă profesarea avocaturii, a deținut și funcția de prefect al Județului Durostor în timpul guvernării lui Octavian Goga. La 28 noiembrie 1930 are loc la Bazargic, Cadrilater, Congresul Partidului Național
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
lui. La Silistra, Cadrilater, unde a locuit până la cedarea Cadrilaterului în anul 1940, Mihail Magiari, pe lângă profesarea avocaturii, a deținut și funcția de prefect al Județului Durostor în timpul guvernării lui Octavian Goga. La 28 noiembrie 1930 are loc la Bazargic, Cadrilater, Congresul Partidului Național Liberal sub președinția lui Gheorghe (George) I. Brătianu, la care au participat în masă macedoromânii stabiliți în acea regiune a Regatului României. Cu această ocazie, Mihail Magiari, alături de Gheorge Celea și Vasile Zeană, ca reprezentanți ai elitei
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
Academia din Belgrad, unde a prezentat o disertație despre relațiile româno-sârbe și Declinul Imperiului Otoman. Iorga a fost chiar chemat sub arme în al Doilea Război Balcanic, în timpul căruia România a luptat alături de Serbia împotriva Regatului Bulgariei. Deposedarea Bulgariei de Cadrilater, susținută de Maiorescu și conservatori, a fost văzută de Iorga ca o mișcare imperialistă. Interesul lui Iorga în criza balcanică a fost redat în două din cele patruzeci de cărți pe care le-a publicat în acel an: "Istoria statelor
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
prezintă argumentele pro și contra ideii constituirii unei armate proprii acestui organism internațional. 1934 - Apare volumul "Noaptea minaretelor", la Editura Cartea Românească, 190 pagini. Timp de 30 de zile, în intervalul august-septembrie 1934, a parcurs în lung și în lat cadrilaterul, încercând să descrie viața turcilor din orașe și din sate, obiceiurile, istoria lor acolo. 1934 - Apare volumul "Hotar de țară", Ed. Cartea Românească, 255 pagini, roman de război. Acțiunea, în mare parte autobiografică, narată chiar la persoana întâia, se petrece
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]