241 matches
-
ca de exemplu cea de soia. O experiență asemănătoare găsiseră structurile informative românești la spionajul german, care organizase o activitate „productivă”. Prin acest gen de cultură se permitea existența unei întregi rețele pe anumite teritorii, din județele dobrogene și din Cadrilater, echipate cu stații de semințe, depozite de recoltă, de expediție și de transport. Potrivit dictonului „afară e vopsit gardul înăuntru e leopardul”, așa și-a făcut apariția în România încă o societate de „cultivatori” de soia, care respecta planul de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de informații a sus zisei organizații” ce acționa în județul Durostor. Asparuch Aidermirski i-a dat un nume conspirativ rezidentului „CC”, devenit Atanase Chirilov, folosit în relațiile cu ceilalți membrii a VDRO-ului care spionau deja în sudul Dobrogei, în Cadrilater. De asemenea, i-a dat și o parolă pentru a recunoaște un alt emisar iredentist ce acționa în județul Caliacra. „Atanase” nu s-a lăsat nici el mai prejos: la rândul lui și-a pregătit un om de încredere, pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
om de încredere, pe care l-a folosit în calitate de curier, pentru transmiterea informațiilor și primirea instrucțiunilor. Câtva timp „Atanase Chirilov” a lucrat fără a fi stingheri,t primind tot felul de misiuni în zona Dobrogei Vechi și mai ales în Cadrilater. În vara anului 1939, Serviciul Secret, care între timp implantase câțiva agenți în rețea, văzând amploarea spionajului bulgar, care nu mai putea fi tolerat, a trecut la arestarea rețelei aproape în întregime. Din documentele găsite cu ocazia cercetărilor Serviciul Secret
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din 23 august 1939. De acum, Bulgaria, beneficiind deopotrivă de protecția Berlinului și a Moscovei, un atu pe care România nu-l avea, îmbină calea presiunilor diplomatice, mai lesnicioasă în soluționarea problemei revendicărilor, cu acțiunile de spionaj. Problema diferendului pentru Cadrilater până la urmă a fost rezolvată prin presiunile făcute de germani asupra României (7 septembrie 1940). După această dată, acțiunile spionajului bulgar n-au încetat, însă nu mai aveau vigoarea și amploarea cu care pornise la sfârșitul anului 1937 și până în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
decît cîteva declarații de intenție; nimic concret, în ciuda "implorărilor" lui De Gasperi într-o scrisoare adresată lui Bidault la 3 aprilie. Degeaba publică Guido Gonella în organul oficial al democrației creștine, Il Popolo, din 14 mai, un articol entuziast despre "cadrilaterul DC" alcătuit din De Gasperi, Adenauer, Bidault, Van Zeeland; idealul federalist apărat în Italia nu era împărtășit și de Franța. Eșecul CED-ului la Paris i-a șocat puternic pe creștin-democrații italieni: "Parlamentul francez a respins într-un mod dramatic
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1952, așa cum se afirmă și la eliberarea din acel an. In prima dintre aceste hârtii se arată că au fost discutate două aspecte: concursul membrilor pentru evacuarea locuitorilor de origine bulgară din localitate (atunci se făcea schimbul de populație din Cadrilater) și participarea membrilor la sărbătoarea din 8 noiembrie la Tulcea (ziua de 8 noiembrie, era ziua onomastică a Majestății Sale, Regele Mihai). In cea de a doua hârtie se arată că s-a discutat, de asemenea, despre ajutorul pentru evacuarea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o vastă panoramă a orașului. La sud, catedrala Notre-Dame cu fațada în stil gotic și Renaștere, Palatul Rohan, terasa III, Biserica Sainte Madelaine. La est, de cealaltă parte a acoperișului naosului, de transeptul pe care se înalță cupola vitrată, marele cadrilater al fostului colegiu al Iezuiților; în depărtare, cele două turnuri ale bisericii Saint-Paul. La nord, fosta biserică Temple Neuf și încîntătoarea clopotniță acoperită de la Saint Pierre-le-Jeune. În fine, la vest, piața catedralei înconjurată de fațade de formă ascuțită, cu nenumăratele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Bucovina, Banat). În noaptea de 14 / 15 august 1916 armatele române au pătruns în Transilvania. Unitățile românești angajate în luptă alcătuiau 4 armate : trei erau dispuse la hotarul cu Austro Ungaria și a patra de-a lungul Dunării și în Cadrilater. Campania militară din anul 1916 La 1 septembrie 1916, armatele germano-bulgaro otomane, conduse de generalul Mackensen, au forțat Dunărea și au provocat românilor înfrângerea de la Turtucaia. Aceasta i-a ajutat pe germano-bulgari să pătrundă în Cadrilater și în Dobrogea de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
lungul Dunării și în Cadrilater. Campania militară din anul 1916 La 1 septembrie 1916, armatele germano-bulgaro otomane, conduse de generalul Mackensen, au forțat Dunărea și au provocat românilor înfrângerea de la Turtucaia. Aceasta i-a ajutat pe germano-bulgari să pătrundă în Cadrilater și în Dobrogea de Nord. Încercarea armatei germane și austro-ungare de a trece prin trecători în Moldova a eșuat. După ce românii au respins timp de o lună ofensiva germano-austro ungară, la începutul lui noiembrie 1916, inamicul a pătruns în Oltenia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dindărătul zidului de piatră, nimerise peste Mesalina, cerșetoarea cea mai amărâtă, dintre cei mai săraci cu duhul boschetari ai orașului, pe care noaptea viscolită și cravașa crivățului înverșunat o mânaseră din urmă, până aici, așa cum stihiile Istoriei îi zburătăciseră, din Cadrilater și până în Moldova, segmentele sorții ei amarnice de neam de refugiați. Toate aceste tărășenii nu se răsfrânseră asupra grabei lui Vladimir către repaus, provocându-i vreun dezacord! Nu, câtuși de puțin: el se prăvăli pe omătul moale, începând să sforăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fără fund. Visă, încă o dată, episodul biblic cu zborul vulturilor, care coborau trâmbițând țipete răgușite, apropiindu-se și încercând să-i mănânce merindea din coșurile cu carne pe care el le ducea pe creștet, după obiceiul mediteranean al celor din Cadrilater. Căzând de la balconul etajului al douăzeci și șaptelea, începu să se gândească la clipa mutei agonii dar, încă o dată, puterile lui nu-l dădură de sminteală: la capătul interminabil al acelei prăbușiri din vârf înalt de minaret, nu-l aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zis că-i un irigator, alții că-i un sterilet; elevii cred și-astăzi că e-o periuță de dinți). Așadar, nu știm la ce se referă Ladima. Doi: în 1927, când se desfășoară acțiunea romanului, Balcicul făcea parte din Cadrilater, adică era al nostru. Te puteai duce oricând cu-automobilul, direct acolo sau pe calea ferată, doar până la Caliacra. Ladima nu conducea mașini, dar Fred Vasilescu, da. Trei: Bonceff e Dimitar Bonceff, arhitectul bulgar al vechii Primării din Balcic. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
imperial. O sinteză probantă a ce ne pot oferi vecinătățile ne este dată de anul 1940. În virtutea Pactului Ribbentrop-Molotov armata sovietică a ocupat Basarabia la răsărit, partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța, în sud Bulgarii au intrat în Cadrilater iar Ungurii au ocupat partea de nord-vest a țării. Cât despre etica politicii românilor să amintim că în condiții internaționale favorabile pentru România, după primul război ea a refuzat oferta de a ocupa teritorii locuite de români la nord de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să părăsească limba. După războaiele balcanice regiunea intră sub stăpânire grecească și în urma sângeroaselor represiuni populația emigrează în România sau în Turcia. Astfel localitățile Liumnița, Cupa, Oșani, Lugunța, Nânta au fost depopulate. Guvernul român i-a colonizat în 1926 în Cadrilater dar după 14 ani Codrilaterul trecând la Bulgaria a urmat un nou exod în interiorul Dobrogei majoritatea stabilindu-se în comuna Cerna. Biserica din Lugunța În anul 1973 în această comună se aflau 5462 suflete. Cei mai vârstnici s-au născut
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și între neamuri. Există și un protector al întregului ținut al Meglenului - Sf. Arhanghel Mihail, care se sărbătorește la 6 septembrie la mănăstirea din Oșani. La meglenoromânii din România obiceiul panaghirului nu se mai păstrează deși când au venit din Cadrilater încă îl mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi împrumutate de la popoarele statelor în care locuiesc. Privitor la dialectul meglenoromân s-au făcut studii cuprinzătoare de filologi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
care ne-au fost făcute. În acest context, tratativele româno-bulgare s-au concentrat asupra unor detalii, iar Tratatul de la Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940. Tratatul consemna faptul că România ceda Bulgariei partea de sud a Dobrogei numită Cadrilater. DICTATUL DE LA VIENA Pe baza recomandărilor lui Hitler și Mussolini, au început în ziua de 16 august 1940 tratative româno-ungare la Turnu- Severin. Delegația română era condusă de Valer Pop, iar cea ungară de Andrei de Hory. Negocierile s-au
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Numărul ungurilor plecați definitiv din România a fost de 104.473. Importante mișcări de populație s-au înregistrat în Dobrogea. Au fost evacuate din județele Tulcea și Constanța un număr de 62.278 de persoane de origine bulgară, iar din Cadrilater au fost strămutați 103.711 români. Din punctul de vedere al potențialului de apărare , România a fost lipsită de un mare număr de tineri capabili să poarte arme. Pe de altă parte, linia de demarcație trasată în Transilvania, crea mari
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
acord cu decizia impusa la Viena de către Germania și Italia în privința cedării nord-estului Transilvaniei Ungariei, regimul Regelui Carol al II-lea și-a semnat sfârșitul lamentabil, după ce acceptase evacuarea Basarabiei și a nordului Bucovinei și inițiase negocieri cu Bulgaria relativ la Cadrilater. Cunoaștem că la 4 septembrie 1940, Generalul I. Antonescu a fost numit de Suveran Președintele Consiliului de Miniștri și înzestrat cu depline puteri pentru conducerea Statului. Generalul I. Antonescu, în calitate de prim-ministru și-a însușit programul de evacuare stabilit de
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
au început la Craiova negocieri romano-bulgare, încheiate prin semnarea unui tratat (7 septembrie) care prevedea cedarea Cadrilaterului (județele Durostor și Caliacra), un schimb de populații și plata de către Bulgaria a unei despăgubiri pentru bunurile abandonate de familiile românești plecate. "Bietul Cadrilater - scrie Mihail Manoilescu - a fost o jertfă mai mult - și încă o jertfă inutilă pe altarul Transilvaniei". La începutul lui septembrie 1940, România Mare încetase, așadar, să existe. Clasa politica, intrată în panică, nu a înțeles că interesul Germaniei pentru
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
de Siguranță din Dobrogea, conținea o notă a unui agent acoperit referitor la situația din Bulgaria. Printre altele, agentul a informat despre înarmarea populației bulgare din nordul țării, cu scopul „de a produce panică și de a răscula populația din Cadrilater” împotriva autorităților civile și militare ale guvernului român. Acest lucru a fost posibil prin dezarmarea parțială la care a fost supusă armata bulgară, la care s-a adăugat o lipsă de control din partea trupelor de ocupație ale Antantei. Din punct
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România ample mișcări sociale, chiar anarhie dacă era posibil, scopul fiind „să grăbească prăbușirea sistemului social în ființă” și odată cu aceasta să anexeze Dobrogea la statul bulgar. A doua secțiune se ocupa cu procurarea de informații politico-militare, agenții recrutați din Cadrilater fiind dirijați să acționeze pentru a forma rețele informative pe întreg teritoriul românesc (o astfel de organizație a fost descoperită în 1932 la Poșta Centrală din București). Deși oficial ilegală în Bulgaria, D.R.O. beneficia de o largă toleranță, fiind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
principal vecinii, au profitat la maximum. Astfel, s-au creat „situațiuni penibile care au putut fi exploatate de Bulgari în Dobrogea, în Bulgaria și în străinătate”, s-a permis bulgarilor să-și consolideze „și mai mult situația economică”, pentru ca, în Cadrilater, ei să se infiltreze „în toate domeniile, ca și cum s-ar găsi într-o provincie bulgară”. Slăbiciunile democrației românești au fost și ele relevate, pe două planuri: în primul s-a constatat că bulgarii au exercitat „un rol preponderent în această
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atentă au efectuat unitățile de siguranță și asupra naționalităților conlocuitoare din Dobrogea, în scopul prevenirii unor derapaje naționaliste și a pătrunderii unor influențe extremiste, care să creeze probleme de ordine publică. Bulgarii, cel mai numeros grup etnic, mai ales în Cadrilater, au dobândit o situație materială bună, iar din punct de vedere politic s-au înscris în toate partidele din România. Dacă în celelalte județe din regiune aceștia nu au acționat violent, în Caliacra și Durostor s-au dovedit „un permanent
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
precum și acțiunile desfășurate în timpul liber de elevi și studenți, dacă acestea au încălcat legile. Ministerul Agriculturii și Domeniilor a primit sinteze despre starea de spirit a populației rurale, mai ales în legătură cu aplicarea reformelor rurale și evoluția acțiunilor de colonizare în Cadrilater. Un alt domeniu de interes strategic al statului, industria și comerțul, a fost înștiințat despre activitatea agenților economici de stat și privați, punctele de vedere asupra unor măsuri restrictive și tendința de eludare a legilor economice. De asemenea, studiile elaborate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru spionaj în favoarea României. O vastă organizație bulgară de spionaj a fost descoperită de organele D.P.S. în anul 1936, fiind urmărită, penetrată informativ și anihilată în anul 1938. Acțiunea subversivă a fost sprijinită de unii fruntași ai minorității bulgare din Cadrilater și subvenționată de guvernul bulgar prin Banca de Industrie și Comerț Dobrogeană din Bazargic și Banca de Credit Dunărean din Silistra. Dinu Dimoff, notabil bulgar din Silistra, secretar al comunității bulgare și corespondent al ziarului «Dobrogeanski Gelas», s-a interesat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]