87 matches
-
împărtită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.În toate sunt picturi murale executate în stil bizantin.Între pronaos și naos, pe stâlpi de cărămidă de formă pătrată, tencuiți și vopsiți în ulei, în culori imitând marmora, se reazemă cafasul bisericii, mare și încăpător.Bolțile bisericii sunt vopsite în ulei, având picturi astfel: în pronaos cerul cu stele;în naos cei patru evangheliști la colțuri și Mântuitorul Iisus Hristos la mijloc, înconjurați de stele;în altar Sfânta Treime. Catapeteasma este
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
semicirculare, având dimensiunea exterioară de 40 de metri lungime, 25 de metri lățime în abside și 10 metri în pronaos. Edificiul are un acoperiș din tablă de cupru, pe care se află o turlă centrală, două turnuri masive care străjuiesc cafasul și alte două turle mai mici așezate pe coama altarului și a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura nordică a pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
două clădiri-monument istoric ridicate tot de Hagi Constantin Popp și anume: casa parohială (la nord) și Școala veche românească (la sud). În clădirea de la sud de biserică s-au ținut și primele cursuri ale școlii românești din Sibiu. Pe balustrada cafasului au fost pictate portretele în ulei ale celor trei ctitori: Stanca Hagi Luca, Hagi Constantin Popp și Peuna Hagi Popp. Sub cele trei portrete se află următoarea inscripție: ""Stanca soția dumnealui Hagi Luca, Hagi Constantin Popp, Peuna soția dumnealui H.C.
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
o înălțime de 24 metri de la temelie până la cornișă și o grosime a zidurilor de doi metri. Edificiul este încadrat în partea de vest de două contraforturi. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului se află cafasul. În părțile laterale ale pronaosului se află două uși. Ușa din partea stângă se deschide către o scară de piatră cu 58 de trepte în spirală care duce în turnul-clopotniță. Ușa din partea dreaptă se deschide către o altă scară care duce
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
au fost alungați, dar mănăstirea nu a fost desființată, iar călugării au revenit după război. Clădirea actuală în stil romanic de la poalele laturii de nord a dealului Mönchsberg a fost sfințită în 1147. Una dintre orgi au fost construite în cafas în 1444 de către Heinrich Traxdorf din Mainz. În timp ce turla a primit forma de bulb de ceapă în 1756, interiorul, deja remodelat de mai multe ori, a fost renovat în stil rococo între 1760 și 1782 în timpul abatelui Beda Seeauer de către
Mănăstirea Sfântul Petru din Salzburg () [Corola-website/Science/328300_a_329629]
-
a fost înlocuită cu tablă zincată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Construcția este în formă de navă dreptunghiulară pe care se sprijină cupola bisericii. Pronaosul este despărțit de naos printr-un zid de piatră și cărămidă care susține cafasul (balconul unde cântă corul într-o biserică). Corpul principal are o lungime de 23 de metri și o lățime de 7 metri. Altarul are formă semicirculară și este prevăzut cu două nișe: proscomidierul în stânga și diaconiconul în dreapta. În centrul Sfântului
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a fost amenajat un cafas de lemn). Pronaosul, de două ori mai larg decât lung, este acoperit cu o calotă sprijinită pe arce și console pe care se ridică o clopotniță octogonală. Naosul și pronaosul sunt despărțite prin trei arcade inegale sprijinite pe doi stâlpi
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
ca dimensiuni, decât turla pantocratorului, dar au aceeași compoziție și proporții. Decorația exterioară este alcătuită din doua rânduri de firide - cele de jos dreptunghiulare, cele de sus arcuite -, despărțite printr-un tor și din cornișele biserici și turlelor. În afară de amenajarea cafasului în naos, biserica nu a suferit nici o modificare. Ancadramentele ușii de intrare și ferestrelor sunt cu motive florale, ușa veche este de lemn sculptat, deasupra pisaniei este o friza puternic reliefată, răsuflătorile sunt de piatră traforată. Pictura originară, în frescă
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
a fost finalizată în data de 11 aprilie 1876. În timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, armata germană a confiscat clopotul bisericii. Între anii 1921-1926 s-au făcut reparații, ocazie cu care bisericii i s-a adăugat pridvorul deschis și cafasul, s-au micșorat ferestrele și s-au montat 8 vitralii, iar biserica a fost electrificată. Cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, a avariat biserica. În 1942 au început lucrări de consolidare și biserica a fost legată cu fier. Cu acest prilej
Biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din București () [Corola-website/Science/331852_a_333181]
-
Arethia Tătărăscu. Lucrările au fost urmărite de arhitecții Ion Antonescu, Anghel Păunescu și Iulius Doppellreiter, antreprenori fiind frații Di. Bernardo și Luigi Pittiui. Pictura în stil neobizantin a fost executată în frescă de către pictorul gorjean Iosif Keber iar catapeteasma, amvonul, cafasul și mobilierul sculptat în stejar de către specialistul Ioan Keleș din București și Fabrica 'Tadici-Alexandra' din Târgu Jiu. Biserica a fost sfințită la 7 Noiembrie 1937, odată cu ansamblul sculptural, în prezența patriarhului Miron Cristea. Activitățile Ligii Femelilor nu au încetat odată cu
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
două turle octogonale plasate deasupra traveelor centrale ale navelor laterale. Pronaosul este unul supralărgit, cu trei nave, iar naosul este prevăzut cu abside curbe în interior. Altarul are formă semicirculară la interior și poligonală la exterior. Catedrala este prevăzută cu cafas, un balcon unde cântă corul, iar acesta este extins și pe laterale. Accesul în catedrală se face prin două pridvoare construite pe fațadele de vest și de nord. Proiectul construirii unei catedrale la Sulina datează de la sfârșitul Războiului de Independență
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]
-
un pronaos supralărgit și un naos trilobat (cu două abside laterale și absida altarului), respectându-se tipul de biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească. Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia reparației din 1858. Acoperirea interiorului este făcută cu o boltă semicilindrică peste pronaos și cu o turlă pe plan pătrat așezată peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde pe pereți un panotaj cu
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]