91 matches
-
îi lase magazinul de cafea. Chiar și după ce-i lasă magazinul, are față de Avedis o tactică exemplară: se comportă cu el ca și cum magazinul i-ar aparține în continuare, nu-l contrazice în față, e curtenitor. Când pleacă din țară, bătrânul cafegiu îi lasă și foarte multe alte bunuri, mai ales bijuterii din aur pe care le transformă în bani la un bijutier care-și ia partea și el. Principala grijă a bogaților din comunism este să-și mascheze bogăția, să o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
legată nebănuit de trecutul ei oprimant. Dezvăluie falimente postdecembriste comise de foști securiști. Dezvăluie fabuloase averi acumulate de acești exponenți ai puterii nelegitime dinainte de 89. Dar despre sine nu dezvăluie mare lucru. Se vede pe sine fără pată, imaculat, un cafegiu fără de care populația Bucureștiului ar fi fost privată de o mare favoare. Anticomunismul lui e paradoxal. Vizează pe toți aceia care au acționat în favoarea lor și în defavoarea populației. Mai puțin pe el însuși. Nu are nimic din atitudinea omului care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
apariția unei „inimi generoase“ excepționale, toată lumea aceasta s-a socotit invitată. Și, în adevăr, bietul Borcănescu s-a pomenit în birtul modest din strada Academiei, unde am intrat, înconjurat de 25 de capuținiști care i au mâncat și urechile. Pentru cafegiu, Societatea capuținiștilor a fost o calamitate. Ședințele se țineau de mai multe ori pe zi în jurul unei mese mari rotunde, iar zgomotul era infernal. Unul câte unul, clienții au părăsit cafeneaua, așa că, în cele din urmă am rămas numai noi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Peristeri, ca să nu mai vorbim de cafenelele din pasajul Macca și alte zeci și zeci de cafenele de cartier, care numai din cauza amplasamentului mai ascuns, nu a ofertei și cali- tății produselor, nu aveau parte de aceeași celebritate. Găseai un cafegiu la orice intersecție, și nu doar că măcina boabele proaspăt prăjite, fiecare după stilul și iscusința sa, și ți le și fierbea pe loc, dar avea și atâtea dulciuri în vitrină, de parcă se pregătea de cea mai mare sărbătoare a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
prilej să le cumpere pe nimic și nu le-a cumpărat, ca să ajungă să zidească anul acesta o mică vilă în gust turcesc, foarte mică și destul de scumpă.) Oamenii beau cafele multe. Turcul care n-are ce face se stabilește cafegiu. Nu câștigă dar se chiamă că are un comerț și-i om onorabil. Istoriile cu Bulgarii dela Bazargic. Locuiesc în case mari, n-aveau la venirea Românilor, nici mobilă, nici veselă și tacâmuri. Mâncau cu mâna sau cu aceiași lingură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Foarte gelos de reputația și buna stare a Cavarnei. Mărturisește o populație mai mare din mândrie. Portul în vale, destul de departe de orășel. Mâncăm într-o clădire mare și veche, destul de interesantă: crâșmă și ospătărie. Cafelele vin de alături dela cafegii turci. Cavè tatlî caimaclî. Rostește leneș cu doi a la tatlî și caimaclî. Mai adoage și sadè. Cavè sadè, tatlî, caimaclî. Cafe dulce cu caimac. Bulgarii, mai ales cei mai în vârstă știu toți turcește. Mâncăm luferi și stavrizi, pești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pasărea raiului. Urmași din osul Prorocului purtau turban verde. Ordine și disciplină. Liniște și curățenie. "Candelele noastre ard cu aer și oleu dela ghiauri dobândă cu sabia." "Domn al veacului său" Sultanul. În juru-i feluriți slujitori, bărbieri, paici, picheri, cafegiu, cel care taie bătăturile și unghiile strălucirii sale, cel care aduce straiele parfumate; cel care aduce papucii roșii ai umbrei lui Alah pe pământ. Bucătarul Măriei sale are o sută de calfe și Barlavagiul Măriei sale cinci sute de calfe. În jurul Măriei sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
otoman, vor deveni importante centre de tranzacții comerciale cu țările vecine. În 1820, la Huși desfășura activitate comercială un număr de 131 negustori, din care erau: abăgeri - 16; bacali - 17; crăsnari - 2; rachieri - 3; bogasieri - 4; pânzari - 1; chitari - 1; cafegii; pescari - 2; hangii - 1; negustori nespecificați. Stejarul de Fălciu era foarte apreciat pentru rezistența lui la acțiunile cariilor, dar din lipsă de debușee libere și de mijloace de transport, cea mai mare parte putrezea pe loc sau era prefăcută în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
starea a III-a); 1 bărbierie (din starea a III-a); total: 29 dughene sau ateliere (15 - starea a II-a și 14 - starea a III-a). În 1831, numărul negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
10.599,75 lei, primiți de la Moara Beral și Agatstein;, 2.000 lei donați de Clubul „Frăția”; 1.258,37 lei din contribuția de 0,05 bani încasată pentru făina distribuită de primărie și 200 lei au fost donați de cafegiul Aron Nusem. 2.Reflecții despre politică și politicieni în presa hușeană Cele două partide - Partidul Național Liberal și Partidul Conservator -, dincolo de rivalitățile politice, aveau un singur țel: modernizarea țării după modelul occidental, singurul în care au crezut și pe care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau mereu pline cu bani, dar și cu pachete de țigări scumpe, deși nu fuma. Acasă avea ușa larg deschisă tuturor șefilor. Nu spunea niciodată „Nu fac, nu merg, nu am sau nu pot”. Pentru fumători avea țigări Kent, pentru cafegii cafea naturală, pentru băutori băuturi, iar pentru afemeiați avea femei. Cotoi avea ac și pentru cel mai tare cojoc. Era și în Comitetul de partid pe comună. Ar fi ajuns de mult primar sau mare activist la județ, dar abia
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Eugeniu Voinescu. Alte scupturi: „Flora”, (1881), „Frica de apă”, „Copilul care face bine” și „Prima lecție” (la Florența), „Portretul lui M.J.” (basorelief), „Fetița lui P. Grădișteanu”, „Zoe Sturza”, „Veronica Micle”, „Teodor Ștefănescu”, „Bustul lui Mihai Kogălniceanu”, „Mercur” (altă versiune), „Mecanica”, „Cafegiul” de la Ministerul de Finațe, busturile lui Titus Alexandrescu, Nicolae Kalinderu, Ion Zottu, Polixenia I. Zottu, basorelieful „Adam și Eva”, „Vittelius” și alte opere.
Ștefan Ionescu-Valbudea () [Corola-website/Science/308584_a_309913]
-
cu profesori de renume din Occident. Alexandru Rosetti se stinge la 27 februarie 1990 la locuința sa din București, în urma unui incident electric. Moartea sa este descrisă și de Gheorghe Florescu, unul dintre cunoscuții săi, în cartea sa "Confesiunile unui cafegiu". De altfel, Rosetti este unul dintre puținii intelectuali români activi în perioada interbelică ce au supravețuit Revoluției din decembrie 1989 (un alt caz similar este cel al cunoscutei Cella Delavrancea).
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
conduce spre mijlocul secolului al XVII-lea. El a fost unul din cei 16 copii ai lui Scarlat Arion. Generalul s-a căsătorit în anul 1866 cu Sevastia (Vatica) (d. 1923), fiica lui Nicolae Alexandrescu, poreclit Cafegibașa (de la funcția de cafegiu bași la curtea domnitorului Grigore Ghica), care moștenise o moșie de 1623 de hectare la Fierbinți, județul Ialomița. A avut patru copii: Nicolae, ajuns colonel, Zoe, Viorica și Margareta. Tânărul Arion s-a decis de timpuriu pentru o carieră militară
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]
-
de miliarde de euro. Nu poți să nu te întrebi, intrigat, cum Dumnezeu reușesc ei să aibă, la o populație de patru-cinci ori mai mică decât a României, un PIB atât de mare. Răspunsul e foarte apropiat de povestea unui celebru cafegiu... despre taina caimacului. Căci societățile dezvoltate sunt extrem de atente la concentrația PIB-ului, ca expresie concentrată a lucrului bine făcut. Având piețe funcționale, au învățat să combine cantitatea cu calitatea și, pe deasupra, să obțină și un caimac de invidiat, măsurat
Vasilescu-Iohannis. Răspuns în urma unui articol DC News by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102547_a_103839]
-
foarte posibil, mulți alții... (în curând alte nume implicate în jaful de la Borsa și Valea Vaserului). Ce a scris individul? O imbecilitate și o MINCIUNĂ atât de ușor demontabila încât mă întreb de ce m-am oprit din lectură "Confesiunilor unui cafegiu", pentru a-i răspunde maimuțoiului... Penibilule, nu îți este rușine să insinuezi că ministrul Oprea se întorcea de la o întâlnire la care a luat parte și subsemnatul, în seara în care a avut loc accidentul în care și-a pierdut
Rareș Bogdan-Grigore Cartianu, scandal uriaș. "Penibilule, nu îți este rușine?" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101432_a_102724]