23,632 matches
-
o carte precum Jurnalul de la Tescani este foarte importantă pentru așezarea societății românești pe temeiuri sănătoase, de calm al valorilor, normalitate și dialog responsabil, iar citirea ei în superba ediție nouă din 2003 (care beneficiază și de cîteva desene din caietele lui Horia Bernea) este și acum, după zece ani, la fel de profitabilă. Și, totuși, ce făcea cu adevărat Andrei Pleșu la Tescani în lunile premergătoare revoluției? Cam ceea ce făceam fiecare dintre noi. O spune chiar Andrei Pleșu în cartea Transformări, inerții
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
țării, pierdea cele două spații în care se simțea „mai acasă”, Basarabia și Ardealul. Izgonit din Năsăud, în urma Dictatului de la Viena, poetul poposește iarăși la Buzău, unde împreună cu „răsucitul și răsucitorul” său coleg de liceu, Ion Caraion, redactează și tipărește caietul de poezie Zarathustra (4 numere) și scoate placheta de versuri Fata din Brazi, din care, la ora actuală, nu mai posedă nici un exemplar! În plin război, se mută la București, unde studiază medicina și se apropie de lumea literară „centrală
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
cale lungă”. Alexandru Lungu se regăsește integral abia după 1973, cînd emigrează în Occident, unde îi este dat a întîlni salutara „lumină a libertății”. Acum opera sa poetică își dobîndește plinătatea substanței, deplina puritate a timbrului, se „clasicizează”. Acum apare „Caietul de poezie și desen” Argo, „o împlinire suplimentară a datoriei pătimașe de a sluji Poeziei în general și celei românești în special”. Din aceste entretiens ale poetului Alexandru Lungu desprindem și o lecție de morală. Străin de compromisuri, consecvent militant
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
culise și ne zugrăvește mentalitatea acestui mediu, cu o sinceritate aproape brutală. Ceea ce putem observa mai întîi în această scriere este lipsa de calități literare. D-l Quintus, după cîte știu, a debutat cu un volumaș de epigrame și un caiet de versuri umoristice, care pînă acum nu i-au creat reputația de scriitor spiritual". Primiți, vă rog, expresia sentimentelor mele de respect, prof. V. Grădișteanu Domnule Grădișteanu, Mulți vor fi tentați să creadă (bănuiesc că scontați pe acest efect) în
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
ediție veche din Marc Aureliu cu următoarea dedicație: «să-ți fie prieten la ceasuri grele și să te ajute așa cum m-a ajutat pe mine». Nu cunosc elogiu mai frumos pentru o carte decât acest «prieten la ceasuri grele» Cioran - Caiete Am parafrazat rândurile lui Cioran într-o dedicație scrisă de mine pe cartea lui Peter Brook, când am oferit-o lui Radu Penciulescu, si cu ele vreau sa incep și modestă mea prezentare. Nu am citit această carte în ceasuri
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
se orientează bine în ansamblul literaturii contemporane și au fraze clare, judecați argumentate, culoare cît trebuie: chiar te lămurește despre ce e vorba în carte, daca te interesează și merită s-o cumperi (sau s-o împrumuți). l Revista HIPERION - CAIETE BOTOȘĂNENE nr. 2 are o secțiune dedicată scriitorilor români din New York (doar cîțiva dintre). Pe lînga altele, sînt publicate și niște fragmente de proza. Primul aparține Mirelei Roznoveanu și face parte din nuvelă Singurătatea Femeilor Minunate. E vorba despre un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
care a fost rănit grav, a fost decorat cu „Steaua României” și avansat căpitan), firea lui de om cu gluma pe buze l-a făcut iubit de camarazi și de soldați. Păstorel a scris și a publicat volumul de versuri „Caiet - Foi Îngălbenite”, 1938, din care reproducem „Dimineață” care reprezintă, după opinia noastră, dovada că autorul lor folosea poanta, cu deosebită iscusință, chiar și când scria un pastel. Dimineață Stelele clipesc - se sting. Și pe-un nor ca un balaur, Soarele
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
post-ismele și toate celelalte? Au dreptate? V-ați propus vreodată să vă alăturați criticilor mimetici? E.S. Eliot are mare rigoare în tot ceea ce scrie, ca și Valéry, care este un fanatic al exactității. Îmi regăsesc multe dintre opțiunile mele în Caietele lui Valéry, indiscutabil cel mai mare teoretician/ estetician al literaturii din secolul al XX-lea... Sunt curios să cunosc noile metode, post-poststructuraliste, dar cred că momentul teoriei (și, inclusiv, al metodelor) a trecut în critica literară. În anii ’70 aveai
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
luptei pentru supraviețuirea culturii și literaturii românești într-un spațiu al libertății și al adevărului. Au început să apară astfel retipăriri ale unor reviste importante din exil, inexistente în bibliotecile din țară (primele două volume din colecția revistei exilului parizian Caiete de dor, în Ed. Jurnalul literar), volume de documente în general corespondență din arhivele exilului, inabordabile cercetătorului din țară, ca să nu mai spun cititorului ( Corespondența secretă a exilului din arhiva Leontin Constantinescu, editată de N.Florescu și I.Podocea, Scrisori
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
texte care apar, de regulă, sub pseudonime greu de identificat astăzi, dar care atunci nu i-au putut acoperi întotdeauna față de vigilența "organelor", urmarea fiind anii grei de pușcărie și de persecuție (V.Voiculescu în Luceafărul, Victor Valeriu Martinescu în Caiete de dor ș.a.). Enciclopedia lui Florin Manolescu consemnează apoi revistele literare, sau revistele culturale românești în care literatura a jucat un rol oarecare, nu numai cele bine cunoscute ( Ființa românească, Caiete de dor, Ethos în Franța, Revista scriitorilor români și
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
persecuție (V.Voiculescu în Luceafărul, Victor Valeriu Martinescu în Caiete de dor ș.a.). Enciclopedia lui Florin Manolescu consemnează apoi revistele literare, sau revistele culturale românești în care literatura a jucat un rol oarecare, nu numai cele bine cunoscute ( Ființa românească, Caiete de dor, Ethos în Franța, Revista scriitorilor români și Apoziția în Germania, Destin în Spania, Românul sau Agora în Statele Unite, Minimum în Israel ș.c.l.), ci și numeroase altele la care n-am avut niciodată acces: Înșir-te mărgărite
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
în cauză ca fiind "caracterizat printr-o anume epuizare a invenției, prin sentimentul că tradiția nu e sufocată, prin eclectism și reluare/sinteza ( în cheie ironică și parodică) a tuturor formelor/ manierelor anterioare". De asemenea în 1986, un număr al Caietelor critice e închinat postmodernismului, primind o replică tematică a aceleiași reviste, în 1995. Să fie valabilă ecuația postmodernism-optzecism? Mircea A. Diaconu nu pare dispus a o accepta, explicîndu-se astfel: "Dintr-o mulțime de motive, postmodernismul nu poate fi identificat în
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
de păgubos disprețuit la vremea respectivă de noi, stă mărturie, printre altele, monografia La Princesse Bibesco 1866-1973 de Ghislain de Diesbach, publicată la Paris în 1986, reeditată în 1997 și tradusă în limba română, în 1998. El constă în agende, caiete sau carnete, în jur de două sute, în afara altor mii de hârtii cu însemnări, adunate când anul se arătase debordant în evenimente. În al său "cuvânt de mulțumire", autorul recunoaște că în ciuda tuturor dificultăților de lecțiune și a formei lor "adesea
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
șarjate, de o subiectivitate delirantă ( de pildă viziunea lui Săucan asupra lui Pintilie, cît se poate de nedreaptă). Dar să nu călcăm cu bocancii unei logici elementare peste fantasmele lui Mircea Săucan... Volumul, editat în seria de acum prestigioasă a "Caietelor culturale" coordonate de Geo Șerban, a fost conceput de Iulia Blaga ca o carte-scenariu, urmărind "panorama unei vieți și a unei creații": "Am amestecat viața cu filmul și cu literatura, am amestecat ani și epoci, personaje cu persoane"; montajul autoarei
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
împărțită în mai multe capitole ( cărți dedicate în întregime poeziei românești; reviste literare care cuprind selecții din poezia românească; numere speciale de reviste dedicate în întregime poeziei românești; articole sau recenzii; alte publicații conținând articole, capitole despre poezia românească; cataloage, caiete, alte publicații ocazionale. Volumul se încheie cu un interesant index al traducătorilor, un inventar ( mai degrabă, tezaur) de poeți români care și-au găsit o haină englezească și un index general. Volumul, extrem de dens, este o excelentă bancă de date
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
că e curajos și sarcastic, dar acestea aparțin, de data asta, fiului, nu tatălui. Așadar, există cel puțin doi Cistelecani curajoși și sarcastici, în numele cărora îmi permit să spun: să fie primit!" l De la Sibiu, dl Mircea Tomuș ne trimite CAIETELE LUI MOPETE, publicație de cultură, nr. 1, anul 1. Pentru cei care nu știu sau au uitat, Mopete este un "personaj" celebru din poezia unui poet celebru, Mircea Ivănescu. Fiecare număr al revistei va găzdui o scrisoare către Mopete a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
un fost cinematograf pe care îl foloseau după incediu. M-a plimbat în sală, în culise, am vorbit despre spectacolele lui de la Piatra-Neamț, de la Sibiu, de afară, despre exil, despre Esrig și despre Penciulescu, despre întoarcerea în România, am răsfoit caiete program de o eleganță impresionantă, făcute tot de el, mi-am plimbat ochii pe afișe. Spiritualitatea lui Vișa era peste tot. Era conținută în noblețea cu care făcea teatru, cu care gîndea lumea, în delicatețea cu care mă privea, în
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
în urmă, se stingea din viață Cristian Popescu, cel în care mulți au văzut un soi de portstindard al poeziei anilor '90 și o mare speranță. La aproape 8 ani de la moartea lui, Editura Vinea lansează o carte destul de bizară, Caiet de citire și de caligrafie, pe scurt C.C.C, reproducerea unuia dintre caietele lui Cristian Popescu, cuprinzând texte rearanjate și asamblate cu grijă de Nicolae Țone. Majoritatea textelor nu sunt o noutate, ele fiind publicate de-a lungul vremii în
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
văzut un soi de portstindard al poeziei anilor '90 și o mare speranță. La aproape 8 ani de la moartea lui, Editura Vinea lansează o carte destul de bizară, Caiet de citire și de caligrafie, pe scurt C.C.C, reproducerea unuia dintre caietele lui Cristian Popescu, cuprinzând texte rearanjate și asamblate cu grijă de Nicolae Țone. Majoritatea textelor nu sunt o noutate, ele fiind publicate de-a lungul vremii în presa literară. Ineditul vine din felul în care au fost ele așezate și
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
ușurarea sufletului care începea să iasă din trup și m-am trezit (pentru orice eventualitate!) ca să nu mor din cauza visului. M-am trezit cu ușurare; dar și cu părere de rău că experimentul nu fusese dus până capăt" (p. 116). Caiet de citire și de caligrafie e o carte compusă, recompusă și inegală, un soi hibrid de jurnal - eseu - confesiune. De aici, pe lângă o nostalgie contagioasă și malignă, se pot reține însă câteva pasaje extraordinare în care imagini desprinse din lumea
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
și mergînd pînă în pragul anului 2000, Dragomir a avut o singură temă predilectă de gîndire: timpul. Și a fost pînă într-atît de preocupat de această problemă încît, disecînd-o, urmărind-o și analizînd-o în toate amănuntele, a umplut zeci de caiete cu însemnări și reflecții pe marginea ei. Strînse la un loc între coperțile aceleiași cărți, aceste însemnări au dat naștere Caietelor timpului. Sînt cel puțin două motive pentru care Caietele timpului îți atrag atenția. Primul motiv este acela că, intrînd
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
într-atît de preocupat de această problemă încît, disecînd-o, urmărind-o și analizînd-o în toate amănuntele, a umplut zeci de caiete cu însemnări și reflecții pe marginea ei. Strînse la un loc între coperțile aceleiași cărți, aceste însemnări au dat naștere Caietelor timpului. Sînt cel puțin două motive pentru care Caietele timpului îți atrag atenția. Primul motiv este acela că, intrînd în atelierul intim al gîndirii sale, îți dai seama cît de interiorizat a înțeles acest om să-și trăiască viața. Puțini
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
-o și analizînd-o în toate amănuntele, a umplut zeci de caiete cu însemnări și reflecții pe marginea ei. Strînse la un loc între coperțile aceleiași cărți, aceste însemnări au dat naștere Caietelor timpului. Sînt cel puțin două motive pentru care Caietele timpului îți atrag atenția. Primul motiv este acela că, intrînd în atelierul intim al gîndirii sale, îți dai seama cît de interiorizat a înțeles acest om să-și trăiască viața. Puțini oameni au purtat o mască atît de eficientă ca
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
că, intrînd în atelierul intim al gîndirii sale, îți dai seama cît de interiorizat a înțeles acest om să-și trăiască viața. Puțini oameni au purtat o mască atît de eficientă ca autorul din mintea căruia s-au născut aceste caiete. Pur și simplu Dragomir s-a înfățișat cunoscuților cu un al chip decît cel pe care îl avea în singurătatea camerei de lucru. Iar în privința însemnărilor sale, filozoful a tăcut cu încăpățînare, nepomenind nimănui de obiceiul pe care îl avea
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
înțeles îi atrăsese altădată atenția. Orice ai fi putut crede despre el, dar în nici un caz că scrie, și în nici un caz că citește, se plimbă și conspectează cu gîndul expres la însemnările pe care ținea să le treacă în caietele lui. Cel mult ți-ai fi putut spune că, de vreme ce continua să facă filozofie, o făcea sub forma orală a unei gîndiri spontane și intermitente, a cărei miză se consuma odată cu actul viu al desfășurării ei. Dragomir nu credea în
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]