KorAP: Find »[drukola/base=calculație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...35 >

860 matches

Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433

este un cont activ utilizat pentru evidența cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor și a cheltuielilor generale ale fiecărei secții de producție. La sfârșitul lunii, cheltuielile de această natură se vor repartiza pe baza unor criterii convenționale, asupra obiectelor de calculație ale fiecărei secții principale de fabricație. Se desfășoară pe analitice deschise pe secții principale de fabricație și în cadrul lor pe feluri de cheltuieli (figura 6). Contul corespondent debitor *Cheltuielile indirecte ale secțiilor principale de fabricație preluate din contabilitatea financiară 901

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
analitice deschise pe secții principale de fabricație și în cadrul lor pe feluri de cheltuieli (figura 6). Contul corespondent debitor *Cheltuielile indirecte ale secțiilor principale de fabricație preluate din contabilitatea financiară 901 * Repartizarea cheltuielilor secțiilor principale de fabricație asupra obiectelor de calculație ale producției de bază 921 *Cheltuielile activităților auxiliare decontate secțiilor principale de fabricație 922 *Decontarea contului subactivității 902 Contul 924 “Cheltuieli generale de administrație” este un cont de activ. Cu ajutorul lui se ține evidența cheltuielilor de administrație și conducere a

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
fabricație 922 *Decontarea contului subactivității 902 Contul 924 “Cheltuieli generale de administrație” este un cont de activ. Cu ajutorul lui se ține evidența cheltuielilor de administrație și conducere a unității. La sfârșitul lunii, cheltuielile respective se vor repartiza asupra obiectelor de calculație ale producției de bază și asupra prestațiilor făcute pentru terți de către secțiile auxiliare, pe bază de criterii convenționale. Se desfășoară pe criterii analitice deschise pe feluri de cheltuieli generale de administrație. Operațiile privitoare la acest cont pot fi reflectate în

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
criterii convenționale. Se desfășoară pe criterii analitice deschise pe feluri de cheltuieli generale de administrație. Operațiile privitoare la acest cont pot fi reflectate în contabilitatea sintetică conform figurii 7. Contul corespondent debitor * Repartizarea cheltuielilor generale de administrație asupra: *obiectelor de calculație ale producției de baza 921 *Cheltuieli efective preluate din contabilitatea financiară afectate intereselor generale ale unității patrimoniale 901 *Obiectelor de calculație ale producției auxiliare prestate de părți 922 *Cheltuielile activităților auxiliare decontate administrației generale. 922 *Decontarea cheltuielilor când ele nu

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
fi reflectate în contabilitatea sintetică conform figurii 7. Contul corespondent debitor * Repartizarea cheltuielilor generale de administrație asupra: *obiectelor de calculație ale producției de baza 921 *Cheltuieli efective preluate din contabilitatea financiară afectate intereselor generale ale unității patrimoniale 901 *Obiectelor de calculație ale producției auxiliare prestate de părți 922 *Cheltuielile activităților auxiliare decontate administrației generale. 922 *Decontarea cheltuielilor când ele nu se includ în costuri integral sau parțial (costul subactivității). Contul 925 “Cheltuieli de desfacere” este un cont de activ. Se folosește

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
când ele nu se includ în costuri integral sau parțial (costul subactivității). Contul 925 “Cheltuieli de desfacere” este un cont de activ. Se folosește pentru evidența cheltuielilor de desfacere a produselor fabricate. La sfârșitul lunii se repartizează asupra obiectelor de calculație ale producției de bază și afectează numai producția terminată. Se desfășoară pe analitice deschise pe feluri de cheltuieli de desfacere (figura 8). Grupei 93 “ Costul producției “ îi sunt arondate următoarele conturi: *931 “Costul producției obținute” *933 “ Costul producției în curs

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
finite semifabricate destinate vânzării, lucrări executate și servicii prestate pentru terți, investiții proprii sau alte activități. Contul corespondent debitor *Cheltuielile efective preluate din contabilitatea financiară și afectarea activității de desfacere a producției 901 *Decontarea cheltuielilor de desfacere asupra obiectelor de calculație ale producției de bază 921 *Cheltuielile activităților auxiliare decontate sectorului de desfacere 922 *Regularizarea cheltuielilor de desfacere, când nu intră în costul produselor terminate 902 Se desfășoară pe analitice deschise pe obiecte de evidență și calculație formate din fiecare produs

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
desfacere asupra obiectelor de calculație ale producției de bază 921 *Cheltuielile activităților auxiliare decontate sectorului de desfacere 922 *Regularizarea cheltuielilor de desfacere, când nu intră în costul produselor terminate 902 Se desfășoară pe analitice deschise pe obiecte de evidență și calculație formate din fiecare produs, lucrare sau serviciu obținute de unitatea patrimonială, atât pentru producția de bază, cât și pentru cea auxiliară. Operațiile privitoare la funcționarea acestui cont pot fi reflectate în contabilitatea sintetică așa cum se prezintă în figura 9. Contul

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
cursul lunii, evaluată la preț de înregistrare 901 Contul 933 “ Costul producției în curs de execuție” este un cont de activ. Cu ajutorul lui se ține evidența contului efectiv al producției în curs de execuție (neterminate) stabilit la finele perioadei de calculație. Eventualul sold debitor reprezintă costul efectiv al producției în curs de execuție. Se desfășoară pe analitice deschise pe obiecte de calculație și, în cadrul lor, pe articole de calculație, aferente producției de bază și, respectiv auxiliare. Contul corespondent debitor *La sfârșitul

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
Cu ajutorul lui se ține evidența contului efectiv al producției în curs de execuție (neterminate) stabilit la finele perioadei de calculație. Eventualul sold debitor reprezintă costul efectiv al producției în curs de execuție. Se desfășoară pe analitice deschise pe obiecte de calculație și, în cadrul lor, pe articole de calculație, aferente producției de bază și, respectiv auxiliare. Contul corespondent debitor *La sfârșitul lunii, cu costul efectiv al producției în curs de execuție (în negru) : producției de bază 921 producției auxiliare 922 *La începutul

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
al producției în curs de execuție (neterminate) stabilit la finele perioadei de calculație. Eventualul sold debitor reprezintă costul efectiv al producției în curs de execuție. Se desfășoară pe analitice deschise pe obiecte de calculație și, în cadrul lor, pe articole de calculație, aferente producției de bază și, respectiv auxiliare. Contul corespondent debitor *La sfârșitul lunii, cu costul efectiv al producției în curs de execuție (în negru) : producției de bază 921 producției auxiliare 922 *La începutul lunii următoare, cu costul efectiv al producției

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
execuție (în negru) : producției de bază 921 producției auxiliare 922 *La începutul lunii următoare, cu costul efectiv al producției în curs de execuție la sfârșitul lunii precedente (în roșu): producției de bază 921 producției auxiliare 922 La sfârșitul perioadei de calculație toate conturile sintetice cuprinse în clasa 9 se soldează, cu excepția următoarelor (figura 10): *Contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile “, al cărui sold debitor reprezintă cheltuielile aferente costului efectiv al producției în curs de execuție; *Contul 933 “ Costul producției în curs

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
de producție, cu excepția dobânzilor aferente împrumuturilor la unitățile cu ciclu lung de fabricație care pot fi repartizate asupra costurilor de producție ale produselor respective. În costurile de producție nu se includ cheltuielile excepționale și costul subactivității. Contabilitatea de gestiune si calculația costurilor 21 succesiune ce prezintă cheltuielile producției de bază (directe și indirecte) și repartizarea acestora, cheltuielile de administrație și repartizarea, cheltuielile de desfacere costul subactivității, stabilirea producției în curs de execuție și producția finită obținută și costul acesteia.8 Aplicație

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
a acestor valori, localizate într-o perioadă de timp, este cunoscută sub denumirea de consumațiune de valori. În funcție de obiectul generator al consumațiunii de valori distingem: *Consumațiuni de valori productive; Consumațiuni de valori neutre; Consumațiuni de valori cu caracter special. Pentru calculația costurilor de producție prezintă interes consumațiunile de valori productive, întrucît numai acestea sunt necesare în vederea creării de noi produse, executării de noi lucrări și prestării de noi servicii. Defecțiunile în organizarea și conducerea procesului de producție conduc la apariția de

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
la bază expresia valorică. Prin urmare, categoria economică de cost apare nemijlocit în producția bunurilor materiale și nu poate fi fundamentată științific în afara consumațiunilor de valori productive. Costul nu trebuie și nu poate fi considerat ca un rezultat al unei calculații, ci ca o apariție obiectivă generată de consumul de valori care l-a ocazionat”. Folosirea unei terminologii unitare, a unui limbaj științific între responsabilii cu partea tehnică și economică a firmei sau chiar între toți participanții la activitatea ei contituie

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
sau a unui serviciu”. în opinia profesorului C. Olariu, “totalul consumațiunilor de valori în procesul de fabricație reprezintă costul producției”. El este generat de consumurile de valori materiale și de muncă vie în procesul de producție și nu de către o calculație. Alți autori, într-o accepțiune mai largă, definesc costul de producție ca fiind “totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea unor bunuri sau servicii de catre o unitate economică” sau în mod concret, “costul reflectă în expresie bănească consumul de factori de producție

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
cu procesul tehnologic se disting: cheltuieli de bază și cheltuieli de regie sau de deservire; Cheltuielile de bază, spre deosebire de cheltuielile de regie, au legătură nemijlocită cu procesul de producție. 4) după modul de repartizare și includere în costul obiectelor de calculație care le-au ocazionat, cheltuielile de producție se împart în cheltuieli directe și cheltuieli indirecte; Cheltuielile directe se identifică pe un anumit obiect de calculație, fiind incluse direct în costuri. Pe de altă parte, cheltuielile indirecte nu se pot identifica

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
cu procesul de producție. 4) după modul de repartizare și includere în costul obiectelor de calculație care le-au ocazionat, cheltuielile de producție se împart în cheltuieli directe și cheltuieli indirecte; Cheltuielile directe se identifică pe un anumit obiect de calculație, fiind incluse direct în costuri. Pe de altă parte, cheltuielile indirecte nu se pot identifica pe un anumit obiect de calculație în momentul efectuării lor și, ca urmare, imputarea asupra costurilor se face pe baza unor criterii convenționale. 5) după

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
de producție se împart în cheltuieli directe și cheltuieli indirecte; Cheltuielile directe se identifică pe un anumit obiect de calculație, fiind incluse direct în costuri. Pe de altă parte, cheltuielile indirecte nu se pot identifica pe un anumit obiect de calculație în momentul efectuării lor și, ca urmare, imputarea asupra costurilor se face pe baza unor criterii convenționale. 5) după comportamentul lor față de volumul producției cheltuielile de produție se împart în variabile și convențional-constante sau fixe; Cheltuielile variabile își modifică nivelul

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
indiferente, cheltuieli de oportunitate, cheltuieli relevante, cheltuieli ascunse, cheltuieli diferențiale și cheltuieli marginale.29 Prezintă importanță din punct de vedere al normării și al postcalculului costurilor modul de grupare al cheltuielilor de producție pe elemente primare și pe articole de calculație. Nomenclatorul actual cuprinde următoarele elemente primare: a) Materii prime și materiale consumabile (din țară, din import, din recuperări); b) Deșeuri recuperabile (se scad); c) Amortizarea imobilizărilor; d) Alte cheltuieli materiale; I.Total cheltuieli materiale (a-b+c+d); e) remunerații

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
la fondul de șomaj; i) ale cheltuieli cu munca vie; II. Total cheltuieli cu munca vie (e+f+g+h+I) ; j) impozite, taxe și alte vheltuieli prevăzute de lege; III.Total cheltuieli (I+II+j). Nomenclatorul pe articole de calculație, în general, pentru uzul general, cuprinde următoarele poziții: a) materii prime și materiale consumabile directe; b) materiale recuperabile (se scad); c) remunerații directe; d) contribuția unității la asigurările sociale și la fondul de șomaj. I. Cheltuieli directe; e) cheltuieli cu

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
cost administrat, cost determinat și cost discreționar, cost vizibil și cost ascuns, cost intern și cost extern. III.2. Costurilefactor de realizare a triplei eficiențe Una din componentele de bază ale mecanismului de conducere profitabilă a întreprinderii este reprezentată de calculația costurilor, orientată spre control și decizie. În acest sens, pregătirea rațională a deciziilor vizează performanța întreprinderii prin costuri și rezultate. La o primă vedere, prin costuri, tendința se manifestă doar în realizarea unei singure componente a triplei eficiențe, și anume

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
maximizare a profitului și absolutizare a eficienței economice vine în contradicție cu celelalte două laturi ale triplei eficiențe: cea socială și cea ecologică. În general, comportamentul și strategia întreprinderii sunt centrate pe următoarele obiective, regăsite și ca dimensiuni informaționale ale calculației și managementului costurilor: profitul: Deci, exprimarea în mărimi valorice a eficienței economice, numai prin prisma laturii economice are în ecuația de calcul doar două elemente: realizările și costurile. În sens restrâns, costurile sunt definite ca fiind totalitatea cheltuielilor (consumurilor) în

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
destinat să acopere cheltuielile de exploatare (Ce) și formării rezultatului financiar ( R). Se ajunge în acest mod la relațiile: Tp= Ta+C sau Tp= Ta+ Ce+R Obiectivele de bază ale contabilității de gestiune în comerț și turism vizează: 1. calculația costurilor produselor, acțiunilor și prestațiilor comerciale și/sau turistice; 2. determinarea prețurilor, tarifelor și controlul rentabilității acestora; 3. evaluarea componentelor activelor patrimoniale; 4. furnizarea informațiilor privind întocmirea și controlul bugetelor de venituri și cheltuieli; 5. controlul condițiilor interne de exploatare

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
de repetitivitate); imobilizări trecute integral în cheltuielile societății (se reintegrează păstrând în costuri amortismentele normale); provizioane și rezerve (acestea se analizează și se reduc din rezultat, atât cheltuielile cât și reluările). Preocuparea pentru perfecționarea contabilității de gestiune a cheltuielilor și calculația costurilor se situează la nivelul Uniunii Internaționale a Căilor Ferate. Determinarea mărimii cheltuielilor de producție pe fiecare produs, lucrare sau serviciu, presupune o succesiune de calcule economice efectuate după o logică economico-contabilă. Pe această succesiune de determinări se construiește modul

CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]