239 matches
-
Maria Butureanu, cu care a avut doi copii: Constantin (1852-1912), avocat, profesor la Liceul Național din Iași, și Victor (1866-1922), avocat, politician, publicist. A fost semnatar al petiției adresată, în 1857, Marilor Puteri, semnatare ale Tratatului de la Paris, demascând activitatea caimacamului Teodor Balș. În perioada în care a fost deputat al ieșenilor în Adunarea Ad-hoc și al dorohoienilor în Adunarea Electivă s-a remarcat ca ""un unionist convins și înflăcărat din primele timpuri, sprijinind cu convingere și pasiune ideea unirii celor
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
(n. 1740 - d. 1826) a fost Mare Logofăt în divanul Moldovei, care a îndeplinit funcția de caimacam al Moldovei în perioada 19 septembrie - 28 octombrie 1802, între sfârșitul domniei lui Alexandru Șuțu și domnia a lui Alexandru Moruzi. A fost fiul Marelui Logofăt Constantin Cantacuzino și al soției sale "Maria", născută "Vlasto". S-a căsătorit cu "Ana
Iordache Cantacuzino (Canta) () [Corola-website/Science/332932_a_334261]
-
s-a căsătorit cu principele Constantin Gorciacov. După despărțirea de Safta s-a îndrăgostit de Smaranda Balș născută Sturdza, o verișoară îndepărtată. Deși i-a promis că o va lua de soție, s-a căsătorit din interes cu fiica fostului caimacam al Moldovei Ștefan Vogoride cu care a avut doi fii, ambii cu numele Mihai și morți de copii. A murit la 8 mai 1884 la Paris la vârsta de 90 de ani și a fost înmormântat în capelă familiei din
Mihail Sturza () [Corola-website/Science/299360_a_300689]
-
prin Poruncă către Oștire, comăndiutor/comandant al Regimentului 3, de către domnitorul Barbu Dimitrie Știrbei. În anul 1857, la 12 iulie primește gradul de colonel și numit comandant al Regimentului 5 („Buletinul Țării Românești“, 1857, p.233) de către Alexandru D. Ghica - caimacam (1846-1858), fost domnitor (1834-1842). în 23 - 24 ianuarie colonelul este însărcinat de boierii antiunioniști cu represiunea mulțimii din București care manifesta în favoarea unirii în fața clădirii în care avea loc Adunarea Electivă a Țării Românești. Aceasta se pronunță pentru alegerea ca
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
menținerea separării, motivându-și opțiunea prin posibila decădere a Iașilor și a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la București, ceea ce s-a și întâmplat după 1861. Având de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste, Austria și Turcia, precum și pe cel al caimacamului (locțiitorului domnesc) Todiriță Balș (înlocuit, după moartea sa, de Nicolae Vogoride, aspirant la tronul Moldovei), separatiștii au reușit, într-o primă fază, să câștige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova (la 19 iulie 1857). În dorința de a-și realiza
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
Popești, din Ilfov, moșie de baștină a familiei Șintescu, atestată încă din secolul al XVI-lea. Lucrările de construcție încep în timpul celei de a doua domnii a lui Grigore I Ghica (februarie 1672-noiembrie 1673), atunci când Hrizea, ca mare vistiernic și caimacam în lipsa voievodului plecat în campanie militară, era "atotputernic" în țară. După suirea pe tron a lui Gheorghe Duca, om de casă al cantacuzinilor și adversar al bălenilor, construcția la biserică este probabil oprită, iar Hrizea vistiernicul ia drumul pribegiei. Lucrările
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
de felceri iar în 1856 o școală secundară de chirurgie cu program școlar teoretic-liceal și sanitar-militar. Când adversarii filoruși fac demersuri pentru închiderea școlii, Davila se adresează guvernului francez, care se obligă să o mențină pe cheltuiala lui. Abia atunci caimacamul Alexandru Dimitrie Ghica dă un opis domnesc pentru menținerea tinerei instituții, pe care Davila o transformă curând în "Școala națională de medicină și farmacie". După 10 ani, în 1869 înființează Facultatea de Medicină. Între timp Davila întemeiază învățământul farmaceutic și
Carol Davila () [Corola-website/Science/298869_a_300198]
-
turcă și austriacă, în 1858 a trăit acolo revoluționarul și poetul bulgar Gheorghi Rakovski. El a scris mai multe poezii, inclusiv volumele "Întârziere în carantina din Cubei" și "Amintiri din trecutul Bulgariei". La 28 iunie 1858, autoritățile moldovenești de sub conducerea caimacamului Nicolae Vogoride au înființat un gimnaziu bulgar la Bolgrad, ceea ce a avut un efect pozitiv asupra dezvoltării educației și culturii bulgare, acesta fiind în fapt primul gimnaziu bulgar modern. De asemenea, s-a sprijinit înființarea unei biblioteci și a unei
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
divizie, între 11 și 27 octombrie 1875. Au fost vizitate porturile Sulina, Tulcea, Constanța și Insula Șerpilor. Este de notat ca în toate aceste escale mica escadră română a făcut schimburi de vizite protocolare cu autoritățile turcești (de exemplu cu caimacamul de Sulina sau guvernatorul de Tulcea), afirmându-se în felul acesta ca forță navală a unui stat independent, deși la momentul respectiv Principatele Unite se aflau încă sub suzeranitate otomană. Prima (și singura) utilizare efectivă în război "Fulgerului" s-a
Fulgerul () [Corola-website/Science/309907_a_311236]
-
Nicolae Istrati și-a explicat poziția antiunionista în broșură ""Despre cvestia zilei în Moldova"" (1856), în care se referă la necesitatea apărării „privilegiilor strămoșești” ale Moldovei, având convingerea că unirea țărilor române ar fi fost în dauna Moldovei. Se alătură caimacamului Nicolae Vogoride (1857-1858), care a falsificat alegerile pentru Divanul ad-hoc. Este ales în Adunarea electiva a Moldovei (1858), ajungând să-și depună candidatura la tronul Moldovei. După Unirea Principatelor Române (1859), Nicolae Istrati a devenit un personaj impopular și chiar
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
POVESTITORUL: Acțiunea se petrece în cadrul Adunării elective din Moldova, la 5 ianuarie 1859, când trei caimacami au organizat o întâlnire a 3 candidați la funcția de domn al Moldovei. CAIMACAMUL 1: Bună ziua, domnilor. Am organizat astăzi, 5 ianuarie 1859 această întâlnire a tuturor românilor cu drept de vot, în cadrul adunării elective a Moldovei, în scopul alegerii
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
POVESTITORUL: Acțiunea se petrece în cadrul Adunării elective din Moldova, la 5 ianuarie 1859, când trei caimacami au organizat o întâlnire a 3 candidați la funcția de domn al Moldovei. CAIMACAMUL 1: Bună ziua, domnilor. Am organizat astăzi, 5 ianuarie 1859 această întâlnire a tuturor românilor cu drept de vot, în cadrul adunării elective a Moldovei, în scopul alegerii domnului Moldovei! La începutul întâlnirii vom asculta programul politic al fiecărui candidat la funcția
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
fiul său Grigore Sturdza și fostul pârcălab de Galați, Alexandru Ioan Cuza. Fiecare candidat va trebui să-și exprime punctul de vedere față de modalitatea de conducere a Moldovei în momentul în care va fi invitat de unul dintre cei 3 caimacami. CAIMACAMUL 3: Să începem cu fostul domn al Moldovei, Mihail Sturdza! Cum veți conduce Moldova, domnule Mihail Sturdza? MIHAIL STURDZA: În calitate de domn al Moldovei voi conduce această țară cu aceeași dăruire și devotament ca și până acum; însă pentru a
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
său Grigore Sturdza și fostul pârcălab de Galați, Alexandru Ioan Cuza. Fiecare candidat va trebui să-și exprime punctul de vedere față de modalitatea de conducere a Moldovei în momentul în care va fi invitat de unul dintre cei 3 caimacami. CAIMACAMUL 3: Să începem cu fostul domn al Moldovei, Mihail Sturdza! Cum veți conduce Moldova, domnule Mihail Sturdza? MIHAIL STURDZA: În calitate de domn al Moldovei voi conduce această țară cu aceeași dăruire și devotament ca și până acum; însă pentru a asigura
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
autoritari, de când cu războiul civil din Anglia! Accente istoriografice MIHAIL STURDZA (supărat de cele auzite): Cum îndrăznești, domnule, să jignești un fost domn al Moldovei! Vezi că pun să te aresteze! (Apoi, către gardieni) Dați-l afară pe acest instigator! CAIMACAMUL 1: (către gardieni) Să iasă afară! GARDIENII: (doi gardieni îl conduc afară, pe ușă) ALEGĂTORUL 1: Este o încălcare a dreptului oricărui om la exprimarea opiniei! Nu puteți face asta! MIHAIL STURDZA: Ba bine că pot (spune râzând)! CAIMACAMUL 2
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
instigator! CAIMACAMUL 1: (către gardieni) Să iasă afară! GARDIENII: (doi gardieni îl conduc afară, pe ușă) ALEGĂTORUL 1: Este o încălcare a dreptului oricărui om la exprimarea opiniei! Nu puteți face asta! MIHAIL STURDZA: Ba bine că pot (spune râzând)! CAIMACAMUL 2: Vă rog, domnule Al. I. Cuza, nu-l mai jigniți pe candidatul Mihail Sturdza! A fost totuși domnul Moldovei! (apoi către Mihail Sturdza) Mulțumesc, domnule Mihail Sturdza. ALEGĂTORUL 2: (spre alegătorul 3) Nu știu cum vine treaba asta! (scărpinându-se în
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
că sancțiunile pentru încălcarea regulilor se aplică doar pentru unii dintre noi, dar nu și pentru mai marii statului! Vezi, Cuza, candidatul nostru este jignit de Mihail Sturdza și acest fost domn al Moldovei nu este dat afară din sală! Caimacamul Turciei îl sprijină vădit pe fostul domn al Moldovei, Mihail Sturdza! Se vede că așa stă treaba!...domnii au dreptul să spună și să facă orice și noi nu avem dreptul nici să protestăm! Și tot mai rău o ducem
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
nu s-ar fi pus el împotrivă ce ar mai fi decis Puterile Garante pentru noi! Auzi, comedie! După Vogoride românii din Moldova nu vor Unirea Principatelor! Cuza este domnul pe care-l așteptăm! Pe el trebuie să-l votăm! CAIMACAMUL 2: Liniște, vă rog, în sală! CAIMACAMUL 3: (către alegători): Vă rog, domnilor, liniște! (apoi către Grigore Sturdza): Este rândul domniei voastre să vă prezentați programul politic, domnule Grigore Sturdza! GRIGORE STURDZA: Eu reprezint interesele conservatorilor, ale marilor proprietari de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
ce ar mai fi decis Puterile Garante pentru noi! Auzi, comedie! După Vogoride românii din Moldova nu vor Unirea Principatelor! Cuza este domnul pe care-l așteptăm! Pe el trebuie să-l votăm! CAIMACAMUL 2: Liniște, vă rog, în sală! CAIMACAMUL 3: (către alegători): Vă rog, domnilor, liniște! (apoi către Grigore Sturdza): Este rândul domniei voastre să vă prezentați programul politic, domnule Grigore Sturdza! GRIGORE STURDZA: Eu reprezint interesele conservatorilor, ale marilor proprietari de pământ și doresc menținerea drepturilor și privilegiilor
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
privilegiilor acestora, care, de altfel, sunt un factor permanent de stabilitate în viața Accente istoriografice 11 politică a țării! Așadar, voi încerca să mențin marea proprietate de pământ și votul censitar, când voi fi eu domn! ALERGĂTORUL 2: Adică niciodată! CAIMACAMUL 3: Liniște în sală! Altfel vă dau afară! Mulțumesc, domnule Grigore Sturdza. Însă am o mențiune față de candidatura dumneavoastră: pentru a putea fi validată candidatura domniei voastre, trebuia să fi activat în viața politică cel puțin 5 ani, după cum se
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
drepturile tuturor categoriilor sociale, ale marilor proprietari de pământ și ale țăranilor! Voi încerca să realizez Unirea Moldovei cu Țara Românească - visul românilor de-a lungul veacurilor! Numai uniți vom putea să avem o viață mai bună și mai prosperă! CAIMACAMUL 1: Timpul dumneavoastră a expirat. Întâlnirea noastră a ajuns la cea de a doua problemă din ordinea de zi a acestei întâlniri, și anume: alegerea domnului Moldovei. Întrucât candidatura lui Grigore Sturdza este invalidată, domnilor alegători, vă rog să alegeți
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
a doua problemă din ordinea de zi a acestei întâlniri, și anume: alegerea domnului Moldovei. Întrucât candidatura lui Grigore Sturdza este invalidată, domnilor alegători, vă rog să alegeți un domn dintre Mihail Sturdza și Alexandru Ioan Cuza. MIHAIL KOGĂLNICEANU: Domnilor caimacami, permiteți-mi să spun câteva cuvinte înainte de alegerea domnului! CAIMACAMUL 2: Vă rog, domnule Mihail Kogălniceanu...dar să nu dureze mult! MIHAIL KOGĂLNICEANU: Români! Stimați alegători! Asistăm astăzi la un moment crucial în istoria țării Moldovei lui Ștefan cel Mare
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
și anume: alegerea domnului Moldovei. Întrucât candidatura lui Grigore Sturdza este invalidată, domnilor alegători, vă rog să alegeți un domn dintre Mihail Sturdza și Alexandru Ioan Cuza. MIHAIL KOGĂLNICEANU: Domnilor caimacami, permiteți-mi să spun câteva cuvinte înainte de alegerea domnului! CAIMACAMUL 2: Vă rog, domnule Mihail Kogălniceanu...dar să nu dureze mult! MIHAIL KOGĂLNICEANU: Români! Stimați alegători! Asistăm astăzi la un moment crucial în istoria țării Moldovei lui Ștefan cel Mare! Și anume alegerea domnului! Aș dori să reușim astăzi, în
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
oștirilor nu se făcea niciodată din boieri români precum nici agă, nici căpitan de dorobanți, precum nici o altă dregătorie care după vechile așezăminte ale țării avea sub dânsele trupe înarmate; ci pe toți aceștia îi orânduia Domnii din grecii lor... Caimacamul Craiovei cu toată suita lui și cu toată oștirea de lângă dânsul trebuia să fie greci; zapciii plășilor, vătășeii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
niciodată dintre boierii români, precum nici agă, nici capitan de dorobanți, nici capitan de lefegii, precum nici o altă dregătorie care, după vechile așezăminte ale țării, aveau sub dânsele trupe înarmate, ci pe toți aceștia 'i rânduia Domnul din grecii lui. Caimacamul Craiovei cu toată suita și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român... Mitropolitul țării, câteșitrei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]